De cele mai multe ori, orice an agricol \u00eencepe cu marea temere c\u0103 precipita\u021biile de care au nevoie c\u00eempurile, viile, livezile \u0219i, de ce nu, p\u0103\u0219unile, vor fi prea pu\u021bine pentru a a \u00eemplini a\u0219tept\u0103rile\u00a0 agricultorilor \u0219i pentru a\u00a0 recupera banii investi\u021bi. Bani pentru arat, bani pentru sem\u0103nat, pentru \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00eente, pentru salariile pl\u0103tite angaja\u021bilor. Pentru tot. A\u0219a se \u00eent\u00eempl\u0103 acum, agricultura este practic de neconceput f\u0103r\u0103 frica aceea mare c\u0103 va fi secet\u0103.<\/p>\n
Ceea ce \u00ee\u0219i doresc \u021b\u0103ranii, e s\u0103 plou\u0103 la timp, dar \u0219i mai mult, s\u0103 ajung\u0103 \u00eentr-o zi \u00een care vor duce apa \u00een c\u00eemp \u0219i vor iriga tot ce\u00a0 cre\u0219te acolo.<\/p>\n
Dar, p\u00een\u0103 una alta, apele r\u0103m\u00een \u00een r\u00eeurile noastre, iar dac\u0103 \u0219i se irigheaz\u0103 ceva, se face exclusiv din banii produc\u0103torilor, iar sistemele de irigare s\u00eent conectate \u00een cea mai mare parte la surse de ap\u0103 cu capacit\u0103\u021bi destul de mici.<\/p>\n
Aproape to\u021bi cei care au mers spre putere au avut grij\u0103 ca \u00een programele lor de guvernare cu care au\u00a0 b\u0103tut la u\u0219a aleg\u0103torilor s\u0103 se scrie c\u00eet se poate de clar: \u201dVom face astfel \u00eenc\u00eet, agricultura s\u0103 devin\u0103 o comnponent\u0103 obligatorie a politicilor agrcole ale Guevernului\u201d. Mul\u021bi dintre ei au ajuns \u00eentr-un t\u00eerziu la putere, \u00eens\u0103 agricultura nu \u0219i-a mai\u00a0 rec\u0103p\u0103tat componenta aceea. Pentru c\u0103 acest \u201dastfel \u00eenc\u00eet\u201d nu a fost g\u0103sit nicodat\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Cei mai\u00a0 reali pa\u0219i c\u0103tre irigarea agriculturii s-au f\u0103cut cu mai mul\u021bi ani \u00een urm\u0103, c\u00eend au fost valorificate cele c\u00eeteva milioane de dolari donate de Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru reanimatea\u00a0 unui \u0219ir de sisteme de irigare. Proiectul \u0219i-ar fi atins finalitatea, dac\u0103\u00a0 autorit\u0103\u021bile noastre ar fi \u00eencurajat prin instrumentele pe care le are accesul la surse al produc\u0103torilor agricoli. \u00a0\u00cens\u0103 lucrul acesta nu s-a f\u0103cut. O alt\u0103 tentativ\u0103 de a \u201daduce ploia\u201d \u00een c\u00eemp s-a \u00eentreprins relativ recent, mai bine zis spre sf\u00eer\u0219itul mandatului Parlamentului precedent, atunci cv\u00eend o comisie care a \u00eentrunit exponen\u021bi ai tuturor\u00a0 forma\u021biunilor parlamentare a decis s\u0103 in\u021bieze elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea sectorului de irigare. Comisia avea\u00a0 suportul partenerilor de dezvoltare, ace\u0219tia din urm\u0103 \u201dinvestind\u201d la etapa elabor\u0103rii, experiena\u021ba acumulat\u0103 de ei\u00a0 \u00een procedurui similare prin alte \u021b\u0103ri.<\/p>\n
\u00cenainte de a contura clar persectivele \u021bintite \u0219i impactul real al strategiei, a fost necesar s\u0103 se\u00a0 identifice \u00eenc\u0103 odat\u0103 starea de lucruri de la care se porne\u0219te.<\/p>\n
