{"id":2954,"date":"2022-02-14T12:41:52","date_gmt":"2022-02-14T12:41:52","guid":{"rendered":"https:\/\/saptamana.md\/?p=2954"},"modified":"2022-02-15T13:50:24","modified_gmt":"2022-02-15T13:50:24","slug":"gindul-acela-ca-ai-sa-revii-intr-o-simbata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2022\/02\/14\/gindul-acela-ca-ai-sa-revii-intr-o-simbata\/","title":{"rendered":"G\u00eendul acela c\u0103 ai s\u0103 revii \u00eentr-o s\u00eemb\u0103t\u0103"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

P\u00een\u0103 la urm\u0103, a\u0219 fi scris, totu\u0219i, ni\u0219te cuvinte despre satul meu. Poate le-a\u0219 fi publicat undeva, poate le-a\u0219 fi l\u0103sat \u00eentr-un sertar. Pentru mine a\u0219 fi scris, c\u0103 port \u00een mintea mea o poz\u0103 cu ni\u0219te dealuri curg\u00eend spre sat, cu ni\u0219te oameni care \u00ee\u0219i dau \u201dBun\u0103 ziua\u201d unul altuia, cu al\u021bii care poart\u0103 \u00een bra\u021be c\u00eeteva p\u00eeini, cu al\u021bii care las\u0103 o d\u00eer\u0103 de t\u0103m\u00eeie pe drum, cu al\u021bii care\u2026 Cu al\u021bii, cu al\u021bii…<\/p>\n

C\u00eend pleci din sat, te la\u0219i nu \u0219tiu cum prostit de g\u00eendul c\u0103 e p\u00een\u0103 m\u00eeine-poim\u00eeine \u0219i c\u0103 ai s\u0103 revii \u00eentr-o s\u00eemb\u0103t\u0103. \u0218i urci \u00eentr-un autobuz, c\u0103ut\u00eend ni\u0219te lei \u00eentr-un buzunar \u0219i un loc mai potrivit pentru geanta ta, \u00een care ai dou\u0103 c\u0103m\u0103\u0219i, o bluz\u0103 \u0219i o pereche de pantaloni, salut\u00eendu-l pe cel din spatele t\u0103u c\u00eend caut\u0103 \u0219i el un loc pentru o geant\u0103. Cu ni\u0219te c\u0103m\u0103\u0219u\u021be \u0219i acolo, o bluz\u0103 \u0219i\u2026 Iar c\u00eend arunci privirea prin geam, nu mai e nici satul acela, nici casele lui, nici oamenii. \u0218i trece m\u00eeine, \u0219i trece poim\u00eeine. \u0218i trece s\u00eemb\u0103ta \u0219i toate s\u00eembetele pe care le ai \u00een spate. O c\u0103ma\u0219\u0103 a schimbat-o pe alta, dai bun\u0103 ziua altor oameni, autobuzul cu care-ai plecat e demult la fier vechi \u0219i\u2026<\/p>\n

\u0218i uite, acum, c\u00eend ai pornit s\u0103 scrii cuvintele acelea despre el, despre care sat scrii tu acum. C\u0103 tot Baurci-Moldoveni se nume\u0219te \u0219i tot cu p\u0103duri \u00ee\u0219i tive\u0219te marginea, dar oamenii\u2026 Oamenii stau \u0219i se uit\u0103, se uit\u0103 la tine\u2026 \u0218i pentru c\u0103 sameni cu maic\u0103-ta, \u0219i pentru c\u0103 sameni cu taic\u0103-t\u0103u, zic\u2026 \u201dDa eu stau \u0219i m\u0103 uit, stau \u0219i m\u0103 uit\u2026\u201d<\/p>\n

Am aflat mai t\u00eerziu c\u0103 s-ar fi numit Romani, dar oamenii au l\u0103sat arhivele sub colbul lor \u0219i tot baurceni se numesc. \u0218tiu c\u0103 a fost c\u00eendva o biseric\u0103. Alta dec\u00eet cea la care merg oamenii ast\u0103zi. \u021ain minte ziua \u00een care un buldozer tr\u0103gea dup\u0103 el un odgon cu care erau prin\u0219i pere\u021bii bisericii. E primul lucru pe care \u00eel \u021bin minte despre satul meu \u0219i despre mine. C\u00eet\u0103 fric\u0103 \u00eenc\u0103pea \u00een mine atunci?! Dac\u0103 m-ar \u00eentreba cineva, a\u0219 putea ar\u0103ta, cred, \u0219i locul \u00een care m\u0103 aflam, de\u0219i nu aveam dec\u00eet patru-cinci ani. Buldozerul r\u00eema cu \u0219enilele lui lutul drumului, \u00een timp ce otgonul t\u0103ia pere\u021bii din c\u0103r\u0103mid\u0103. Mai t\u00eerziu, se vorbea prin sat c\u0103 tractoristul, din alt sat fiind, s-a scufundat \u00een b\u0103l\u021bile Prutului cu tot cu tractor. Unul Dumnezeu \u0219tie cum a fost. Noi, cei din sat \u00eens\u0103, \u0219tim ni\u0219te nume \u0219i mai \u0219tim c\u0103 au fost \u0219i ei, oamenii aceia, du\u0219i pe un drum l\u0103s\u00eend \u00een urma lor o jalnic\u0103 d\u00eer\u0103 de t\u0103m\u00eeie \u0219i alta de busuioc.<\/p>\n

