{"id":3801,"date":"2023-05-31T08:25:24","date_gmt":"2023-05-31T08:25:24","guid":{"rendered":"https:\/\/saptamana.md\/?p=3801"},"modified":"2023-06-09T10:48:45","modified_gmt":"2023-06-09T10:48:45","slug":"acad-ioan-aurel-pop-presedintele-academiei-romane-obligatia-oamenilor-de-stiinta-a-creatorilor-de-valori-spirituale-este-sa-construiasca-si-sa-pregateasca-timpul-marilor-schimbari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2023\/05\/31\/acad-ioan-aurel-pop-presedintele-academiei-romane-obligatia-oamenilor-de-stiinta-a-creatorilor-de-valori-spirituale-este-sa-construiasca-si-sa-pregateasca-timpul-marilor-schimbari\/","title":{"rendered":"Acad. Ioan-Aurel POP, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne: \u201dObliga\u021bia oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, a creatorilor de valori spirituale este s\u0103 construiasc\u0103 \u0219i s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 timpul marilor schimb\u0103ri\u201d"},"content":{"rendered":"

Constantin Olteanu: Dle Pre\u0219edinte, de la Chi\u0219in\u0103u se observ\u0103 o apropiere cum nu a mai fost \u00eentre cele dou\u0103 Academii. Presupunem c\u0103 aceast\u0103 apropiere este generat\u0103 \u00een prezent de mai mul\u021bi factori: contextul regional actual marcat de presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova; op\u021biunea proeuropean\u0103 manifestat\u0103 la Chi\u0219in\u0103u cu toat\u0103 fermitatea; adoptarea unui format comun pentru un \u0219ir de ac\u021biuni, dar \u0219i felul \u00een care este \u00een\u021beleas\u0103 acum o rela\u021bie \u00eentre dou\u0103 Academii care vorbesc aceea\u0219i limb\u0103.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Acad.<\/strong> Ioan-Aurel Pop: <\/strong>Da, este adev\u0103rat, \u00een apropierea \u0219i mai ales \u00een unirea rom\u00e2nilor (mult mai desp\u0103r\u021bi\u021bi c\u00e2ndva dec\u00e2t sunt acum), \u00eemprejur\u0103rile interna\u021bionale au avut mereu un rol important. Noi am fost privi\u021bi de cei mari drept un popor mic \u0219i a trebuit s\u0103 urm\u0103m uneori c\u0103ile trasate de ei. Dar, dincolo de orice context regional favorabil, apropierea rom\u00e2nilor nu s-ar face \u00een forma actual\u0103 dac\u0103 nu am fi cu to\u021bii rom\u00e2ni \u0219i dac\u0103 nu am vorbi aceea\u0219i limb\u0103. A\u0219adar, pe un fond regional \u00eengrijor\u0103tor, \u201ecei de-o limb\u0103 \u0219i de-un s\u00e2nge\u201d \u2013 cum a spus Alexandru Davila \u2013 se adun\u0103, se str\u00e2ng la un loc, arat\u0103 \u0219i altora \u00eenrudirea \u0219i unirea lor. Academiile sunt primele care trebuie s\u0103 arate convingerea elitelor intelectuale de a fi \u00eempreun\u0103, a\u0219a cum a h\u0103r\u0103zit Dumnezeu, a\u0219a cum ne-a trasat drumul prin istorie. Ve\u021bi spune c\u0103 orient\u0103rile actuale (\u201eprogresismul\u201d, neomarxismul, \u201eanularea culturii\u201d, \u201etrezi\u021bii\u201d etc.) nu sunt cele mai potrivite str\u00e2ngerii r\u00e2ndurilor pe criterii etnice-na\u021bionale, dar nu trebuie s\u0103 ced\u0103m. \u00cen istoria oric\u0103rui popor, elitele bune au adus binele, iar popoarele de succes sunt acelea care au \u00eencredere \u00een elitele lor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Constantin Olteanu: Am amintit \u00een partea introductiv\u0103 c\u0103 la \u00eenceputul lunii aprilie a fost adoptat un plan comun de ac\u021biuni care urmeaz\u0103 s\u0103 se desf\u0103\u0219oare fie la Chi\u0219in\u0103u, fie la Bucure\u0219ti. Despre ce ac\u021biuni este vorba \u0219i de ce s-a optat anume pentru acestea?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Acad.