E necesar s\u0103 ne amintim \u0219i acum c\u0103 \u00a0Republica Moldova are o experien\u021b\u0103 \u00a0destul de jalnic\u0103 \u00een domeniul irig\u0103rii. Dac\u0103 e s\u0103 ne referim la suprafe\u021bele\u00a0 terenurilor irigate \u2013 de la c\u00eeteva sute mii de hectare\u00a0 \u00een anul 1990\u00a0 am ajuns p\u00een\u0103 la 17 mii \u00een 2020.<\/p>\n
<\/p>\n
Potrivit unor estim\u0103ri, costul sistemelor de irigare distruse, evaluat la ziua de ast\u0103zi, este de aproximativ 15 miliarde lei, iar profitul ratat numai \u00een ultimii 10 ani din cauza lipsei iriga\u021biei, poate fi estimat la circa 8,5 miliarde euro!<\/p>\n
Pe fundalul unui tablou cu c\u00eempuri p\u00eerjolite de secete, \u00een luna iunie 2020, Parlamentul a creat Comisia special\u0103 pentru elaborarea Strategiei Na\u021bionale de Dezvoltare a Sectorului de Irigare, care \u00een colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvolt\u0103rii Regionale \u0219i Mediu \u0219i Ministerul Finan\u021belor, Agen\u021bia Propriet\u0103\u021bii Publice, Agen\u021bia Apele Moldovei, partenerii de la Fondul de Dezvoltare Durabil\u0103 Moldova, Unitatea Consolidat\u0103 pentru Implementarea Programelor IFAD, Unitatea Consolidat\u0103 pentru Implementarea \u0219i Monitorizarea Proiectelor \u00een domeniul Agriculturii, alte structuri \u0219i institu\u021bii,.. au \u00eenceput lucru asupra elabor\u0103rii unui amplu document, care ar permite Republicii Moldova s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 starea deplorabil\u0103 \u00een sectorul de irigare.<\/p>\n
\u00cen plin proces de elaborare, Alexandru Oleinic, pre\u0219edintele comnisei respective, definea acest document –\u00a0 \u201dStrategia Na\u021bional\u0103 de Dezvoltare a Sectorului de Irigare 2030\u201d \u2013 drept un document de politic\u0103 public\u0103, care define\u0219te \u0219i planific\u0103 politica\u00a0\u00a0 Guvernului Republicii Moldova, pe un termen de\u00a0 10 ani – \u00een domeniul dezvolt\u0103rii sectorului de irigare.\u201d<\/p>\n
Conform proiectului Strategiei, sus\u021binea atunci\u00a0 deputatul Oleinic, \u201dp\u00een\u0103 \u00een 2030, pe l\u00eeng\u0103 cele 50 mii hectare pasibile irig\u0103rii ,.. existente la moment,.. \u00a0se propunea amenajarea \u0219i dotarea cu echipamente performante pentru irigare \u00eenc\u0103 250 mii hectare de terenuri agricole. Cu alte cuvinte, anual, p\u00een\u0103 \u00een 2030, se vor construi\/amenaja circa 11 mii hectare terenuri pretabile pentru irigare, conectate la surse durabile de ap\u0103 calitativ\u0103.\u201d<\/p>\n
Altfel zis, Strategia presupunea restabilirea a 77 Sta\u021bii Centralizate de Irigare existente, care urmeaz\u0103 a fi modernizate \u0219i puse \u00een func\u021biune \u2013 ele vor asigra irigarea a circa 108 mii hectare; construc\u021bia a unor noi Sta\u021bii Centralizate de Irigare, care vor permite extinderea terenurilor irigate pe o suprafa\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 de 112 mii ha, prin dezvoltarea proiectelor de aducere a apei \u00een interiorul \u021b\u0103rii din sursele principale \u2013 r\u00eeurile Nistru, Prut \u0219i Dun\u0103re.<\/p>\n
