{"id":2349,"date":"2021-07-16T10:15:59","date_gmt":"2021-07-16T08:15:59","guid":{"rendered":"http:\/\/saptamina.md\/?p=2349"},"modified":"2021-07-16T10:15:59","modified_gmt":"2021-07-16T08:15:59","slug":"eugen-doga-de-multe-ori-se-intampla-ca-moldova-un-stat-despre-care-multa-lume-nu-stie-nici-macar-unde-se-afla-e-identificata-cu-muzica-mea-ori-chiar-cu-numele-meu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2021\/07\/16\/eugen-doga-de-multe-ori-se-intampla-ca-moldova-un-stat-despre-care-multa-lume-nu-stie-nici-macar-unde-se-afla-e-identificata-cu-muzica-mea-ori-chiar-cu-numele-meu\/","title":{"rendered":"Eugen DOGA: \u201eDe multe ori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103  Moldova, un  stat despre care mult\u0103 lume nu \u015ftie nici m\u0103car unde se afl\u0103, e identificat\u0103  cu muzica mea, ori chiar cu numele meu.\u201d"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Mult\u0103 lume calific\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 de timp pe care o tr\u0103im acum drept una de revenire la normal. Cum considera\u021bi: este cumva posibil\u0103 revenirea la ceea ce a fost sau e mai degrab\u0103 o adaptare la o alt\u0103 orchestrare a vie\u021bii noastre?<\/strong><\/li>\n<li>Suntem deja obi\u0219nui\u021bi s\u0103 ne \u00eentoarcem la vremurile trecute. Noi tot timpul a\u0219tept\u0103m ceva mai bine, ceva mai frumos, mai lini\u0219tit \u0219i \u00eencepem s\u0103 compar\u0103m vremurile ori timpurile, ori pe noi \u00een\u0219ine &#8211; cei de c\u00e2ndva cu cei de acum. S\u0103 nu ne facem iluzii: a\u0219a cum a fost n-o s\u0103 mai fie. Noi am devenit al\u021bii, noi ne-am schimbat. Cu multe ne-am obi\u0219nuit, la multe ne-am adaptat. Fire\u0219te c\u0103 pandemia asta necru\u021b\u0103toare va trece \u0219i noi ne vom aminti de lucruri bune \u00een acea perioad\u0103. C\u00e2nd era s\u0103 \u0219edem acas\u0103 at\u00e2ta timp ca acum, c\u00e2nd era s\u0103 scriu eu ceea ce am scris \u00een timpul pandemiei? Paradoxal, dar a\u0219a e. \u0218i \u00een paradoxul acesta zbuciumat, \u0219i chiar tragic, venim la concluzia lui \u00a0Einstein &#8211; \u00a0c\u0103 totul \u00een via\u021b\u0103 este relativ.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Acum, cum V\u0103 sim\u021bi\u021bi?<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>Acum vreau s\u0103 m\u0103 conving c\u0103 m\u0103 simt bine.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>&#8211;<strong> \u00cenainte de tulbur\u0103rile prin care am trecut cu to\u021bii \u0219i prin care \u00eenc\u0103 mai trecem, tr\u0103ia\u021bi o via\u021b\u0103 extrem de activ\u0103: cu invita\u021bii pe platouri \u0219i \u00een s\u0103li de concert, cu particip\u0103ri \u00een diverse proiecte, cu discu\u021bii&#8230; Ve\u021bi continua \u00een acelea\u0219i ritmuri sau a\u021bi fi pe cale s\u0103 mai filtra\u021bi agenda zilelor?<\/strong><\/li>\n<li><\/li>\n<li>Cu agenda zilelor greu m\u0103 \u00eempac. Ea devine din ce \u00een ce mai restr\u00e2ns\u0103, mai zg\u00e2rcit\u0103 chiar. Greu m\u0103 \u00eencadrez \u00een limitele ei. Motive sunt multe. Unul, esen\u021bial, e c\u0103 productivitatea a sc\u0103zut cu anii \u0219i lucrurile pe care le f\u0103ceam c\u00e2ndva fluier\u00e2nd, azi ele \u00eencearc\u0103 s\u0103 m\u0103 fluiere. Ori poate c\u0103 eu am devenit mai l\u0103comos?! \u0218i totu\u0219i, cu greu, dar \u00eendr\u0103znesc s\u0103 m\u0103 opun acestor factori \u0219i ies pe scene cu programe mari din crea\u021biile mele de c\u00e2ndva, care au rezistat timpului, cu unele noi \u0219i \u00een special cu cele scrise pe versuri de Mihai Eminescu ori Veronica Micle, cu altele mai noi, cum