{"id":3813,"date":"2023-06-09T08:23:02","date_gmt":"2023-06-09T08:23:02","guid":{"rendered":"https:\/\/saptamana.md\/?p=3813"},"modified":"2023-06-09T10:47:42","modified_gmt":"2023-06-09T10:47:42","slug":"avademicianul-ion-tighineanu-presedintele-academiei-de-stiinte-a-moldovei-un-tren-accelerat-cu-destinatia-uniunea-europeana-vom-tine-ritmul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2023\/06\/09\/avademicianul-ion-tighineanu-presedintele-academiei-de-stiinte-a-moldovei-un-tren-accelerat-cu-destinatia-uniunea-europeana-vom-tine-ritmul\/","title":{"rendered":"Avademicianul Ion TIGHINEANU, pre\u0219edintele Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei: \u201dUn tren accelerat cu destina\u021bia Uniunea European\u0103: vom \u021bine ritmul?\u201d"},"content":{"rendered":"<p><strong>Acum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, revista \u201dS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d a publicat un interviu acordat nou\u0103 de academicianul Ioan-Aurel POP, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne (\u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d, 2 iunie 2023). Atunci informam cititorii c\u0103 vom avea \u0219i un interviu cu domnul academician Ion TIGHINEANU, pre\u0219edintele Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei.\u00a0 Ambele interviuri decurg din dorin\u021ba de a afla opiniile a doi pre\u0219edin\u021bi de academii, care vorbesc \u0219i scriu \u00een aceea\u0219i limb\u0103, cu privire la unele probleme de interes na\u021bional. \u0218i atunci, \u0219i acum pornim de la apropierea pe care o constat\u0103m \u00een prezent \u00eentre cele dou\u0103 institu\u021bii academice. \u0218i vorbeam despre mai mul\u021bi factori care ar putea genera aceast\u0103 apropiere: contextul regional actual marcat de presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova; op\u021biunea proeuropean\u0103 manifestat\u0103 la Chi\u0219in\u0103u cu toat\u0103 fermitatea; adoptarea unui format comun pentru un \u0219ir de ac\u021biuni, dar \u0219i felul \u00een care este \u00een\u021beleas\u0103 acum o rela\u021bie \u00eentre dou\u0103 Academii surori. <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Constantin Olteanu: Dle academician Ion Tighineanu, cei care urm\u0103resc revista noastr\u0103 au citit interviul acordat nou\u0103 de academicianul Ioan-Aurel POP, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne (\u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d, 2 iunie 2023). Atunci, noi informam cititorii c\u0103 venim \u0219i la Dvs. cu solicitarea unui interviu. Ne doream s\u0103 afl\u0103m opiniile a doi pre\u0219edin\u021bi de academie, care vorbesc \u0219i scriu \u00een aceea\u0219i limb\u0103, cu privire la unele probleme de interes na\u021bional. \u0218i atunci, \u0219i acum, pornim de la apropierea pe care o constat\u0103m \u00een prezent \u00eentre cele dou\u0103 institu\u021bii academice. \u0218i vorbeam despre mai mul\u021bi factori care ar putea genera aceast\u0103 apropiere: contextul regional actual, marcat de presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova; op\u021biunea proeuropean\u0103 manifestat\u0103 la Chi\u0219in\u0103u cu toat\u0103 fermitatea; adoptarea unui format comun pentru un \u0219ir de ac\u021biuni, dar \u0219i felul \u00een care este \u00een\u021beleas\u0103 acum o rela\u021bie \u00eentre dou\u0103 Academii surori. I se d\u0103 prioritate vreunuia dintre ace\u0219ti factori sau ei sunt la fel de importan\u021bi?