Cobor\u00eend spre detalii, afl\u0103m c\u0103 se avea \u00een vedere \u201dextinderea irig\u0103rii masivului C\u0103u\u0219eni \u2013 22 mii ha; irigarea din lacul Cahul (Dun\u0103re) \u2013 20 mii ha; irigarea terenurilor din r\u00eeul Ialpugel \u0219i lacul Taraclia cu ap\u0103 din Prut 40 mii ha; irigarea c\u00eempurilor din zona r\u00eeurilor Cubolta, Ciuhur, R\u0103ut \u0219i Cainar dup\u0103 transferul apei din Nistru \u2013 30 mii ha.\u201d Restul suprafe\u021belor \u2013 circa 30 mii hectare – fiind amenajate \u00een cadrul sistemelor de irigare private la scar\u0103 mic\u0103, datorit\u0103 proiectelor de sus\u021binere a fermierilor \u0219i subven\u021bionare a fermierilor prin investi\u021bii proprii.<\/p>\n
<\/p>\n
Conform estim\u0103rilor speciali\u0219tilor, pentru irigarea acestor terenuri Republica Moldova ar trebui s\u0103 utilizeze circa 2000 milioane m3 de ap\u0103 sau 36 la sut\u0103 din totalul apei disponibile anual, adica din volumul\u00a0 de peste 5585 mln m3\/an. Aici, \u00een volumul acesta, nu este inclus poten\u021bialul nelimitat din Dun\u0103re, care poate fi utilizat\u00a0 prin intermediul lacului Cahul.<\/p>\n
<\/p>\n
Principalele surse s\u00eent r\u00eeurile Nistru \u0219i Prut, care pot asigura anual 4000 milioane m3 (72%), apele interne \u0219i de suprafa\u021b\u0103 – 800 milioane m3 de ap\u0103 pe an (14 la sut\u0103) \u0219i apele subterane \u2013 785 mln.m3 (14 la sut\u0103).<\/p>\n
Pentru informare, \u00een 2019 pentru irigare au fost captate 44 milioane m3 de ap\u0103 sau 0,8 la sut\u0103.<\/p>\n
P\u00een\u0103 la urm\u0103 cele mai \u00eenfocate contrioverse sunt generate de componenta financiar\u0103 a proiectului. Potrivit\u00a0 estim\u0103rilor, pentru implementarea acestei Strategii, a obiectivelor stipulate \u00een ea, (destul de ambi\u021bioase, de altfel, \u00eens\u0103 \u00a0realizabile \u0219i extrem de necesare pentru \u021bar\u0103) era nevouie de investi\u021bii de peste 2,27 miliarde de euro. Raportarea acestei sume la suprafa\u021ba total\u0103 de \u00a0250 mii hectare de terenuri agricole care urmeaz\u0103 a fi amenajate pentru irigare, arat\u0103 c\u0103 \u00a0investi\u021biile constituie peste 9000 euro per hectar.<\/p>\n
Tot atunci, Alexandru Oleinic explica c\u0103 aceast\u0103 sum\u0103 \u201dprevede acoperirea a peste 80 de proiecte de diferit\u0103 capacitate, incluse \u00een Strategie.\u201d, dar\u00a0 spunea c\u0103 \u201ddeja \u00een procesul de lucru asupra proiectului Strategiei, \u00een cadrul consult\u0103rilor cu partenerii de dezvoltare, unii dintre ei deja \u0219i-au manifestat interesul de a veni cu suport logistic \u0219i financiar pentru anumite proiecte incluse \u00een document.<\/p>\n
Starategia prevede c\u0103 pe l\u00eeng\u0103 investi\u021biile statului, urmeaz\u0103 a fi atrase fonduri de la partenerii de dezvoltare, donatori, alte proiecte interna\u021bionale, precum \u0219i contribu\u021bia agen\u021bilor economici, \u00eentreprinderilor din sectorul agroalimentar, care vor fi beneficiari finali ai\u00a0 proiectelor de irigare.\u201d \u0218i tot despre impact este vorba atunci c\u00eend\u00a0 se arat\u0103 c\u0103 \u201dprofitul brut pe care \u00eel va ob\u021bine sectorul agricol anual ca urmare a implement\u0103rii Strategiei este\u00a0 estimat la 1,17 miliarde euro. Comparativ cu investi\u021biile totale de 2,27 mlrd euro, vedem c\u0103 efectele s\u00eent\u00a0 neverosimile. \u201d<\/p>\n
<\/p>\n