ar fi \u201eImnul lui Alexandru Ioan Cuza\u201d ori \u201eOd\u0103 Europei\u201d. Concertele le-am \u00eenceput vara aceasta pe scena Teatrului Na\u021bional \u201eI.L.Caragiale\u201d din Bucure\u0219ti, \u00eempreun\u0103 cu marele actor Ion Caramitru. P\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103, voi concerta la Vaslui, Bra\u0219ov, Cluj-Napoca, \u00een alte ora\u0219e mai mici din Ardeal. M\u0103 bucur\u0103 faptul c\u0103 m\u0103 va \u00eenso\u021bi marele muzician \u0219i devotat prieten artistic Vitalie Advahov, pe scen\u0103 \u0219i \u00een drum. Ritmul nu cred c\u0103 \u00eel voi schimba. Mai degrab\u0103 \u00eel voi alterna. Voi merge undeva la o lini\u0219te \u0219i m\u0103 voi \u201esc\u0103lda\u201d \u00een marea lumii poetice a lui Mihai Eminescu, cu ie\u0219iri pe litoralul adriatic, unde voi \u00eencerca s\u0103 mai prind cu urechea c\u00e2te vreo tain\u0103 din dialogurile dragostei din \u00a0lumea tr\u0103irilor lui Mihai Eminescu \u0219i ale Veronic\u0103i Micle.<\/li>\n<li><strong>\u00cemi imaginez c\u0103, pentru Dumneavoastr\u0103, actul de crea\u021bie,\u00a0 via\u021ba artistic\u0103 nu era doar aflarea \u00een fa\u021ba unui pian, \u00een fa\u021ba portativului, \u00een fa\u021ba\u00a0 Era vorba de multe \u0219i foarte\u00a0 aprinse \u00a0rela\u021bii, discu\u021bii,\u00a0 colabor\u0103ri. Nu se putea scrie muzica pentru\u00a0 un film de al lui Loteanu doar\u00a0 dup\u0103 o simpl\u0103 conversa\u021bie telefonic\u0103 cu cel care a fost Loteanu. \u00a0Cum se \u00eent\u00eemplau toate aceste lucruri?<\/strong><\/li>\n<li>Cu Loteanu a\u0219 putea spune c\u0103 se forma o \u0219coal\u0103 unde eu mereu eram elevul lui. El nu f\u0103cea cu mine lec\u021bii, ci cerea predarea lucr\u0103rii gata. Eu eram nevoit s\u0103 caut rezolvarea problemei f\u0103r\u0103 probleme. Noi mul\u021bi ani la r\u00e2nd am locuit la acela\u0219i hotel al \u201eMosfilmului\u201d, ne vedeam zilnic. Uneori, mergeam \u00eempreun\u0103 la vreun spectacol, la \u201dDom Kino\u201d, mai apoi la el ori la mine acas\u0103. C\u00e2nd mergeam la el, masa era plin\u0103 de bucate gustoase, preg\u0103tite de el din produsele aduse special de la pia\u021b\u0103, unde negustorii deja \u00eel cuno\u0219teau \u0219i \u00eel salutau. \u00cen asemenea situa\u021bii, nu-mi amintesc s\u0103 fi vorbit el despre lucr\u0103rile pe care le executa la studio. Nu m\u0103 b\u0103tea la cap cu probleme. \u0218i totu\u0219i, modul de via\u021b\u0103, atitudinea\u00a0 lui Emil Loteanu fa\u021b\u0103 de multe lucruri, \u0219i chiar cele de acas\u0103, l\u0103sau o amprent\u0103 puternic\u0103 asupra c\u0103ut\u0103rii codului crea\u021biei lui, codului pe care trebuia s\u0103-l g\u0103sesc pentru a aduce acele \u00eemagini muzicale care ar putea completa\u00a0 ecranul, cuv\u00e2ntul, jocul actorului, pe care le a\u0219tepta Loteanu. Noi f\u0103ceam unul\u00a0 \u0219i acela\u0219i lucru \u00een filme ori \u00een teatru, numai c\u0103, evident, cu mijloace diferite. Chiar \u00een baletul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, pentru care el a scris un libret genial. Mie-mi r\u0103m\u00e2nea numai s\u0103 descifrez muzica ascuns\u0103 \u00een imaginile lui poetice, cineastice, pornite de la Eminescu, desigur.<\/li>\n<li><strong>Dintre marile suferin\u021be pe care le tr\u0103im, plecarea oamenilor scumpi e, cred, una dintre cele mai greu de tr\u0103it. S\u0103 tr\u0103ie\u0219ti printre sau cu golurile pe care le las\u0103 ei. Golul pe care l-a l\u0103sat Loteanu, golul pe care l-a l\u0103sat Vieru. Cum e s\u0103 le ai l\u00eeng\u0103 tine? Sau unde sunt ele, aceste goluri: l\u00eeng\u0103 tine, \u00een fa\u021ba ta, \u00een tine?