\u00cen data de 23 iulie 2021, la agen\u021bia de \u0219tiri INFOTAG, s-a desf\u0103\u0219urat conferin\u021ba de pres\u0103\u00a0 \u201eGhetoul din Chi\u0219in\u0103u – p\u0103strarea memoriei\u201d, dedicat\u0103 comemor\u0103rii a 80 de ani de la crearea ghetoului din Chi\u0219in\u0103u. La conferin\u021b\u0103 au participat Pre\u0219edinte al Comunit\u0103\u021bii Evreie\u0219ti din Republica Moldova, Alexander Bilinkis, vicepre\u0219edinte al partidului PAS, deputatul Mihai Pop\u0219oi, director al Centrului de Cercetare de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite, Paul Shapiro,\u00a0 care a luat parte la eveniment prin transmiterea unui mesaj video, doctor \u00een \u0219tiin\u021be istorice Diana Dumitru \u0219i lector la Facultatea de Istorie \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, doctor \u00een \u0219tiin\u021be, Galina Corman.<\/p>\n
Pre\u0219edintele Comunit\u0103\u021bii Evreie\u0219ti din Republica Moldova, Alexander Bilinkis, consider\u0103 c\u0103 mai mul\u021bi oameni din capital\u0103 \u0219i din \u021bar\u0103 ar trebui s\u0103 cunoasc\u0103 c\u0103 \u00een urm\u0103 cu 80 de ani, la Chi\u0219in\u0103u, a fost organizat un ghetou, unde, potrivit diverselor surse, aproximativ 11 mii evrei au fost de\u021binu\u021bi \u00een condi\u021bii inumane. Pu\u021bini au supravie\u021buit.<\/p>\n
Desf\u0103\u0219urarea unor astfel de conferin\u021be de pres\u0103 \u0219i a evenimentelor de informare \u0219i sensibilizare este etrem important\u0103, este un omagiu adus celor care \u0219i-au pierdut via\u021ba \u00een urma tragicelor evenimente; o amintire pentru cei care tr\u0103iesc ast\u0103zi \u0219i pentru genera\u021biile viitoare.<\/p>\n
Alexander BILINKIS:<\/strong> \u00cen ziua \u00een care comemor\u0103m \u00eemplinirea a 80 de ani de la \u00eenfiin\u021barea ghetoului din Chi\u0219in\u0103u, vreau s\u0103 reamintesc tuturor locuitorilor Chi\u0219in\u0103ului c\u0103 evreii au fost omor\u00e2\u021bi nu doar \u00een Auschwitz sau la Babi Yar, ci \u0219i aici, pe str\u0103zile ora\u0219ului nostru. Trebuie s\u0103 ne amintim de aceast\u0103 pagin\u0103 tragic\u0103 din istoria regiunii \u0219i s\u0103 onor\u0103m memoria b\u0103tr\u00e2nilor, femeilor \u0219i copiilor, care au devenit victime ale ghetoului din Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n Exist\u0103 dou\u0103 monumente \u00een Chi\u0219in\u0103u ce comemoreaz\u0103 victimele Holocaustului. Monumentul victimelor ghetoului din Chi\u0219in\u0103u, care este situat pe strada Ierusalim, locul unde a fost organizat fostul ghetou \u0219i Memorialul victimelor fascismului din str. Calea Orheiului. La locul unde a fost edificat monumentul, au avut loc execu\u021bii \u00een mas\u0103 ale evreilor.<\/p>\n Alexander BILINKIS:<\/strong> Exist\u0103 monumente \u00een memoria evreilor uci\u0219i \u00een sate \u0219i \u00een alte ora\u0219e din \u021bar\u0103. Din p\u0103cate, timp de 30 de ani autorit\u0103\u021bile nu au sprijinit sau ini\u021biat edificarea de monumente pentru a perpetua memoria victimelor. \u201eIstoria Holocaustului\u201d este predat\u0103 doar op\u021bional, de\u0219i, \u00een opinia mea, ar trebui s\u0103 fie obligatorie \u00een toate \u0219colile \u0219i universit\u0103\u021bile. Acest lucru este necesar \u0219i pentru c\u0103 tinerii trebuie s\u0103 fie educa\u021bi \u00een spiritul toleran\u021bei, con\u0219tientiz\u00e2nd pericolul pe care \u00eel au fenomenele precum xenofobia, antisemitismul \u0219i \u0219ovinismul.<\/p>\n Liderul Comunit\u0103\u021bii Evreie\u0219ti a mul\u021bumit Parlamentului pentru modific\u0103rile operate la legisla\u021bie, care prev\u0103d pedeapsa penal\u0103 pentru propaganda nazismului \u0219i negarea Holocaustului.<\/p>\n El a spus c\u0103 la Chi\u0219in\u0103u este \u00een curs de implementare proiectul \u201ePietre de poticnire\u201d, care a fost ini\u021biat \u00een \u021b\u0103rile UE. Proiectul presupune perpetuarea memoriei evreilor uci\u0219i \u00een Holocaust. L\u00e2ng\u0103 casele \u00een care locuiau sunt montate pl\u0103ci de bronz cu numele \u0219i datele lor biografice.