De asemenea, \u00een rezultatul implement\u0103rii Strategiei, contribu\u021bia agriculturii la PIB-ul na\u021bional va spori cu 25 la sut\u0103, ajung\u00eend la 12,25 la sut\u0103, comparativ cu 9,8 la sut\u0103, pe \u00a0care o \u00eenregistr\u0103m ast\u0103zi. Va cre\u0219te semnificativ \u0219i num\u0103rul locurilor de munc\u0103 \u2013 de la 21 procente p\u00een\u0103 la 26 procente, constituind peste\u00a0 230 mii.<\/p>\n
A\u0219a cum \u0219tim, Parlamentul precedent nu \u0219i-a dus mandatul p\u00een\u0103 la cap\u0103t. Guvernarea a c\u0103p\u0103tat o alt\u0103 culoare, iar odat\u0103 cu ea s-au schimbat \u0219i unele abord\u0103ri. Actualmente \u00een Parlament nu se mai vorbe\u0219te despre Strategia de dezvoltare a sectorului de irigare. Prin cabinetele Ministerului Agriculturii \u0219i Industriei Alimentare circul\u0103 \u00a0un alt document \u2013Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu \u0219i lung orizont 2020-2030. Documentul se afl\u0103 \u00eentr-un lung proces de elaborare \u0219i de discu\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103\u00a0 \u00eenc\u0103 \u00een agendele de lucru ale legislativului. Potrivit unor opinii, anume\u00a0 aceast\u0103 strategie a \u00eempins pe tu\u0219\u0103 documentul elaborat de comisia deputatului Oleinic. La o prim\u0103 vedere, am putea crede c\u0103 nu e nimic altceva dec\u00eet o competi\u021bie, \u00eens\u0103 pentru a aduce claritate deplin\u0103 asupra unei situa\u021bii marcat\u0103 de incertitudine, am g\u0103sit potrivit s\u0103 solict\u0103m opiniile\u00a0 mai multor oameni din domeniul agrar, \u00een special vis-\u00e0-vis de \u00a0reticen\u021ba pa care o art\u0103 Parlamentul prin a nu gr\u0103bi adoptarea final\u0103 a strategiei.<\/p>\n
<\/p>\n
Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii, a reconfirmat importan\u021ba uria\u0219\u0103 pe care o are irigarea pentru sectorul agrar. \u201dPentru ca agricultura s\u0103 poat\u0103 exista\u00a0 \u0219i pentru ca produsele noastre s\u0103 fie competitive pe pie\u021bele lumii, e nevoie de irigare. Insist\u0103m constant \u00een vederea adopt\u0103rii\u00a0 unui asemenea document \u0219i \u00een\u021belegem destul de bine c\u0103 nu ext\u0103 \u0219i nu poate exista un alt mod de a \u00een\u021belege perspectivele sectorului agrar de c\u0103rte\u00a0 legislativ. \u00cen acela\u0219i timp, noi nu putem ignora\u00a0 componenta financiar\u0103\u00a0 \u00een procesul de implementare a stategiei. Identificarea suselor\u00a0 financiar sigure, ofer\u0103\u00a0 certitudinea c\u0103\u00a0 acest document nu va r\u0103m\u00eene un simplu texte scris\u00a0 cu grij\u0103 de c\u0103rte autori, ci va impulsiona dezvoltarea sectorului de irigare, care, la r\u00eendul s\u0103u, va pune \u00een valoare capacit\u0103\u021bile reale ale Moldovei ca stat cu o agricultur\u0103 pe deplin competitiv\u0103.<\/p>\n
Se vede bine, a\u0219adar, c\u0103 domnul ministru,\u00a0 vorbe\u0219te despre Strategia sectorului de irigare ca despre un document care \u00eenc\u0103 mai p\u0103streaz\u0103 suficente \u0219anse s\u0103 ajung\u0103 pe panoul \u201d\u0219edin\u021bei de azi \u201d a Parlamentului.<\/p>\n