<\/strong><\/li>\n<li><img decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-2351\" src=\"http:\/\/saptamina.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/D-LOTEANU-300x192.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"192\" \/><\/li>\n<li>E o mare nedreptate. Au plecat din via\u021b\u0103 cei mai apropia\u021bi oameni cu care eu am tr\u0103it, am visat, am creat. \u0218i Loteanu, \u0219i Vieru, \u0219i Dabija, \u0219i Ion Popescu Gopo, \u0219i mul\u021bi regizori \u0219i poe\u021bi ru\u0219i, cum ar fi Samson Samsonov,Vasilii Panin ori poetul Andrei Dementiev. Eu permanent le simt lipsa. Dar \u0219i am \u00een\u021beles c\u0103 omul tr\u0103ie\u0219te cu timpul, el este produsul timpului. Caut s\u0103 g\u0103sesc pe cineva din noua genera\u021bie, dar nu am g\u0103sit \u00eenc\u0103 pe nimeni. Genera\u021bia mea e mai conservativ\u0103, e mai clasic\u0103. Azi, mai mult se joac\u0103 cu formele \u00een muzic\u0103, \u00een arhitectur\u0103, sculptur\u0103, pictur\u0103, ceea ce se refer\u0103 mai mult la exterior \u0219i se uit\u0103 de lumea interioar\u0103 a ascult\u0103torului, vizitatorului de expozi\u021bii ori a locuitorului unui bloc locativ sofisticat, dar f\u0103r\u0103 comodit\u0103\u021bi elementare pentru el.<\/li>\n<li>&#8211; <strong>Un compozitor de talia Dumneavoastr\u0103 unde se formeaz\u0103: acas\u0103, la Chi\u0219in\u0103u, sau \u00een \u00eentreg spa\u021biul pe care l-a\u021bi tot l\u0103rgit prin efortul constant, prin s\u0103lile ridicate \u00een picioare \u00een Est \u0219i \u00een Vest?<\/strong><\/li>\n<li>Un artist, un Om se formeaz\u0103 sub pieptul mamei, \u00een burta celei care i-a dat via\u021b\u0103. Dar mai este o condi\u021bie c\u0103reia eu a\u0219a \u0219i nu\u00a0 i-am g\u0103sit r\u0103spuns. Mediul. Uita\u021bi-v\u0103, a\u0219a \u0219i nu \u0219tiu s\u0103 explic, de ce \u00a0pe unul \u00eel atrage\u00a0 un mediu, pe altul mediul acesta nu-l aranjeaz\u0103 \u0219i el se al\u0103tura altuia, care deseori \u00a0duce \u00een nic\u0103ieri. Mie-mi pl\u0103cea lumea cutez\u0103toare, vis\u0103toare, curioas\u0103, necunoscut\u0103, romantic\u0103. Se vede c\u0103 de aceea m-am \u0219i format \u00eenc\u0103 \u00een timpul studen\u021biei, datorit\u0103 b\u0103ie\u021bilor cu care comunicam, \u00eentre care locuiam la c\u0103min. Noi eram pasiona\u021bi de lectur\u0103; citeam uneori p\u00e2n\u0103 diminea\u021ba. Ne interesa\u00a0 arta plastic\u0103, cump\u0103ram reproduceri din muzeele din Drezda, care se vindeau la noi la Chi\u0219in\u0103u, mergeam la concertele pe care le prezenta orchestra Filarmonicii pe gratis pentru studen\u021bii Conservatorului, organizam fel de fel de spectacole \u00een Conservator, chiar compuneam a\u0219a-numite opere pe teme din via\u021ba studen\u021beasc\u0103. A\u0219a ne formam atunci. Voiam s\u0103 influen\u021b\u0103m lumea \u00een bine, s\u0103 fim donatorii spirituali ai acestei lumi. Azi, c\u00e2nd mii de oameni care au pl\u0103tit biletele se ridic\u0103 \u00een picioare \u0219i aplaud\u0103, sunt ecourile vremilor de acumulare a energiei, a experien\u021bei, a viselor noastre din tinere\u021be. Via\u021ba trebuie format\u0103, poate chiar, \u00een linii generale, programat\u0103. Un muzician, un compozitor trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 crea\u021bia poporului s\u0103u, crea\u021bie trecut\u0103 prin secole, s\u0103 o studieze, s\u0103 o iubeasc\u0103, fiindc\u0103 \u0219i el este produsul folclorului, produs biologic cu toate istoriile \u0219i baladele neamului.