<\/p>\n Vicepre\u0219edintele partidului PAS, deputatul Mihai Pop\u0219oi a accentuat necesitatea de a aprecia fiecare cet\u0103\u021bean al Republicii Moldova, indiferent de limb\u0103, religie sau na\u021bionalitate.<\/p>\n Mihai POP\u0218OI:<\/strong> \u00cen viitorul apropiat, noi (Parlamentul) inten\u021bion\u0103m s\u0103 criminaliz\u0103m utilizarea discursurilor de ur\u0103, s\u0103 cre\u0103m condi\u021bii favorabile comunit\u0103\u021bilor etnice, astfel \u00eenc\u00e2t to\u021bi cet\u0103\u021benii din Moldova s\u0103 se simt\u0103 membri egali ai societ\u0103\u021bii, s\u0103 simt\u0103 empatie \u0219i respect reciproc. Trebuie s\u0103 ne amintim \u00eentotdeauna de aceste pagini triste ale istoriei noastre, ca a\u0219a ceva s\u0103 nu se mai \u00eent\u00e2mple niciodat\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul nostru.<\/p>\n Directorul Centrului de Cercetare de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Paul \u0218apiro,\u00a0 a reamintit importan\u021ba p\u0103str\u0103rii memoriei victimelor ghetoului \u0219i a crimelor care au avut loc \u00een ghetoul din Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n Paul SHAPIRO:<\/strong> Popula\u021bia ghetoului, b\u0103tr\u00e2nii, femeile, copiii au murit din cauza unor condi\u021bii insalubre, a aglomer\u0103rii, a foamei \u0219i a condi\u021biilor de deten\u021bie insuportabile. Unii dintre evreii din ghetou au fost du\u0219i la periferia Chi\u0219in\u0103ului – la Ghidigici \u0219i Visterniceni unde au fost \u00eempu\u0219ca\u021bi. Evreii au fost uci\u0219i La M\u0103rcule\u0219ti, Sec\u0103reni \u0219i alte localit\u0103\u021bi din Basarabia. Supravie\u021buitorii au fost deporta\u021bi c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, \u00een timp ce unii au murit pe drum. Este de datoria noastr\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m amintirea lor. Comunitatea evreiasc\u0103 \u00ee\u0219i aminte\u0219te ast\u0103zi soarta tragic\u0103 a victimelor ghetoului de la Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n Doctorul \u00een \u0219tiin\u021be istorice Diana Dumitru a vorbit despre situa\u021bia studierii Holocaustului \u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din Moldova.<\/p>\n Diana DUMITRU<\/strong>: Exist\u0103 un interes interna\u021bional pentru tema Holocaustului, \u00een special a Holocaustului din Est. Cercet\u0103rile din ultimele dou\u0103 decenii au schimbat percep\u021bia general\u0103 a fenomenului Holocaustului. Astfel, dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, Auschwitz sau Babi Iar erau considerate \u201esimbolurile\u201d Holocaustului, ast\u0103zi se \u0219tie deja c\u0103 mai mult de jum\u0103tate dintre victime au murit \u00een Europa de Est, \u00een lag\u0103re \u0219i ghetouri sau au fost \u00eempu\u0219cate masiv chiar \u00een strad\u0103, fapt care a dat na\u0219tere conceptului de \u201eHolocaust prin gloan\u021be\u201d.<\/p>\n Dac\u0103 vorbim despre studierea Holocaustului \u00een \u0219coli \u0219i universit\u0103\u021bi, pot spune c\u0103 \u00een ultimii 10 ani situa\u021bia s-a schimbat cu siguran\u021b\u0103 spre bine. Multe m\u0103suri pozitive au fost realizate \u00een predarea Holocaustului. Cu sprijinul OSCE \u0219i sub auspiciile Ministerului Educa\u021biei, Culturii \u0219i Cercet\u0103rii, informa\u021biile despre Holocaust au fost introduse \u00een manuale pentru clasele 9-12. Pe 27 ianuarie, de Ziua Interna\u021bional\u0103 a Comemor\u0103rii \u00een victimelor Holocaustului, \u0219colile g\u0103zduiesc evenimente comemorative \u0219i mese rotunde.<\/p>\n Doctor \u00een \u0219tiin\u021be, lector al Facult\u0103\u021bii de Istorie \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, Galina Corman, a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it datele cu privire la un proiect interna\u021bional tematic implementat recent.