Vasile Bumacov, ex-ministru al agriculturi, conduc\u0103torul grupului de exper\u021bi la elaborarea strategiei pentru irigare, \u00a0vorbe\u0219te \u00eens\u0103, totu\u0219i \u00een termeni un pic diferi\u021bi.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Vladimir Bolea, actualul pre\u0219edinte al Comisiei Parlamentare\u00a0 Agricultur\u0103 \u0219i Industrie Alimentar\u0103, a fost unul dintre membrii activi ai comisiei\u00a0 care a elaborat Stategia de dezvoltare a sectorului de irigare. La opinia domniei sale am f\u0103cut referin\u021b\u0103 \u0219i anterior, ori de c\u00eete ori am scris despre irigare. \u00cen comisia lui Oleinic a votat pentru adoptarea \u0219i promovarea Strategiei,\u00a0 sus\u021bin\u00eend astfel at\u00eet punctul de vedere colctiv, c\u00eet \u0219i impactul unor asemenea poitici asupra sectorului agrar. Ce-i drept, acum se \u00eentrev\u0103d anumite diferen\u021be \u00een abord\u0103ri. Mai ales acolo unde\u00a0 vine vorba despre banii cu care statul ar urma s\u0103 sprijine implementarea unui asemenea document.<\/p>\n
<\/p>\n
Potrivit acestuia, \u00eenainte de toate Parlamnentul nu poate\u00a0 adopta documentul respectiv din motiv c\u0103 acesta nu a fost re\u00eenregistrat \u00een legislativ. Dar problema nu e doar una de natur\u0103 tehnic\u0103. Potrivit lui Vladimir Bolea, implementarea Stategiei pentru dezvoltare a sectorului de irigare ar costa\u00a0 peste dou\u0103 miliarde de euro, bani care nu s\u00eent u\u0219or de identificat acum \u00een contextul unor probleme mari cu care se confrunt\u0103 \u021bara \u0219i\u00a0 care nu figurau ini\u021bial \u00een agendele de guvernare. Dat \u00eens\u0103 fiind faptul c\u0103 agricultura este de neconceput\u00a0 f\u0103r\u0103 o irigare bine g\u00eendit\u0103 \u0219i bine gospod\u0103rit\u0103, anumite componente ale Strategiei se vor reg\u0103si \u00een Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, \u00een speran\u021ba c\u0103 implementarea acesteia va avea p\u00een\u0103 la urm\u0103 impactul dorit. \u0218i pentru c\u0103 investi\u021biile se vor cere sprijinte de stat, iar acestea vor veni din sectorul privat,\u00a0 suportul bugetului va fi orientat spre subven\u021bionarea Asocia\u021biilor Utilizatorilor de Ap\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
O a patra opinie i-am solicitat-o doamnei Valentina Badrajan, cea care \u015ftie probabil cel mai bine de unde \u201eizvor\u0103\u015fte\u201d irigarea \u00een Moldova \u015fi care este destul de informat\u0103 despre ce se face \u015fi ce se dore\u015fte pe segmentul irig\u0103rii. Doamna Badrajan a f\u0103cut parte din grupul de exper\u0163i, a sus\u0163inut Strategia, inclusiv cifrele cu care s-a operat atunci, \u00eens\u0103 este de p\u0103rere c\u0103 e corect ca ini\u0163ial s\u0103 fie adoptat\u0103 o Strategie general\u0103 de dezvoltare a sectorului agroalimentar, \u015fi tocmai dup\u0103 aceea s\u0103 se purcead\u0103 la elaborarea unor programe, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte irigarea. Ca \u015fi procedur\u0103, spunea\u00a0 dumneaei, este corect. Urmeaz\u0103 s\u0103 vedem pe parcurs, de fapt, ce dorim, c\u00eet ne vom implica ca stat \u015fi unde vrem s\u0103 ajungem.<\/p>\n
<\/p>\n
Am solicitat \u0219i opinia ex-deputatului Alexandru Oleinic.<\/p>\n
\u201dPe parcursul a dou\u0103sprezece luni, cu suportul exclusiv al partenerilor de dezvoltare, al BEI, echipa de exper\u021bi, c\u0103rora le mul\u021bumesc nespus de mult,\u00a0 pentru munca enorm\u0103 pe care au \u00eenf\u0103ptuit-o \u00een vederea elabor\u0103rii Strategiei na\u021bionale pentru dezvoltarea sistemului de irigare. \u00cen faza ini\u021bial\u0103, \u201desenta elabor\u0103rii \u0219i adopt\u0103rii unei astfel de Strategii, numit\u0103 National\u0103 \u0219i care identific\u0103 op\u021biunile de dezvoltare a unui sector tehnologic at\u00eet de important cum este irigarea, \u0219i-a propus s\u0103 ating\u0103 trei \u021binte:<\/p>\n