<\/li>\n<li><strong>Zic unii: s\u0103 se fi stabilit undeva, prin Moscova, ar fi\u00a0 fost\u00a0 mereu pe la televiziuni,\u00a0 \u00een marile s\u0103li de concert, ar fi avut colabor\u0103ri \u00a0cu interpre\u021bi\u00a0 de mare calibru, ar fi avut al\u021bi bani\u2026 Ei spun \u00a0adev\u0103ruri sau ei, totu\u0219i, nu v\u0103 cunosc at\u00e2t de bine?<\/strong><\/li>\n<li>Eu am locuit \u0219i creat la Moscova zeci de ani. Am avut norocul de a c\u00e2nta pe cele mai prestigioase scene ale Rusiei, cum ar fi Teatrul Mare, unde a fost jucat baletul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, unde am c\u00e2ntat programe de\u00a0 muzic\u0103 de diferite genuri, Sala Ciaicovsky, Sala Conservatorului, Sala Rossia, Sala cu Coloane etc. La fel \u0219i la Sankt-Petersburg am c\u00e2ntat \u00een cele mai mari \u0219i prestigioase s\u0103li de concerte, inclusiv \u00een Sala Mare a Filarmonicii \u201dDimitrii \u0218ostakovici\u201d. Mi-au c\u00e2ntat muzica mul\u021bi c\u00e2nt\u0103re\u021bi de renume, dar niciodat\u0103 nu f\u0103ceam programele \u021bin\u00e2nd cont de ei. Eu \u00eei invitam numai atunci c\u00e2nd vedeam c\u0103 s-ar putea integra \u00eentr-o lucrare sau alta, nu invers. A fost o mare onoare pentru mine c\u00e2nd Jocurile Olimpice de la Moscova, anul 1980, s-au deschis \u0219i s-au \u00eencheiat cu muzica mea. \u0218i mai mare bucurie mi-a adus deschiderea Jocurilor Olimpice \u201eSoci 2014\u201d cu muzica mea, fiind \u00a0\u00eenscenat\u0103\u00a0 o secven\u021b\u0103 din romanul lui Lev Tolstoi \u201eR\u0103zboi \u0219i pace\u201d, \u00een care a dansat Svetlana Zaharova, prima balerin\u0103 a Teatrului Mare al Rusiei. \u0218i televiziunile nu m-au uitat. La Moscova, dar \u0219i \u00een alte ora\u0219e ale Uniunii Sovietice, am avut posibilitatea s\u0103 scriu muzic\u0103 pentru spectacole de teatru \u0219i pentru filme. Am fost solicitat la mai multe societ\u0103\u021bi de cultur\u0103, care manifestau \u00a0dragoste \u0219i respect pentru muzica mea. P\u0103cat c\u0103 la noi nu se \u0219tie nimic despre via\u021ba arti\u0219tilor no\u0219tri pleca\u021bi mai departe de Nistru \u0219i Prut. Chiar dac\u0103 ceva se mai strecoar\u0103 pe aici interesant, se evit\u0103. Uneori, din scen\u0103, c\u00e2nd am concerte la noi acas\u0103, po\u021bi auzi: Artist al Poporului! Al c\u0103rui popor? Ordinul Republicii! Dar cele mai mari decora\u021bii din partea statului Rom\u00e2n ori a Federa\u021biei Ruse, unde sunt?! Ori chiar din partea Americii. Fire\u0219te,\u00a0 nu au nimic aceste \u00eensemne cu momentul acela \u00een care se ridic\u0103 sala \u00a0\u00een picioare, dar nu mi-e prea pl\u0103cut s\u0103 ascult repro\u0219uri de genul: \u201eCe, nu v\u0103 plac decora\u021biile \u021b\u0103rii noastre? \u00a0Le ignora\u021bi?\u201d Noi nu ne-am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 ne m\u00e2ndrim, s\u0103 ar\u0103t\u0103m bine dup\u0103 cum merit\u0103m. \u00a0C\u0103 nu suntem chiar at\u00e2t de s\u0103raci.<\/li>\n<li><img decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-2352\" src=\"http:\/\/saptamina.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-ateneul-roman-300x200.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/li>\n<li><strong>Ce se \u00eent\u00eempl\u0103 cu muzica la Chi\u0219in\u0103u: ce prevaleaz\u0103 \u2013 cultura sau proiectele de business?