Mai t\u00eerziu, din c\u0103r\u0103mida bisericii au ridicat \u0219coala. P\u0103rea s\u0103 aib\u0103 aceea\u0219i intrare, ca \u0219i biserica, doar c\u0103 dincolo de tinda cea mic\u0103 se c\u00eenta altceva. Iar semnul crucii \u00eel f\u0103ceam, probabil, \u0219i noi, \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii, acolo \u00een minte, pe unde nu au trecut niciodat\u0103 buldozere.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i eu \u00een \u0219coala ridicat\u0103 pe talpa bisericii. Ast\u0103zi, \u00eemi tot apar \u00een fa\u021ba clasei \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii din sat. Cavruc, Cojocaru, Arabadgi, Ifimenco, Ivanov, Lazar, Racovi\u021b\u0103, Chirilenco, Adamiuc, Ro\u0219ca, Olteanu, Core\u021bchi, Avdeenco, Bragagiu\u2026 \u0218i e o tabl\u0103 \u00een spatele lor. O bucat\u0103 de cret\u0103 las\u0103 \u00een urma ei data \u0219i luna zilei de-atunci. Trece peste ea c\u00eerpa umed\u0103 a timpului, trece. Dar nu se \u0219terge. Data \u0219i luna zilei de-atunci.<\/p>\n

Antip Nicolaevici, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul de geografie, e monumentul \u00een\u021belepciunii \u0219i al binelui pe care mi l-a dorit \u00eentotdeauna. Cine eram eu? Un copil din sat. Doar at\u00eet. M-a chemat acas\u0103 la el \u0219i a vorbit cu mine despre lucruri ascunse \u00een amintirile lui. Avusese c\u00eendva o bibliotec\u0103 destul de bogat\u0103. C\u0103r\u021bi despre care nu auzisem \u00eenc\u0103 \u0219i autori pe care i-am c\u0103utat apoi peste tot. A adus o carte dintr-o alt\u0103 odaie, a \u00eenvelit-o \u00eentr-un ziar \u0219i a spus ca e singura pe care a p\u0103strat-o. Pe toate celelalte le-a ars chiar el cu m\u00eena lui, din fric\u0103 de puterea sovietic\u0103. C\u00eet de sincer a fost cu mine atunci?! \u00cen fa\u021ba unui copil, care trebuia \u00eenv\u0103\u021bat despre curaj, despre stoicism, despre patriotism. Mie \u2013 c\u0103 i-a fost fric\u0103 \u0219i c\u0103 le-a dat foc. Acas\u0103, am dezvelit din ziar volumul \u00eent\u00eei al Istoriei Literaturii, de George C\u0103linescu. E certficatul reabilit\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului meu de geografie, care nu poart\u0103 dec\u00eet \u0219tampila vremurilor vechi \u0219i poate, undeva, la vreo pagin\u0103, amprenta degetelor lui.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Acum, \u00ee\u0219i are numele scris pe o lespede printre tufele de liliac. \u0218i alte nume s\u00eent acolo. Cavruc, Cojocaru, Adamiuc, Ro\u0219ca\u2026 \u0218i doar pe tabla \u0219colii o bucat\u0103 de cret\u0103 las\u0103 \u00een urma ei data \u0219i luna zilei de azi.<\/p>\n