<\/p>\n Galina Corman<\/strong>: Proiectul interna\u021bional \u201eCartografierea\u00a0Ghetourilor:\u00a0Grodno\u00a0\u2013\u00a0Cern\u0103u\u021bi\u00a0\u2013\u00a0Chi\u015fin\u0103u\u201d este un proiect ini\u021biat de Institutul de Cultur\u0103 \u0219i Istorie German\u0103 din Europa de Sud-Est la Universitatea Ludwig-Maximilian din M\u00fcnchen cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal de Afacerile Externe al Germaniei \u00een cadrul \u201eextinderii cooper\u0103rii cu societatea civil\u0103 a \u021b\u0103rilor Parteneriatului estic \u0219i a Rusiei\u201d. Proiectul s-a desf\u0103\u0219urat din octombrie p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 2020, la el au participat 20 de studen\u021bi din Ucraina, Belarus \u0219i Republica Moldova. Studen\u021bii au avut ocazia s\u0103 transfere cuno\u0219tin\u021be despre memoria colectiv\u0103 \u0219i istoria ghetoului de la Chi\u0219in\u0103u. Prin m\u0103surarea, localizarea, documentarea caselor, pie\u021belor, studierea soartei evreilor \u0219i a vie\u021bii \u00een ghetou, au fost create trei materiale jurnalistice: \u201eCartografierea ghetoului\u201d, \u201ePietre de poticnire\u201d, \u201eGhetoul de la Chi\u0219in\u0103u: Cartografierea suferin\u021belor umane\u201d. Aceste materiale au fost prezentate \u00een \u0219coli, pentru a perpetua memoria victimelor \u0219i a transmite aceste cuno\u0219tin\u021be genera\u021biilor viitoare.<\/p>\n \u00cen data de 25 iulie, vicepre\u0219edintele Partidului PAS \u0219i deputatul Mihai Pop\u0219oi \u0219i membrii Comunit\u0103\u021bii Evreie\u0219ti din Republica Moldova, \u00een frunte cu Pre\u0219edintele Alexander Bilinkis, au onorat memoria victimelor ghetoului din Chi\u0219in\u0103u, depun\u00e2nd flori la Monumentul victimelor ghetoului de pe strada Ierusalim.<\/p>\n R\u0103zboiul a schimbat radical aspectul Chi\u0219in\u0103ului \u0219i structura etnic\u0103 a popula\u021biei ora\u0219ului. Dac\u0103 Chi\u0219in\u0103ul de dinainte de r\u0103zboi era populat de evrei \u00een mare parte (40% din popula\u021bie erau evrei), atunci, deja \u00een primii ani de r\u0103zboi, practic nu mai existau evrei. Dup\u0103 r\u0103zboi, o parte din popula\u021bia evreiasc\u0103 evacuat\u0103 s-a \u00eentors \u00een ora\u0219, dar Chi\u0219in\u0103ul nu a devenit niciodat\u0103 ceea ce a fost anterior.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen data de 23 iulie 2021, la agen\u021bia de \u0219tiri INFOTAG, s-a desf\u0103\u0219urat conferin\u021ba de…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2374,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou.jpg",600,400,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou-300x200.jpg",300,200,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou.jpg",600,400,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou.jpg",600,400,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou.jpg",600,400,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou.jpg",600,400,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou.jpg",600,400,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou.jpg",600,400,false],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou.jpg",600,400,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/ghetou-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"SAPTAMANA.md","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/saptamana-md\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2370"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2370"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2370\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2374"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2370"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2370"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2370"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}