<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p>&#8211; Nu prea \u015ftiu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een muzica profesionist\u0103 de la noi din republic\u0103. Din 1988, c\u00e2nd la Congresul Compozitorilor Moldovei\u00a0 am fost ales \u00een mod unanim Pre\u0219edinte al Uniunii Compozitorilor, \u00a0m-am dezis, imediat dup\u0103 anun\u021barea rezultatelor vot\u0103rii, de acest mandat, fiindc\u0103 nu m\u0103 interesa o asemenea carier\u0103,\u00a0 propun\u00e2nd candidatura unui t\u00e2n\u0103r compozitor recent venit de la Moscova, care a \u0219i condus Uniunea nu un singur mandat. Ei, dac\u0103 nu dori\u021bi s\u0103 fi\u021bi pre\u0219edinte al Uniunii Compozitorilor,\u00a0 V\u0103 alegem \u00een calitate de Pre\u0219edinte de Onoare al Uniunii Compozitorilor, a propus cineva din Comisia electoral\u0103. Dar de atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 azi nu se intereseaz\u0103 nimeni de\u00a0 Pre\u0219edintele de Onoare. 33 de ani ! La ace\u0219ti ani, Hristos a \u0219i murit! Am aflat apoi c\u0103 Pre\u0219edinte de Onoare este alt\u0103 persoan\u0103. De ce nu?! Observ c\u0103 din tinerii compozitori nu prea se aude de nimeni, din mai multe motive. Probabil c\u0103 \u015fi mass-media nu prea se intereseaz\u0103 de muzica autohton\u0103. Mai bine s\u0103 preia din muzic\u0103 str\u0103in\u0103. \u00cen ultima vreme,\u00a0 se practic\u0103 la posturile de televiziune\u00a0 ni\u0219te bruiaje sonore oribile, care c\u00e2ndva acopereau vocile de la \u00a0posturile str\u0103ine de radio. Eu le numesc \u201eexecu\u021bii japoneze\u201d, care repet\u0103, la c\u00e2teva secunde, aceea\u0219i fraz\u0103 sonor\u0103, care bate la cap mai tare ca toporul, te n\u0103uce\u0219te \u0219i deja nu-\u021bi mai este a informa\u021bie, mite s\u0103 \u00a0o mai cite\u0219ti. L-am \u00eentrebat odat\u0103 pe directorul unei asemenea televiziuni despre aceast\u0103 practic\u0103. El mi-a spus c\u0103 ei nu au de unde pl\u0103ti muzica, de aceea au ajuns \u00eentr-o asemenea \u00a0situa\u021bie. \u00cen via\u021ba cotidian\u0103, predomin\u0103 muzica amatoriceasc\u0103 comercial\u0103, care g\u0103se\u0219te cale u\u0219oar\u0103 la toate posturile TV \u0219i Radio. Contra plat\u0103,fire\u0219te. De\u00a0 multe ori,\u00a0 textele la acele muzici te fac s\u0103 regre\u021bi c\u0103 e\u0219ti \u00eenzestrat cu auz. Nu mai vorbesc de a\u0219a-numita muzic\u0103 cu <em>um\u021ba-um\u021ba<\/em>. A disp\u0103rut complet muzica liric\u0103, melodioas\u0103, baladele, doinele. S-a \u0219ters \u0219i caracteristica identitar\u0103 a muzicii noastre, ceea ce ne deosebe\u0219te \u00een cultura muzical\u0103 din lume. Radio \u0219i televiziunile noastre nu au o politic\u0103 orientat\u0103 spre dezvoltarea \u0219i promovarea muzicii profesionale moldovene\u0219ti. Slav\u0103 Domnului,\u00a0 \u00eei salveaz\u0103 folclorul, dar \u00a0\u0219i acela, pe alocuri, e atins de profanare. Nici\u00a0 o art\u0103 nu are o cale mai direct\u0103 \u00a0c\u0103tre sufletele oamenilor dec\u00e2t muzica. Dar sufletele acestea\u00a0 nu admit falsuri.<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Am fost mereu un p\u0103m\u00e2nt de care s-au \u021binut bine talentele, inclusiv cele legate de muzic\u0103. Ce se face acum cu aceste talente \u2013 avem acea \u0219coal\u0103 de muzic\u0103 \u00een care li s-ar lumina cre\u0219terea sau le risipim \u00een lec\u021bii de la care\u00a0 a\u0219tept\u0103m doar efecte contabile? <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p>-Noi am avut o \u0219coal\u0103 \u0219i o cultur\u0103 muzical\u0103 foarte bune, datorit\u0103 c\u0103rora au ap\u0103rut nume mari ca \u00a0Bie\u0219u, Munteanu, C\u00e2rciumaru, Bulicanu, clarinetistul Verbe\u021bky ori excep\u021bionalul pedagog de vioar\u0103\u00a0 Galina Buiunovsky. Dar c\u00e2te talente de calibru au plecat \u00een lume \u0219i duc o via\u021b\u0103 artistic\u0103 de mare succes! \u00cei po\u021bi vedea pe afi\u0219ele de la Milano din Italia, Germania, SUA, chiar \u0219i \u00een Japonia. Eu \u00eemi