Casele din satul meu au lipite de umbrele lor ni\u0219te vii. \u0218i de sat tot ni\u0219te vii s\u00eent lipite. \u00cen hambarul nostru, pe peretele pe care at\u00eernau instrumentele lui taic\u0103-meu, erau multe foarfece de t\u0103iat la vie. \u0218i pe sub stre\u0219ini tot foarfece erau. \u0218i \u00een pod, \u0219i\u2026 \u0218i \u00een hambarul lui Pavel Racovi\u021b\u0103 tot foarfece. \u0218i \u00een pod, \u0219i sub stre\u0219ini, \u0219i\u2026 \u0218i \u00een hambarul lui\u2026 Iarna, pe ger, corzile smulse de pe s\u00eerme loveau \u00een obrajii lor ca biciul \u00een spatele cailor. Avea fiecare \u00een geant\u0103 o sticlu\u021b\u0103 cu vin, ni\u0219te cartofi fier\u021bi \u0219i poate o palm\u0103 de sl\u0103nin\u0103. Toat\u0103 iarna. Prim\u0103vara tot la vie mergeau. \u0218i vara, \u0219i toamna. Pe lespedea la c\u0103p\u0103t\u00eeiul lui taic\u0103-meu s\u00eent s\u0103pate c\u00eeteva frunze de vie \u0219i un strugure. Dac\u0103 ar avea satul o stem\u0103 a lui, s-ar putea muta \u00eentre spicele ei cele c\u00eeteva frunze de vie \u0219i un strugure. Ca s\u0103 nu fie trecute pe ea numele tuturor oamenilor din sat.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Un drum intr\u0103 \u00een sat printre lanuri de gr\u00eeu, de floarea soarelui \u015fi de porumb. De fapt, ce face drumul p\u00een\u0103 la urm\u0103: intr\u0103 sau iese? Dac\u0103 eu, \u015fi dac\u0103 mul\u0163i al\u0163ii au plecat ca s\u0103 revin\u0103-ntr-o s\u00eemb\u0103t\u0103, drumul iese \u015fi iese. Dar dac\u0103 acolo, la marginea lanurilor de porumb, de floarea soarelui \u015fi de gr\u00eeu, stau \u015fi stau ni\u015fte case, drumul intr\u0103 \u00een sat \u015fi aduce pe valul lui oameni acas\u0103. Ca s\u0103 \u0163in\u0103 neatins de o\u0163elul otgonului pere\u0163ii bisericii, ca s\u0103 scrie pe tabl\u0103 data \u015fi luna acestei zile, ca s\u0103 prind\u0103-ntr-un cui b\u0103tut \u00een perete ni\u015fte foarfece de t\u0103iat via \u015fi… \u015ei ca s\u0103 pun\u0103 totu\u015fi pe stema satului c\u00eeteva frunze \u015fi un strugure. Cel de pe lespedea tat\u0103lui meu.<\/p>\n

 <\/p>\n

Constantin OLTEANU<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Da, s\u00eent ni\u015fte locuri \u00een sat, s\u00eent ni\u015fte dealuri, ni\u015fte ape \u015fi poate chiar are fiecare din ele numele lor. Dar, p\u00een\u0103 la urm\u0103, satul s\u00eent oamenii. Cei care au fost \u015fi cei care ast\u0103zi vibreaz\u0103 \u015fi se reg\u0103sesc \u00een ni\u015fte cuvinte. Am postat ini\u0163ial textul acesta pe Facebook. \u015etiu c\u0103 ziarul ajunge mai greu la ei, iar timpul a strecurat \u00een buzunarul lor c\u00eete un telefon prin care ne g\u0103sim incredibil de repede. La scurt timp, au urmat ni\u015fte reac\u0163ii. Multe. \u015etiu c\u0103 s\u00eent mai pu\u0163ine dec\u00eet oameni \u00een sat, dar mai \u015ftiu c\u0103 multe s-au spus f\u0103r\u0103 s\u0103 se deschid\u0103 un telefon, f\u0103r\u0103 laicuri \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 avem pe cineva \u00een fa\u0163\u0103. M-am g\u00eendit c\u0103 e bine s\u0103 public unele\u00a0 comentarii. Cu numele pe care-l poart\u0103. Pentru c\u0103 \u00een ele, \u00een aceste comentarii, se mai spune c\u00eete ceva. Ceva ce nu am avut de unde s\u0103 \u015ftiu eu, dar care merit\u0103 s\u0103 se scrie. Nu am intervenit aproape deloc. Poate doar acolo unde o liter\u0103 a uitat s\u0103 se strecoare-n cuv\u00eent. (C.O.)<\/p>\n

 <\/p>\n

Dumitru Bogos:<\/p>\n

E foarte bine punctat cursul acestui sat, care zeci de ani se chinuie s\u0103 revin\u0103 la numele s\u0103u de botez, comuna Romani. \u00cen cele scrise, m\u0103 v\u0103d pe mine c\u00eend m\u0103 strecuram, fiind mic, printre gr\u0103nicerii sovietici care st\u0103teau cu de\u0219tul pe tr\u0103gaciul automatului, f\u0103c\u00eend un gard \u00een fa\u021ba bisericii, unde buldozerul tr\u0103gea din r\u0103sputeri de turnul bisericii. Am s\u0103rit pe fereastr\u0103 \u0219i \u00een grab\u0103, s\u0103 nu fiu v\u0103zut de militari \u015fi de comsomoli\u0219ti, am luat o carte bisericeasc\u0103 \u0219i am fugit.<\/p>\n