<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Acad. Ion Tighineanu:<\/strong> Da, contextul interna\u021bional, rela\u021biile \u0219i alian\u021bele dintre state au avut \u0219i au importan\u021b\u0103 \u00een deciderea destinelor istorice ale unor \u021b\u0103ri \u0219i popoare. Harta geografic\u0103 a statelor europene a ar\u0103tat diferit la \u00eenceputul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i dup\u0103 \u00eencheierea lui, frontierele fiind recroite ca urmare a consecin\u021belor Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 \u0219i a semn\u0103rii Tratatului de Pace de la Paris \u00een 1947, ele fiind nedrepte \u0219i injuste pentru Rom\u00e2nia. Genera\u021bia mea s-a n\u0103scut \u0219i a crescut \u00een URSS, am fost educa\u021bi \u00een \u0219coli \u0219i universit\u0103\u021bi sovietice, am sus\u021binut doctorate \u00een institu\u021bii de cercetare din centrele avansate ale URSS. Eram aprecia\u021bi, avansa\u021bi la serviciu, dar nu \u00eentotdeauna \u0219i nu \u00een toate situa\u021biile. Exista factorul politic,\u00a0 KGB-ul, vigilent cu noi, rom\u00e2nii basarabeni, ca s\u0103 uit\u0103m cine suntem \u0219i de unde ne tragem, c\u0103 avem rude peste Prut, c\u0103 mul\u021bi dintre intelectuali au diplome de licen\u021b\u0103 de la Universit\u0103\u021bile din Ia\u0219i \u0219i Bucure\u0219ti. Dup\u0103 anexarea Basarabiei la 28 iunie 1940 de c\u0103tre Armata Ro\u0219ie, instalarea grani\u021bei pe Prut a desp\u0103r\u021bit numeroase familii: p\u0103rin\u021bi de copii, fra\u021bi \u0219i surori, rude \u0219i prieteni. Aduc doar dou\u0103 exemple, dat fiind c\u0103 ele au vizat persoane din mediul nostru academic. Alexei (Alic) Sima\u0219chevici, elev de 12 ani, \u00een 1941, a fost trimis de mama (tat\u0103l \u00eei decedase \u00een 1939) \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 pioniereasc\u0103 din Odessa. Dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, la 22 iunie, Germania fascist\u0103 a atacat URSS, iar copiii afla\u021bi la odihn\u0103 au fost de urgen\u021b\u0103 evacua\u021bi cu trenul \u00een spatele frontului. \u00cen drum, trenul a fost bombardat de avioane \u2013 au sc\u0103pat cu via\u021b\u0103 unul sau doi elevi, dintre care Alic Sima\u0219chevici a r\u0103mas la o sta\u021bie, fiind molipsit de difterie. Dar la Chi\u0219in\u0103u a sosit vestea cumplit\u0103 c\u0103 to\u021bi copiii au fost uci\u0219i. Mama \u00eendurerat\u0103 a lui Alic Sima\u0219chevici s-a retras \u00een Rom\u00e2nia, la sor\u0103-sa, unde s\u0103-\u0219i poat\u0103 alina durerea \u0219i singur\u0103tatea. Dup\u0103 c\u0103ut\u0103rile (discrete)\u00a0 ale prietenului \u0219i colegului s\u0103u de facultate, Sergiu R\u0103d\u0103u\u021banu, venit la studii dup\u0103 armat\u0103, peste 14 ani, mama sa a fost g\u0103sit\u0103 \u00eentr-o localitate din Rom\u00e2nia. Ulterior, ambii fizicieni, absolven\u021bi ai Universit\u0103\u021bii de Stat din Chi\u0219in\u0103u, au devenit membri titulari ai Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Un alt exemplu. Familia de etnici g\u0103g\u0103uzi Draganov, de l\u00e2ng\u0103 Comrat, p\u0103rin\u021bii, profesori \u0219colari la un liceu din Tighina, cre\u0219teau doi gemeni, b\u0103ie\u021bi foarte talenta\u021bi \u00een \u0219tiin\u021bele reale, \u0219i o feti\u021b\u0103, \u00een viitorul c\u0103rora \u00ee\u0219i puneau mari speran\u021be. Ocuparea Basarabiei, r\u0103zboiul, deport\u0103rile, alte \u00eemprejur\u0103ri, ca \u00eentr-un film hollywoodian, au desp\u0103r\u021bit aceast\u0103 familie, arunc\u00e2ndu-i pe membrii ei pe diferite meleaguri. P\u0103rin\u021bii au fost deporta\u021bi \u00een Siberia, tat\u0103l a f\u0103cut 7 ani de \u00eenchisoare la Ivdel, mama a trecut prin multe suferin\u021be \u00een condi\u021biile aspre de acolo. Apoi, au fost exila\u021bi \u00een Kazahstan. Iar gemeni, studen\u021bi la anul \u00eent\u00e2i la Universitatea din Timi\u0219oara, \u0219i-au urmat destinul prescris de marile puteri ale lumii: \u00een timpul examenelor de var\u0103, au fost trimi\u0219i acas\u0103. Evenimentele anilor 1940-1941 i-au desp\u0103r\u021bit pe fra\u021bi. Boris a r\u0103mas la o institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din Odessa, Gleb a revenit la Timi\u0219oara, iar sora lor a r\u0103mas la o m\u0103tu\u0219\u0103 din Cetatea Alb\u0103. Familia s-a rev\u0103zut dup\u0103 16 ani. Gleb Dr\u0103gan a absolvit Facultatea Electromecanic\u0103 a Politehnicii din Timi\u015foara, \u00een 1945, ca \u015fef de promo\u021bie cu men\u021biunea\u00a0<em>\u201eMagna cum laudae\u201d.\u00a0<\/em>\u00cen paralel, a studiat la Facultatea de Matematic\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Cluj, evacuat\u0103 la Timi\u0219oara (1941-1943). \u00cen perioada postbelic\u0103, t\u00e2n\u0103rul inginer dotat Gleb Dr\u0103gan a participat la electrificarea Rom\u00e2niei, a devenit un valoros om de \u0219tiin\u021b\u0103, a fost ales membru al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i membru de onoare al Academiei noastre. Boris Draganov, cel de al doilea frate, a absolvit Facultatea de Energetic\u0103 a Institutului Flotei Maritime din Odessa, evacuat la Samarkand. Despre el a scris o \u0219tire ziarul \u201ePravda\u201d, \u00een 1945, \u00een care se men\u021biona c\u0103 teza sa de licen\u021b\u0103 a adus unele contribu\u021bii originale \u00een domeniul termotehnicii.\u00a0 A devenit savant recunoscut la Kiev \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, a fost ales membru titular al Academiei de \u0218tiin\u021be a \u0218colii Superioare din Ucraina. Dumnezeu le-a dat via\u021b\u0103 lung\u0103 celor care au avut at\u00e2t de mult de suferit: Gleb Dr\u0103gan a tr\u0103it 94 de ani, fratele s\u0103u, Boris Draganov \u2013 101 ani, sora lor, de peste 90 de ani, a decedat \u00een SUA. Academicianul Alexei Sima\u0219chevici este \u00een via\u021b\u0103, la 27 iunie curent, va \u00eemplini 94 de ani. S\u0103-i dea Domnul s\u0103n\u0103tate \u0219i putere!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Istoria dramatic\u0103 a poporului nostru nu poate fi uitat\u0103! Dup\u0103 destr\u0103marea URSS \u0219i Declararea independen\u021bei Republicii Moldova, \u00eencerc\u0103m s\u0103 recuper\u0103m valorile noastre na\u021bionale ce \u021bin de istorie, cultur\u0103, spiritualitate, stabilim pun\u021bi de colaborare \u00eentre institutele de cercetare, Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei \u0219i Academia Rom\u00e2n\u0103 cu structurile ei. Am avut \u0219i avem \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103 un sprijin permanent, necondi\u021bionat, fr\u0103\u021besc, care este foarte important pentru comunitatea noastr\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Constantin Olteanu: \u00a0\u00cen aprilie curent, a fost adoptat un plan\u00a0 comun de ac\u021biuni al Academiei de \u0218tiin\u021be din Moldova \u0219i al Academiei Rom\u00e2ne. \u0218tiu c\u0103 o parte din aceste ac\u021biuni deja au avut loc. Ce se mai con\u021bine \u00een acest plan de activitate?