<\/strong> Ioan-Aurel Pop: <\/strong>Este vorba despre sesiuni comune ale conducerilor celor dou\u0103 academii, despre primiri de membri comuni ai acestora (savan\u021bi din Rom\u00e2nia primi\u021bi ca membri la Chi\u0219in\u0103u \u0219i viceversa), despre sesiuni comune de comunic\u0103ri cu ocazia s\u0103rb\u0103torilor limbii \u0219i culturii rom\u00e2ne. Vom \u00eent\u0103ri \u00eempreun\u0103 redac\u021biile celor dou\u0103 publica\u021bii oficiale ale academiilor noastre \u2013 Academica \u0219i Akademos \u2013 prin membri \u00een colegiile respective din ambele \u021b\u0103ri. Speciali\u0219tii din st\u00e2nga Prutului sunt invita\u021bi s\u0103 publice \u00een periodicele de specialitate ale Academiei Rom\u00e2ne, elevi \u0219i studen\u021bi din Republica Moldova vor participa la tabere organizate de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i vor primi burse din partea Academiei Rom\u00e2ne. De altminteri, acordul de colaborare dintre cele dou\u0103 academii surori permite cea mai larg\u0103 palet\u0103 de ac\u021biuni \u0219i de interac\u021biuni. Avem avantajul limbii rom\u00e2ne comune, avem istoria noastr\u0103 care, de\u0219i desp\u0103r\u021bit\u0103 de imperiile acaparatoare, a r\u0103mas una, unit\u0103. Eu, c\u00e2nd vin la Chi\u0219in\u0103u, m\u0103 duc de fiecare dat\u0103 pe Aleea Clasicilor \u0219i m\u0103 simt mai acas\u0103 dec\u00e2t oriunde pe toat\u0103 rotunjimea p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Constantin Olteanu: \u00cen zilele \u00een care, la Chi\u0219in\u0103u, limba rom\u00e2n\u0103 a fost recunoscut\u0103 ca limb\u0103 a \u021b\u0103rii, Academia Rom\u00e2n\u0103 a fost printre primele foruri \u0219tiin\u021bifice care a salutat aceast\u0103 decizie. Dumneavoastr\u0103 personal, dle Ioan-Aurel Pop, a\u021bi publicat \u00een revistele de la Chi\u0219in\u0103u, preponderent \u00een revista \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d,<\/em> un \u0219ir de articole \u00een care vorbea\u021bi distinct despre acest adev\u0103r. Credea\u021bi atunci c\u0103 aceast\u0103 repunere \u00een drepturi se va face \u00eentr-o zi nu chiar at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat\u0103?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Acad.<\/strong> Ioan-Aurel Pop: <\/strong>Nu \u0219tiam neap\u0103rat c\u00e2nd, dar eram convins c\u0103 nu poate dura minciuna. O limb\u0103 nu se schimb\u0103 dup\u0103 voin\u021ba liderilor politici de pripas. Fire\u0219te, mai sunt regimuri politice care inventeaz\u0103 limbi, dup\u0103 criterii false. Regiunea istoric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een care m-am n\u0103scut eu se cheam\u0103 Transilvania \u0219i a avut statut de voievodat autonom timp de c\u00e2teva secole, apoi a fost principat tributar turcilor cu existen\u021b\u0103 aproape independent\u0103, dar nu a creat nimeni limba transilv\u0103nean\u0103 pentru rom\u00e2ni sau pentru unguri ori pentru sa\u0219i. Austria exist\u0103 de vreo opt secole, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 nevoie de limba austriac\u0103. La fel Elve\u021bia, Belgia \u0219i multe alte state. Limbile nu se fac prin decrete \u0219i legi ale parlamentelor, ale suveranilor, ale pre\u0219edin\u021bilor sau ale guvernelor. \u0218i nici m\u0103car prin \u201ecercet\u0103ri\u201d ale academiilor. Dac\u0103 basarabenii vorbesc rom\u00e2ne\u0219te \u00een grai moldovenesc, atunci a\u0219a trebuie s\u0103 fie pentru to\u021bi \u0219i … punctum. \u201eStatalitatea\u201d nu se \u00eent\u0103re\u0219te prin minciuni. Limba este una, iar politica alta. S\u0103 ne bucur\u0103m cu to\u021bii de curgerea lin\u0103 a limbii noastre, de dulcea\u021ba ei doinit\u0103 \u0219i de dorurile ei multe, de \u201eb\u0103ietul\u201d care cutreiera p\u0103duri, de amintirile din copil\u0103rie, de clopotul C\u0103prianei \u0219i de susurul apei Nistrului!