amintesc de anii \u201d50-\u201d60 ai sec. XX. Ce profesori erau pe atunci la noi! Ei nu cunoa\u0219teau prea bine limba rus\u0103, dar cuno\u0219teau excelent obiectele pe care le propuneau studen\u021bilor. Chiar profesorul meu de compozi\u021bie, Solomon Lobel. Dumnealui \u00a0era de o cultur\u0103 rafinat\u0103, citit, bine educat, un pedagog de la Dumnezeu. Spre mare\u00a0 regret, la noi institu\u0163iile \u00a0nu se intereseaz\u0103 de tinerii speciali\u0219ti, \u00a0nu manifest\u0103 interes s\u0103-i cunoasc\u0103, de aceea nici nu-i apreciaz\u0103,\u00a0 nu-i sus\u021bin. \u0218i ei pleac\u0103 \u00een lumea mare, unde se bucur\u0103 de succes, dar &#8230;\u00een afara patriei. La concertele noastre, \u201dv\u00e2rfurile\u201d nu vin, ori se arat\u0103 numai c\u00e2t filmeaz\u0103 camerele \u0219i dispar. Sunt ocupa\u021bi! Cei care sunt \u00een scen\u0103 nu mai au treab\u0103, se joac\u0103. \u00cenc\u0103 marele Karamzin scria: \u201dCa s\u0103 iube\u0219ti, trebuie s\u0103 cuno\u0219ti\u201d.C\u00e2te lucruri frumoase nu le cunosc \u0219efii! P\u0103cat.<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Lucr\u0103rile lui Eugen Doga au \u00eentotdeauna putere \u00een\u0103l\u021b\u0103toare pentru\u00a0 noi to\u021bi. Ascul\u021bi <em>Valsul<\/em> \u00een timp ce\u00a0 dai cu degetul peste gaura din ciorapul rupt, \u00eel ascul\u021bi \u00een ambuteiajul format la\u00a0 multe mile de Chicago, \u00eel ascul\u021bi\u00a0 recolt\u00eend \u021belin\u0103 \u00een Irlanda \u2013 reintr\u0103 \u00een fiin\u021ba ta st\u0103ri pe care le simte lumea \u00een cele mai\u00a0 alese momente. Acesta e \u00a0punctul \u00een care dori\u021bi s\u0103 ajung\u0103\u00a0 muzica Dumneavoastr\u0103? <\/strong><\/li>\n<li>Eu m\u0103 str\u0103duiesc ca muzica pe care o scriu s\u0103 ajung\u0103 la punctul culminant al sim\u021birilor mele, s\u0103-mi plac\u0103 mie, s\u0103 fiu eu mul\u021bumit de ceea ce am scris. Eu nu cochetez \u0219i nu ascund c\u0103-mi place c\u00e2nd o Lume \u00eentreag\u0103 \u00eemi ascult\u0103 cu pl\u0103cere muzica, c\u00e2nd ea preia sim\u021birile \u0219i\u00a0 tr\u0103irile mele, ale poporului meu. Chiar dac\u0103 nu prea variat\u0103, dar o ascult\u0103 cu dragoste. De multe ori, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103\u00a0 Moldova ca stat, despre care mult\u0103 lume nu \u015ftie nici m\u0103car unde se afl\u0103, e identificat\u0103 \u00a0cu muzica mea, ori chiar cu numele meu. E peste m\u0103sur\u0103, dar nu autorul aranjeaz\u0103 situa\u021bia. Regretabil este c\u0103 \u021aara nu-\u0219i d\u0103 seama de ce dispune, pe cine are, pe cine \u00eei conduce. Arta muzical\u0103 ar putea fi cea mai puternic\u0103 valut\u0103, cea mai pre\u021bioas\u0103 \u201dmarf\u0103\u201d pe arena interna\u021bional\u0103, nu numai damigenele cu vin, care merit\u0103 laud\u0103, dar nu numai de ele e vorba. Mai avem hran\u0103 \u0219i pentru suflet, unic\u0103, irepetabil\u0103, inconfundabil\u0103. Nou\u0103 ne propun s\u0103 mergem s\u0103 vedem concerte la Viena, \u00een Italia &#8211; \u00a0bine interpretate, regizate, promovate, filmate cu mii de spectatori pe fundaluri istorice de care dispun. Ceea ce se face la noi pe scena Teatrului de Var\u0103 de echipa \u201dI Ticket\u201d nu \u00a0este mai prejos, dar chiar cu mult mai bine dec\u00e2t la cei de acolo, din \u00a0Europa Veche. Ori spectacolul \u201dUnirea cea Mare\u201d, montat la Craiova! Ce minune de spectacol, ce punere \u00een scen\u0103, ce nivel de art\u0103! Nu ar putea fi prezent \u0219i pe afi\u0219ele noastre aici, \u00een Republic\u0103? Acolo avem \u00a0mult\u0103 muzic\u0103 de calitate. Poate c\u0103 se va g\u0103si c\u00e2ndva\u00a0 ceva de acolo \u0219i \u00een TOP-ul muzicii universale. Cine \u0219tie?!