Speran\u0163a \u015fi \u00eencrederea cu care ne \u00eencepem ziua \u015fi aceea\u015fi speran\u0163\u0103 cu care tragem cortina serii peste ziua tr\u0103it\u0103 e c\u0103, sigur, va fi bine. Criza care a prins \u00een cle\u015ftele sale economia lumii ne las\u0103 s\u0103 vedem \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elegem care sunt p\u0103r\u0163ile slabe \u00een teatrul lumii \u015fi ne oblig\u0103 s\u0103 identific\u0103m solu\u0163iile.
Gradul \u00een care au fost afectate economiile difer\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta \u015fi este \u00een strict\u0103 dependen\u0163\u0103 de poten\u0163ialul fiec\u0103reia dintre aceste \u0163\u0103ri, de rezervele pe care le are, de nivelul de organizare \u015fi educa\u0163ie a popula\u0163iei, de abord\u0103rile pe care le aplic\u0103 \u015fi, evident, de responsabilitatea cu care fiecare dintre guvern\u0103rile statelor afectate \u00ee\u015fi trateaz\u0103 cet\u0103\u0163enii.
\u00cen principiu, majoritatea statelor, ale c\u0103ror economii au fost zdruncinate de efectele crizei pandemice, etapizeaz\u0103 situa\u0163ia, una din primele trepte fiind efectuarea unor prognoze reale \u00een ceea ce prive\u015fte impactul asupra propriilor economii. Fiecare dintre state face asemenea prognoze pe cont propriu, dar paralel, institu\u0163iile interna\u0163ionale, precum Banca Mondial\u0103, Fondul Monetar Interna\u0163ional, agen\u0163iile interna\u0163ionale, \u00ee\u015fi au propriile prognoze \u015fi analize.
Cu doar c\u00e2teva zile \u00eenainte de a atinge cifra de o mie de persoane contaminate cu Covid-19, conducerea \u0163\u0103rii estima, \u00een cadrul unei analize a economiei na\u0163ionale, pierderi de peste \u015fapte miliarde de lei \u201c\u00een condi\u0163iile unei reduceri \u00een m\u0103rime de trei la sut\u0103 a Produsului Intern Brut\u201d. \u00cen principiu, nu e at\u00e2t de mult, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 cit\u0103m \u015fi remarca pe care o fac autorii estim\u0103rii \u2013 \u201c\u00een condi\u0163iile unui scenariu optimist\u201d. \u00cen mod tradi\u0163ional, reducerea PIB-ului vine dup\u0103 c\u0103deri semnificative la exporturi, consum, inactivitatea unor produc\u0103tori cu contribu\u0163ii importante, dar acela\u015fi fenomen este \u00eenso\u0163it de anumite cre\u015fteri ale cotei \u015fomajului, de reducerea investi\u0163iilor. Republica Moldova a \u00eentreprins \u015fi \u00eentreprinde anumite m\u0103suri \u00een vederea evit\u0103rii concedierii angaja\u0163ilor, fie c\u0103 este vorba de sectorul bugetar, fie c\u0103 e vorba de zona privat\u0103 a economiei. Aducem aminte doar partea de contribu\u0163ie oferit\u0103 de stat \u00een scopul amortiz\u0103rii efectelor \u015fomajului tehnic asupra salaria\u0163ilor, iar c\u00e2t prive\u015fte investi\u0163iile, guvernul s-a pronun\u0163at \u00een favoarea continu\u0103rii, \u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u0163ilor, desigur, a investi\u0163iilor, a\u015fa cum acestea nu doar garanteaz\u0103 p\u0103strarea locurilor de munc\u0103 existente, dar \u015fi permit identificarea unor oferte pentru cet\u0103\u0163enii recent reveni\u0163i la ba\u015ftin\u0103.