<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Constantin Olteanu: Conform acestui Plan de ac\u021biuni, la 31 august 2023, de Ziua Limbii Rom\u00e2ne, la \u0219edin\u021ba comun\u0103 a ambelor Academii, Dvs. ve\u021bi prezenta un discurs. Care e subiectul lui?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Acad.<\/strong> Ioan-Aurel Pop: <\/strong>Eu n\u0103d\u0103jduiesc s\u0103 fim s\u0103n\u0103to\u0219i cu to\u021bii \u0219i s\u0103 putem \u00eentruchipa planurile noastre. Nu voi putea vorbi despre altceva dec\u00e2t despre limb\u0103, despre defini\u021bia limbii rom\u00e2ne cu str\u0103mo\u0219i n\u0103scu\u021bi pe Cog\u00e2lnic (el, Kog\u0103lniceanu, la 1843, numea patrie toat\u0103 acea \u00eentindere de loc pe care se vorbe\u0219te rom\u00e2ne\u0219te), despre unirea noastr\u0103 prin limb\u0103, despre acei moldoveni care, mai vajnici ca muntenii, au scris Hora Unirii, au f\u0103cut Universitatea din Ia\u0219i, au \u00eenf\u0103ptuit secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti, reforma agrar\u0103, reforma \u0219colar\u0103 \u0219i toate celelalte. Modernizarea Rom\u00e2niei au \u00eenceput-o doi moldoveni \u2013 Cuza \u0219i Kog\u0103lniceanu \u2013 \u0219i a teoretizat-o la Ia\u0219i un ardelean n\u0103scut la Craiova, Titu Maiorescu. Atunci c\u00e2nd este ziua limbii noastre se poate vorbi despre \u00eentreaga civiliza\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, deoarece limba r\u0103m\u00e2ne principalul instrument de comunicare \u00eentre rom\u00e2ni \u0219i cel mai important semn de recunoa\u0219tere a rom\u00e2nit\u0103\u021bii noastre. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu continu\u0103m s\u0103 fim \u0219i moldoveni, dobrogeni, b\u0103n\u0103\u021beni ori olteni \u0219i c\u0103 nu ne vorbim mai departe graiurile. Numai c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 literar\u0103 ne une\u0219te pe to\u021bi \u0219i \u2013 prin latinitate \u2013 ne scoate \u0219i ne prezint\u0103 \u00een lume. Din p\u0103cate, nu \u0219tim noi s\u0103 ne pre\u021buim \u00eentotdeauna limba cum s-ar cuveni, dar, din fericire, o fac al\u021bii pentru noi. Este vorba despre savan\u021bii \u0219i litera\u021bii str\u0103ini care ne laud\u0103, ne traduc c\u0103r\u021bile \u00een limbile lor \u0219i ne redau istoria pentru popoarele lor. C\u00e2teodat\u0103, rar, se ridic\u0103 \u0219i dintre noi c\u00e2te unul, cu parfum de t\u0103ria unui crin (ca s\u0103-l parafrazez pe George C\u0103linescu), a\u0219a cum a fost basarabeanul Eugen Co\u0219eriu, mesager pe tot globul p\u0103m\u00e2ntesc al for\u021bei limbii rom\u00e2ne. A\u0219a c\u0103 sunt a\u0219a de multe de vorbit la s\u0103rb\u0103toarea limbii rom\u00e2ne, \u00eenc\u00e2t toate acestea ne cople\u0219esc. Frumos ar fi s\u0103 vorbim bine rom\u00e2ne\u0219te, dar s\u0103 \u0219i facem ceea ce se cuvine pentru binele rom\u00e2nilor din cele dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i de pretutindeni.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Constantin Olteanu: \u0218tiu c\u0103 at\u00e2t Chi\u0219in\u0103ul, c\u00e2t \u0219i Bucure\u0219tiul \u00ee\u0219i doresc o \u00eentinerire a mediului academic. Cum se poate \u00eent\u00e2mpla acest lucru?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Acad.