1.Diminuarea riscurilor cu care se confrunt\u0103 agricultura, cele legate de seceta permanent\u0103, pentru a ajunge la o agricultur\u0103\u00a0 rentabil\u0103, de calitate, performant\u0103, p\u0103str\u00eendu-\u0219i titulatura de domeniu principal al economiei na\u021bionale \u00een Moldova.<\/p>\n
<\/p>\n
Doar printr-o asemenea abordare institu\u021biile statului pot s\u0103 contribuie la dezvoltarea sectorului de irigare, care nu poate fi calificat drept component\u0103 a unui alt document, dar \u00a0care merit\u0103 s\u0103 aib\u0103 o abordare unica \u0219i complex\u0103, ca o ramur\u0103 tehnologic\u0103 aparte, care merit\u0103 o atentie sporit\u0103 \u0219i urgent\u0103 pentru a sus\u021bine \u0219i a dezvolta agricultura – domeniu de cert\u0103 valoare, generator de prosperitate, de locuri de munc\u0103 \u0219i care garanteaz\u0103 constant o perspectiv\u0103\u00a0 sigur\u0103 pentru satele \u021b\u0103rii noastre.<\/p>\n
O alt\u0103 abordare nu are nimic \u00een comun cu dezvoltarea durabil\u0103 \u0219i face parte din no\u021biunea specific\u0103 politicului nostru mioritic \u2013 r\u00eenza \u00a0moldoveneasc\u0103.<\/p>\n
Sper ca factorii de decizie s\u0103 aib\u0103 curaj pentru a lua decizii corecte, astfel \u00eenc\u00eet \u00a0investitorii s\u0103 manifeste \u00a0\u00eencredere \u00een Republica Moldova.<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin OLTEANU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De cele mai multe ori, orice an agricol \u00eencepe cu marea temere c\u0103 precipita\u021biile de…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3098,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2,33],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf.jpg",1456,2117,true],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf-103x150.jpg",103,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf-206x300.jpg",206,300,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf.jpg",640,931,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf-704x1024.jpg",640,931,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf.jpg",1056,1536,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf.jpg",1409,2048,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf.jpg",492,715,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf.jpg",344,500,false],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf.jpg",1024,1489,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf.jpg",234,340,false],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/6-1-pdf.jpg",172,250,false]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a> Agricultur\u0103<\/a>","tag_info":"Agricultur\u0103","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3097"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3097"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3102,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3097\/revisions\/3102"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3098"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}