 <\/p>\n

Natalia Buia<\/a>:<\/p>\n

Dureros, dar adev\u0103rat…<\/p>\n

Nimic nu se \u0219terge cu buretele despre locurile copil\u0103riei, despre timpuri \u0219i r\u0103stimpuri…P\u0103cat c\u0103 se scrie pu\u021bin despre oamenii timpurilor de demult, despre eroina satului tanti Floarea, care a m\u00eeng\u00eeiat \u015fi a crescut\u00a0 to\u0163i copiii satului ca pe ni\u015fte pui, f\u0103c\u00eendu-i s\u0103 zboare pe aripile visurilor…<\/p>\n

P\u0103cat c\u0103 s-a ajuns unde s-a ajuns \u015fi c\u0103 satul a devenit pustiu… Din cauza nep\u0103s\u0103rii \u015fi din cauza egoismului care ne-au rupt unul de altul.<\/p>\n

Da, nu tr\u0103ie\u0219te nimeni zece vie\u021bi, dar era mult mai sf\u00eent s\u0103 se fi g\u00eendit fiecare \u015fi la viitorul copiilor care vor veni \u00een urma lor…Ve\u0219nic\u0103 pomenire tuturor celor pleca\u021bi \u00een ve\u015fnicie… Scumpilor no\u015ftri \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi parin\u0163ilor no\u015ftri…<\/p>\n

 <\/p>\n

Dumitri\u021ba Cavruc<\/a>:<\/p>\n

 <\/p>\n

\u0218i eu am plecat din sat cu g\u00eendul c\u0103 o s\u0103 m\u0103 \u00eentorc s\u00eemb\u0103t\u0103, doar c\u0103 s\u00eemb\u0103ta aceasta vine o dat\u0103 la c\u00eeteva luni…<\/p>\n

R\u00eendurile scrise \u00ee\u0163i r\u0103scolesc amintiri, amintiri despre cei ce nu mai s\u00eent printre noi: Cavruc, Racovi\u0163\u0103, Bragagiu, Maftei, Core\u0163chii…<\/p>\n

 <\/p>\n

Elena Pritula<\/a>:<\/p>\n

Amintiri… Eram la o lec\u0163ie cu Maria Ivanovna… ne uitam pe geam cum tr\u0103geau cu tractorul din pere\u0163ii bisericii precum trag \u015facalii din prad\u0103, dar clopotni\u0163a nici de cum nu c\u0103dea… \u015ei iar, \u015fi iar.\u00a0 \u015ei nu c\u0103dea. Atunci unul din s\u0103teni, mai marele selsovietului, s-a suit \u015fi a mai aninat un otgon. \u015ei\u00a0 tr\u0103gea tractorul, ridic\u00eend un fum negru, chinuindu-se din r\u0103sputeri s\u0103 d\u0103r\u00eeme, s\u0103 distrug\u0103 altarul …\u015ei noi, copiii, ne uitam cu groaz\u0103 peste geam. Amintiri care au h\u0103cuit ad\u00eenc sufletele noastre pentru totdeauna.<\/p>\n

Iubi\u0163ii mei \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori care mi-au pus tocul pentru prima dat\u0103 \u00een m\u00eena \u015fi c\u0103limara cu cerneal\u0103 au fost Maria Ivanovna \u015fi Petru Panteleievici, Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor. \u015ei pe to\u0163i ceilal\u0163i, care, cu munca lor nobil\u0103, ne-au trezit dragostea de carte. Zinaida Dimitrievna Maftei cu \u201ecozet\u201d m-a purtat spre o alt\u0103 lume, necunoscut\u0103 de noi. Ast\u0103zi, \u00eemi amintesc cu dragoste \u015fi respect de to\u0163i s\u0103tenii, rudele, colegii…<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        P\u00een\u0103 la urm\u0103, a\u0219 fi scris, totu\u0219i, ni\u0219te cuvinte despre satul…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":2955,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2,1,15],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4.jpg",1280,720,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4-300x169.jpg",300,169,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4-768x432.jpg",640,360,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4-1024x576.jpg",640,360,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4.jpg",1280,720,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4.jpg",1280,720,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4-1115x715.jpg",1115,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4-800x500.jpg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4-1024x576.jpg",1024,576,true],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/baurci-4-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a> F\u0103r\u0103 categorie<\/a> Lumea a\u015fa cum este ea<\/a>","tag_info":"Lumea a\u015fa cum este ea","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2954"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2954"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2954\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2966,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2954\/revisions\/2966"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2955"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2954"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2954"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2954"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}