<\/strong> Ioan-Aurel Pop: <\/strong>Greu! Academiile sunt, prin natura lor, institu\u021bii conservatoare, \u00een sensul c\u0103 p\u0103streaz\u0103 \u0219i chiar teoretizeaz\u0103 tradi\u021bia bun\u0103, r\u00e2nduiala dreapt\u0103, cultura \u00eenalt\u0103 (acum includem \u0219i \u0219tiin\u021ba \u00een cultur\u0103). Or, tradi\u021bia, ca \u0219i cultura temeinic\u0103 (verificat\u0103) apar\u021bin trecutului. Trecutul le valideaz\u0103, dup\u0103 cum tot trecutul valideaz\u0103 \u0219i carierele savan\u021bilor. Fire\u0219te, se pot primi \u00een academiile noastre membri tineri, \u00een plin\u0103 putere creatoare, dar consacrarea valorilor se face \u00een cele mai multe domenii t\u00e2rziu, c\u00e2nd savantul, creatorul, artistul se afl\u0103 spre apusul carierei. Academia Rom\u00e2n\u0103 a fost \u00eens\u0103 dinamic\u0103 \u0219i activ\u0103 atunci c\u00e2nd a primit oameni tineri \u00een s\u00e2nul ei \u2013 cum au fost Iorga sau Maiorescu. \u00cemi amintesc c\u0103 un transilv\u0103nean \u2013 Silviu Dragomir \u2013 a devenit membru corespondent la 28 de ani, \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial. Propun\u0103tor a fost istoricul Ioan Bogdan, care \u2013 interpelat de unii colegi revolta\u021bi de tinere\u021bea candidatului \u2013 a garantat pentru el, care avea atunci publicate doar dou\u0103 studii de referin\u021b\u0103. Ulterior, Silviu Dragomir, secretar al M\u0103ritei Adun\u0103ri Na\u021bionale de la Alba Iulia din 1918, a devenit unul dintre marii istorici ai rom\u00e2nilor. Drept r\u0103splat\u0103 pentru patriotismul s\u0103u, comuni\u0219tii l-au b\u0103gat la \u00eenchisoare. Dar opera lui a r\u0103mas, iar monografia sa despre Avram Iancu \u2013 \u201eCraiul Mun\u021bilor\u201d la 25 de ani \u2013 r\u0103m\u00e2ne cea mai bun\u0103. \u00centinerirea despre care vorbi\u021bi se mai poate face \u00een Rom\u00e2nia prin promovarea tinerilor \u00een cercetare, \u00een institutele de specialitate. Ne str\u0103duim zi de zi s\u0103 facem acest lucru. Apropo de savan\u021bii tineri, se zice c\u0103 odinioar\u0103 matematicianul Grigore Moisil a concurat pentru postul de director al unui institut al Academiei, iar pre\u0219edintele comisiei de concurs \u2013 un venerabil academician \u2013 l-a felicitat \u0219i i-a spus c\u0103 ar fi c\u00e2\u0219tigat numai c\u0103 era prea t\u00e2n\u0103r. La care matematicianul ar fi replicat: \u201eDe acest defect, domnule pre\u0219edinte, m\u0103 corectez cu fiecare zi ce trece!\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Constantin Olteanu: Scria\u021bi \u00eentr-un articol de acum c\u00e2\u021biva ani \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 este cea mai important\u0103 crea\u021bie cultural\u0103 colectiv\u0103 a poporului rom\u00e2n, un adev\u0103rat tezaur care trebuie mereu cultivat, pre\u021buit, primenit \u0219i ap\u0103rat.\u201d Ce trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem prin sintagma \u201dcultivat, pre\u021buit, primenit \u0219i ap\u0103rat\u201d?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Acad.<\/strong> Ioan-Aurel Pop: <\/strong>Limba nu exist\u0103 \u00een sine \u0219i de la sine, suspendat\u0103 undeva deasupra noastr\u0103, ca zeii din Olimp. Limba exist\u0103 prin poporul care a creat-o \u0219i c\u0103ruia \u00eei serve\u0219te ca mijloc de comunicare. \u00centr-un fel, limba este ca o gr\u0103din\u0103 bun\u0103 de cultivat. Plantele, ca s\u0103 creasc\u0103 frumos, trebuie udate, cur\u0103\u021bate, ferite de buruieni \u0219i chiar iubite. Gr\u0103dinarii cei buni vorbesc cu plantele lor, le m\u00e2ng\u00e2ie, le privesc cu duio\u0219ie \u0219i \u00eendep\u0103rteaz\u0103 ramurile \u0219i frunzele rele, uscate. A\u0219a este \u0219i limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 o gr\u0103din\u0103 \u2013 iar gr\u0103dinarul este poporul rom\u00e2n, prin elitele sale culturale. De circa cinci secole \u2013 de c\u00e2nd Diaconul Coresi a tip\u0103rit primele c\u0103r\u021bi \u00een rom\u00e2ne\u0219te la Bra\u0219ov (acolo unde Ardealul, Muntenia \u0219i