<\/li>\n<\/ul>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-2353\" src=\"http:\/\/saptamina.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-tricolor-225x300.jpg\" alt=\"\" width=\"225\" height=\"300\" \/><\/p>\n<ul>\n<li><strong>Am urm\u0103rit concerte, spectacole date de mari orcheste \u00een\u00a0 palatele aurite ale Vienei sau pe fundalul\u00a0 coloanelor Romei. Dumneavoastr\u0103, Domnule Doga, ce fundal a\u021bi alege de aici, din Moldova, pentru a completa un eventual concert, o sear\u0103 a crea\u021biei Dumneavoastr\u0103? <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>Eu am mai vorbit despre asta. Noi nu avem palate aurite \u0219i coloane ca cele de la Roma, dar ceea ce avem este foarte drag \u0219i scump\u00a0 pentru noi \u0219i foarte interesant pentru cei care ne viziteaz\u0103 \u021bara. Eu am \u00een vedere a\u0219a-numitul Orheiul Vechi, care, de fapt, este satul Butuceni, situat pe o st\u00e2nc\u0103 a r\u00e2ului R\u0103ut. Eu a\u0219 face un concert \u00een Pia\u021ba Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale ori pe stadionul Dinamo cu mii de spectatori, f\u0103r\u0103 restric\u021bii epidemiologice. Sper c\u0103 va trece c\u00e2ndva \u0219i aceast\u0103 n\u0103past\u0103. Cei despre care\u00a0 vorbi\u0163i arat\u0103 ceea ce au f\u0103cut\u00a0 str\u0103mo\u0219ii lor, noi am ar\u0103ta ceea ce avem azi, ce ne este aproape de suflet azi, cu mijloacele artistice care nu au nevoie de suplimente arhitecturale \u0219i mont\u0103ri sofisticate ca s\u0103 ajung\u0103 la sufletele ascult\u0103torilor.<\/li>\n<li><strong>Muzica poate spune mai multe dec\u00e2t cuv\u00e2ntul, dec\u00e2t culoarea sau, totu\u0219i, nu depinde de instrumentul de lucru, ci de artist?<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p>&#8211; Instrumentul este cel mai ascult\u0103tor interlocutor, dac\u0103 i se transmite acea energie care \u00eel pune \u00een mi\u0219care. E ca \u0219i combustibilul pentru o ma\u0219in\u0103. \u00cemi amintesc un caz \u00eenc\u0103 din vremurile \u00eendep\u0103rtate sovietice. La Moscova, pentru prima dat\u0103 au fost aduse\u00a0 numai dou\u0103 tablouri de pictur\u0103 american\u0103 la muzeul Pu\u0219kin din Moscova. Era o minune atunci c\u00e2nd Hru\u0219ciov a \u00eenceput s\u0103 ridice cortina de fier \u00eentre URSS \u0219i America. Eu am mers de c\u00e2teva ori la muzeu \u0219i tot m\u0103 opream la unul din tablouri, care se numea VIRGILINISTA. Ore \u00eentregi m\u0103 \u021binea aceast\u0103 pictur\u0103. Nici nu \u00eencercam s\u0103-mi explic ce m\u0103 \u021bine. \u0218i iat\u0103 c\u0103 o doamn\u0103 care era de serviciu \u00een sal\u0103 a observat c\u0103 eu de at\u00e2tea ori stau ore \u00eentregi l\u00e2ng\u0103 tabloul acela \u0219i m\u0103 \u00eentreab\u0103 ce m\u0103 impresioneaz\u0103 at\u00e2t de tare la el, doar verginilista aceasta\u00a0 e a\u0219ezat\u0103 at\u00e2t de incomod, at\u00e2t de incorect? Uite c\u0103 acest \u201dcorect\u201d a fost dep\u0103\u0219it cu \u201dincorectul\u201d duh, sim\u021bire, inspira\u021bie. Vede\u021bi, \u00eei zic eu doamnei, \u00een aceast\u0103 pozi\u021bie \u201dincorect\u0103\u201d st\u0103 eroina\u00a0 artistului acestui tablou sute de ani \u0219i nu obose\u0219te s\u0103 \u00a0admire mii de iubitori de art\u0103, printre\u00a0 care sunt \u0219i eu.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-2354\" src=\"http:\/\/saptamina.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-sotia-naTALIA-300x224.