Prognozele B\u0103ncii Mondiale pentru economia Moldovei anticipeaz\u0103 sc\u0103deri comparabile. Plasat\u0103 \u00een ansamblul \u0163\u0103rilor din regiune, Republica Moldova va resim\u0163i ca \u015fi consecin\u0163\u0103 a sist\u0103rii activit\u0103\u0163ilor economice-cheie pierderea de venituri, cu \u015fansa de a recupera aceast\u0103 c\u0103dere abia \u00een anul 2021. Pe de alt\u0103 parte, BM este gata s\u0103 constate c\u0103 dac\u0103 problemele legate de domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii vor persista \u015fi \u201cdup\u0103 trimestrul doi al anului 2020, impactul COVID-19 va avea efecte mai severe, care vor duce la o recesiune mai profund\u0103 \u015fi la pierderi de lung\u0103 durat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte produc\u0163ia \u015fi locurile de munc\u0103. Se preconizeaz\u0103 c\u0103 economia se va redresa \u00een 2021, pe m\u0103sur\u0103 ce economia global\u0103 se amelioreaz\u0103 \u00een urma pandemiei\u201d.
Banca Mondial\u0103 finalizeaz\u0103 un program de activit\u0103\u0163i pentru a ajuta Moldova s\u0103 gestioneze \u015fi s\u0103 diminueze impactul crizei, inclusiv prin intermediul unui proiect de urgen\u0163\u0103 \u00een valoare de 57,4 milioane dolari SUA, menit s\u0103 sprijine necesit\u0103\u0163ile imediate ale sectorului s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u00een combaterea pandemiei, dar \u015fi s\u0103 sus\u0163in\u0103 gospod\u0103riile \u015fi lucr\u0103torii care-\u015fi pierd locurile de munc\u0103, prin acordarea acestora de indemniza\u0163ii de ajutor social.
Tot zilele acestea autorit\u0103\u0163ile au anun\u0163at c\u0103, \u00een cel mai scurt timp, la Chi\u015fin\u0103u va ajunge mult discutatul credit oferit de Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00een valoare de 200 milioane de dolari, bani care vor fi utiliza\u0163i inclusiv pentru finan\u0163area unui pachet de m\u0103suri orientat spre sus\u0163inerea agen\u0163ilor economici.
Pe acest fundal general cu \u201csalv\u0103ri\u201d care fac coad\u0103 la por\u0163ile spitalelor, exist\u0103 tenta\u0163ia unor compara\u0163ii \u00eentre starea economiei Republicii Moldova \u015fi a altor \u0163\u0103ri, inclusiv a statelor care formeaz\u0103 pilonul de baz\u0103 al economiei mondiale. Aceste compara\u0163ii sunt potrivite mai ales pentru a putea explica de ce unele \u0163\u0103ri opereaz\u0103 cu miliarde \u00een vederea constituirii fondurilor de relansare \u015fi de ce alte state, inclusiv Moldova, pune pe mas\u0103 sume mult mai mici. Este vorba despre dimensiuni diferite, ca economii \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, ca pierderi generate de criza pandemic\u0103.
Exemplific\u0103m prin a spune bun\u0103oar\u0103 c\u0103 \u00eenchiderea magazinelor din Italia pune sub semnul incertitudinii 12 procente din PIB-ul \u0163\u0103rii, iar acostarea la \u0163\u0103rm a gondolelor Vene\u0163iei, a turismului deci, poate l\u0103sa PIB-ul peninsulei f\u0103r\u0103 alte \u015fase la sut\u0103. Unde mai pui c\u0103 cele o mie de miliarde de dolari care \u201cpic\u0103\u201d din comer\u0163ul exterior sunt puse \u00een pericol de un banal str\u0103nut auzit la Roma, Milano sau Torino.
Dar \u015fi mai sonore sunt datele legate de China. Despre dimensiune vorbim: fiecare al cincilea dolar produs pe planet\u0103, este produs \u00een China; 27,3 trilioane de dolari din cele 141,86 trilioane ale globului, at\u00e2t \u00eenseamn\u0103 China. \u00cen primele luni ale anului curent, balan\u0163a comer\u0163ului exterior chinezesc marcheaz\u0103 un deficit de peste 7 miliarde de dolari \u015fi asta dup\u0103 un excedent de aproape 50 de miliarde de dolari \u00een decembrie 2019. Exporturile celui mai mare exportator mondial au c\u0103zut cu 17 la sut\u0103 \u00een perioada ianuarie-februarie 2020. Cele mai optimiste prognoze indic\u0103 o recesiune cel pu\u0163in tehnic\u0103 (sc\u0103dere de PIB pentru dou\u0103 trimestre consecutive).