Moldova se \u00eent\u00e2lnesc) \u2013 rom\u00e2nii au \u0219i preocup\u0103ri de ap\u0103rare a limbii, prin crearea limbii literare, prin stabilirea de reguli, prin elaborarea gramaticilor. Cei mai mari ap\u0103r\u0103tori ai limbii sunt litera\u021bii. Ei m\u00e2nuiesc limba cu o m\u0103iestrie unic\u0103 \u0219i creeaz\u0103 \u2013 ca \u0219i poporul prin operele lui orale, anonime \u0219i colective \u2013 cuvinte noi. Cei mai mari poe\u021bi, prozatori \u0219i dramaturgi au cunoscut graiul poporului, au \u0219tiut poezia popular\u0103, legendele, doinele, miturile, strig\u0103turile, rug\u0103ciunile, blestemele, adic\u0103 au cunoscut \u201es\u0103r\u0103cia \u0219i amarul\u201d alor no\u0219tri de demult. Din aceast\u0103 fericit\u0103 \u00eembinare de talente, au rezultat limba noastr\u0103 de azi \u0219i literatura sa. Acum s-ar cuveni s\u0103 nu fim epigoni \u0219i s\u0103 ducem mai departe opera pre\u021buitorilor de demult ai limbii. Altminteri, dac\u0103 ne piere limba, pierim \u0219i noi, ne topim pe nesim\u021bite \u00een alte neamuri, ne nimicnicim.<\/p>\n

 <\/p>\n

Constantin Olteanu: Ce are Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i ce nu are, dar ar merita s\u0103 aib\u0103, Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei? M\u0103 refer la dot\u0103ri, modul de organizare, buget, proiecte, angajamente etc.<\/strong><\/p>\n

Acad.<\/strong> Ioan-Aurel Pop: <\/strong>Ca orice lucru omenesc, Academia Rom\u00e2n\u0103 are \u0219i bune, \u0219i rele. Bunele vin din zestrea sa de oameni mari, care au construit cultura rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103, care au f\u0103cut \u0219i au p\u0103strat \u021bara. Nu exist\u0103 institu\u021bie rom\u00e2n\u0103 care s\u0103 fi reunit vreodat\u0103 at\u00e2tea spirite \u00eenalte la un loc. Academia Rom\u00e2n\u0103 are peste 70 de institute \u0219i centre de cercet\u0103ri, unele unice \u00een peisajul rom\u00e2nesc. De exemplu, cercetarea fundamental\u0103 \u00een matematic\u0103, fizic\u0103, biologie, chimie se face exclusiv \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103. Alte entit\u0103\u021bi din \u021bar\u0103 care fac cercet\u0103ri sunt gr\u0103bite s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultate concrete, aplicabile \u0219i s\u0103 scoat\u0103 bani c\u00e2t mai repede, or nu totul pe lumea asta se m\u0103soar\u0103 \u00een bani. Cultura \u00eenalt\u0103 nu aduce bani lichizi, ci ea trebuie \u00eentre\u021binut\u0103 cu bani ca s\u0103 rodeasc\u0103 peste decenii \u0219i secole. Poate cineva s\u0103 pre\u021buiasc\u0103 \u00een bani crea\u021bia lui Eminescu, a lui Heliade, a lui Hasdeu, a lui Co\u0219buc, a lui Rebreanu, a lui Sadoveanu, a lui Blaga? Academia i-a g\u0103zduit pe mul\u021bi dintre ei \u0219i i-a ajutat s\u0103 creeze, direct sau indirect. Spre deosebire de alte academii europene, Academia Rom\u00e2n\u0103 are averi materiale provenite din dona\u021bii. Acestea sunt \u00een proprietatea privat\u0103 a Academiei \u0219i nu se poate atinge nimeni de ele. De la regi \u0219i p\u00e2n\u0103 la mecena\u021bi, to\u021bi oamenii cu stare din Rom\u00e2nia s-au sim\u021bit onora\u021bi s\u0103 doneze Academiei bunuri. Este drept c\u0103 \u00een 1948, aceste bunuri au fost confiscate \u0219i au r\u0103mas \u00een parte nereturnate dup\u0103 1989, \u00eenc\u00e2t Academia a cheltuit \u0219i cheltuie\u0219te cam tot ce c\u00e2\u0219tig\u0103 pentru plata caselor de avocatur\u0103. Dar aceasta este alt\u0103 problem\u0103. Academia Rom\u00e2n\u0103, ca institu\u021bie, nu a f\u0103cut \u0219i nu face alt\u0103 politic\u0103 dec\u00e2t politica na\u021biunii, a binelui rom\u00e2nilor. Pentru plata celor cam 2500 de cercet\u0103tori, pentru