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"224\" \/><\/p>\n<ul>\n<li><\/li>\n<li><strong>Textele scrise, de cele mai multe ori, se termin\u0103 cu un punct. Muzica?<\/strong><\/li>\n<li>Eu nu suf\u0103r punctul. A\u0219 prefera mai degrab\u0103 puncte-puncte. Punctul anuleaz\u0103 perspectiva, \u00eenchide u\u0219ile, coboar\u0103 bariera, sau, cum s-ar zice azi, \u00eenchide gura. Eu rareori c\u00e2nd termin lucr\u0103rile muzicale cu acordul hot\u0103r\u00e2t. Numai atunci c\u00e2nd a\u0219 zice, cum zicea Eminescu: \u201e\u0218i punctum!\u201d. Numaidec\u00e2t \u00eei adaug un fir sonor\u00a0 care d\u0103 posibilitate ascult\u0103torului de a prelungi g\u00e2ndirea compozitorului. Fantezia\u00a0 ascult\u0103torului se urc\u0103, ca p\u0103ianjenul, pe acest fir p\u00e2n\u0103 la punctul pe care \u00eel simte el \u0219i poate respira cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219i mul\u021bumire de sine. Ascult\u0103torul \u00een asemenea cazuri devine \u0219i coautor, ceea ce \u00eel face mul\u021bumit, \u00a0iar\u00a0 autorul muzicii devine \u00a0 Azi, cu textele e o problem\u0103 aparte. Acolo po\u021bi pune punctul oriunde, c\u0103 deseori nu ai ce strica. Cu regret. Ei, dar sunt \u0219i texte venite de la Dumnezeu. Atunci sunt ferici\u021bi to\u021bi &#8211; \u0219i autorii, \u0219i ascult\u0103torii, \u0219i cititorii.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Interviu realizat de Constantin OLTEANU<\/strong><\/p>\n<p><strong>Publicat \u00een \u201dS\u0103pt\u0103m\u00eena\u201d din 16 iulie 2021<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Mult\u0103 lume calific\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 de timp pe care o tr\u0103im acum drept una&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2350,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2,11,17],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian.jpg",1210,1600,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-227x300.jpg",227,300,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-768x1016.jpg",640,847,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-774x1024.jpg",640,847,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-1162x1536.jpg",1162,1536,true],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian.jpg",1210,1600,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-1115x715.jpg",1115,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-800x500.jpg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-1024x1354.jpg",1024,1354,true],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/d-pian-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"SAPTAMANA.md","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/saptamana-md\/"},"category_info":"<a href=\"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/category\/actualitate-aici-si-acum\/\" rel=\"category tag\">Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a> <a href=\"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/category\/evenimentul-saptaminii\/\" rel=\"category tag\">Evenimentul s\u0103pt\u0103m\u00eenii<\/a> <a href=\"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/category\/omul-saptaminii\/\" rel=\"category tag\">Omul s\u0103pt\u0103m\u00eenii<\/a>","tag_info":"Omul s\u0103pt\u0103m\u00eenii","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2349"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2349"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2349\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2350"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2349"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2349"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2349"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}