De ce ne preocup\u0103 c\u0103derea Chinei? Pentru c\u0103 nu este izolat\u0103, ea influen\u0163eaz\u0103 \u00een mod esen\u0163ial \u015fi necru\u0163\u0103tor comer\u0163ul mondial: a \u015fasea parte din exporturile \u015fi importurile planetei sunt din China \u015fi merg spre China.
Tot de dimensiunea economiei nu trebuie s\u0103 uit\u0103m \u015fi atunci c\u00e2nd ne raport\u0103m la pachetele de sprijin oferite de guvernele altor \u0163\u0103ri sau la pachetele de relansare, de repornire a \u00eentreprinderilor. Iat\u0103 cu cine ne compar\u0103m:
Japonia a decis direc\u0163ionarea a circa 20 la sut\u0103 din PIB. Italia \u2013 c\u00e2te 500 de euro pentru fiecare produc\u0103tor privat, Spania \u2013 100 miliarde de euro drept garan\u0163ii de stat pentru companii. Germania \u2013 50 de miliarde de euro pentru micul business, 500 miliarde de euro pentru capitalizarea companiilor mari. Fran\u0163a \u2013 45 miliarde de euro din bugetul de stat pentru compensarea salariilor angaja\u0163ilor, garan\u0163ie de stat pentru creditele companiilor \u00een valoare de 300 miliarde de euro. SUA \u2013 c\u00e2te 1200 de dolari pentru fiecare matur \u015fi 500 de dolari pentru copii, 367 miliarde de dolari credite pentru micul business, 454 miliarde de dolari pentru \u00eentreprinderile mari. \u00cen Marea Britanie statul compenseaz\u0103 85 la sut\u0103 din salariile angaja\u0163ilor care pot r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 lucru.
Cifrele sunt impun\u0103toare, \u00eens\u0103 ne vedem obliga\u0163i s\u0103 facem apel la pruden\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd for\u0163\u0103m anumite compara\u0163ii. Republica Moldova are desigur resurse limitate, iar orice exagerare care ar dep\u0103\u015fi capacit\u0103\u0163ile existente duce la urm\u0103ri destul de dramatice. \u00cen acest sens, efortul \u00een vederea identific\u0103rii fondurilor necesare este unul comun \u00een care se reg\u0103sesc partenerii tradi\u0163ionali ai Republicii Moldova, inclusiv Comisia European\u0103 care s-a ar\u0103tat preg\u0103tit\u0103 s\u0103 ofere asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 Republicii Moldova \u00een valoare de 87 milioane de euro pentru acoperirea necesit\u0103\u0163ilor imediate \u015fi pentru dep\u0103\u015firea consecin\u0163elor de lung\u0103 durat\u0103 provocate de criza epidemio\u00aclogic\u0103.
Cert e c\u0103 pentru ca toate aceste cifre s\u0103 se poat\u0103 materializa \u00een bani, locuri de munc\u0103, afaceri prospere \u015fi \u0163\u0103ri cu bugete nesufocate de deficit, pentru ca toate astea s\u0103 fie posibile, e necesar s\u0103 ajungem \u00een diminea\u0163a unei zile \u00een care ne-am putea apropia unul de altul. La propriu.
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Speran\u0163a \u015fi \u00eencrederea cu care ne \u00eencepem ziua \u015fi aceea\u015fi speran\u0163\u0103 cu care tragem cortina…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":251,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6.jpg",758,426,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6-300x169.jpg",300,169,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6.jpg",640,360,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6.jpg",640,360,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6.jpg",758,426,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6.jpg",758,426,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6.jpg",758,426,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6.jpg",758,426,false],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6.jpg",758,426,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/pag6-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/241"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=241"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/241\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/251"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=241"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=241"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=241"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}