personalul auxiliar, pentru dot\u0103ri \u0219i pentru investi\u021bii, Academia prime\u0219te buget de la stat \u0219i trebuie s\u0103 spun c\u0103 statul sprijin\u0103 Academia din multe puncte de vedere. \u00cen sondajele de opinie, se vede c\u0103 rom\u00e2nii au \u00eencredere nu \u00een institu\u021biile politice, nu \u00een liderii politici, ci \u00een Biseric\u0103, Armat\u0103 \u0219i Academie. Ceea ce este m\u0103gulitor pentru Academie, dar incumb\u0103 \u0219i multe \u00eendatoriri \u0219i obliga\u021bii. De aici pute\u021bi deduce ce are Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i ce-i lipse\u0219te Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei. De altminteri, \u0219i Academiei Rom\u00e2ne \u00eei lipsesc multe. Le trecem pe toate \u00een revist\u0103 \u0219i le cump\u0103nim \u00eempreun\u0103 cu ai no\u0219tri colegi de la Chi\u0219in\u0103u, cu pre\u0219edintele Ion Tighineanu, care trece des Prutul \u0219i care este deschis dialogului \u0219i str\u00e2ngerii raporturilor \u00eentre cele dou\u0103 institu\u021bii.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 mi-ar pl\u0103cea s\u0103 avem o singur\u0103 Academie Rom\u00e2n\u0103 \u2013 a\u0219a cam cum este Academia Francez\u0103 pentru francezi \u0219i francofoni \u2013 nu se poate \u00een acest moment. Trebuie s\u0103 lu\u0103m lucrurile a\u0219a cum sunt \u00een acest moment \u0219i s\u0103 ne raport\u0103m la academia sor\u0103 de peste Prut ca la o realitate rom\u00e2neasc\u0103 paralel\u0103 dintr-un stat rom\u00e2nesc vecin \u0219i frate. Obliga\u021bia oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, a creatorilor de valori spirituale este s\u0103 construiasc\u0103 \u0219i s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 timpul marilor schimb\u0103ri, spre binele tuturor celor care vorbesc din leag\u0103n rom\u00e2ne\u0219te.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Constantin Olteanu: Dle academician Ioan-Aurel Pop, revista \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d V\u0103 mul\u021bume\u0219te mult pentru \u00eeng\u0103duin\u021ba cu care a\u021bi r\u0103spuns demersului nostru.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Constantin OLTEANU<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Constantin Olteanu: Dle Pre\u0219edinte, de la Chi\u0219in\u0103u se observ\u0103 o apropiere cum nu a mai…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3802,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1.jpg",1000,600,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1-300x180.jpg",300,180,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1-768x461.jpg",640,384,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1.jpg",640,384,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1.jpg",1000,600,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1.jpg",1000,600,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1.jpg",1000,600,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1-800x500.jpg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1.jpg",1000,600,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/pop1-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3801"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3801"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3801\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3803,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3801\/revisions\/3803"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3802"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3801"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3801"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3801"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}