<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Acad. Ion Tighineanu:<\/strong> La 4 aprilie curent, de Ziua Academiei Rom\u00e2ne, a avut loc o \u0219edin\u021b\u0103 comun\u0103 a Biroului Prezidiului Academiei Rom\u00e2ne \u0219i a Prezidiului Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei, \u00een cadrul c\u0103reia a fost aprobat un plan ambi\u021bios de ac\u021biuni comune. Voi men\u021biona instituirea Premiilor, \u00een premier\u0103, a dou\u0103 Academii-surori. Pentru \u00eenceput, s-a convenit asupra organiz\u0103rii concursului \u00een urm\u0103toarele patru domenii: agricultur\u0103 durabil\u0103, biotehnologii, protec\u021bia mediului; s\u0103n\u0103tate; tehnologii inovative, digitalizare, competitivitate economic\u0103; promovarea identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Planul prevede organizarea unui \u0219ir de evenimente de anvergur\u0103 (conferin\u021be, simpozioane, mese rotunde etc.) \u0219i publicarea materialelor \u00een revistele celor dou\u0103 foruri \u0219tiin\u021bifice: \u201eAcademica\u201d \u0219i \u201eAkademos\u201d. La 31 august curent, de exemplu, va fi marcat\u0103 Ziua Limbii Rom\u00e2ne \u0219i va fi deschis Congresul Mondial al Eminescologilor printr-o \u0219edin\u021b\u0103 festiv\u0103 comun\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne \u0219i a Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei, iar la finele lunii iunie este preconizat\u0103 conferin\u021ba \u0219tiin\u021bific\u0103 cu genericul: \u201e\u0218tiin\u021ba \u0219i Arta pentru Pace\u201d. Deja au fost consolidate Colegiile de Redac\u021bie ale revistelor \u201eAcademica\u201d \u0219i \u201eAkademos\u201d, prin implicarea personalit\u0103\u021bilor notorii de pe ambele maluri ale Prutului, \u00een conformitate cu deciziile din 4 aprilie.<\/p>\n<p>Elaborarea planului de ac\u021biuni comune a fost inspirat\u0103 de organizarea, \u00een ultimul timp, a unor evenimente de anvergur\u0103. La 22 noiembrie 2022, la ini\u021biativa pre\u0219edin\u021bilor celor dou\u0103 foruri \u0219tiin\u021bifice, Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei \u0219i-au sincronizat agenda de lucru \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 comun\u0103 on-line pentru a marca aniversarea a 110-a a\u00a0 na\u0219terii celebrului savant american George Emil Palade, primul Laureat Nobel de origine rom\u00e2n\u0103, n\u0103scut la 19 noiembrie 1912 la Ia\u0219i. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, la 23 martie 2023, \u00een Sala Azurie a A\u0218M, \u0219i-a \u021binut lucr\u0103rile Simpozionul \u0219tiin\u021bific cu genericul \u201eReactivarea Mitropoliei Basarabiei la 30 de ani: premise, evolu\u021bii, adev\u0103r\u201d, ini\u021biat de Mitropolia Basarabiei \u00een parteneriat cu Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei \u0219i cu Institutul de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Rela\u021bii Interna\u021bionale al Academiei Rom\u00e2ne. Doar un g\u00e2nd voi eviden\u021bia din mesajul de salut al acad. Ioan-Aurel Pop: \u201cUnitatea spiritual\u0103 \u0219i credin\u021ba rom\u00e2nilor vor \u00eent\u0103ri mereu identitatea na\u021bional\u0103, fiindc\u0103 \u00eenainta\u0219ii au demonstrat un lucru esen\u021bial: \u201eUnirea face puterea!\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><strong>Constantin Olteanu: Ce \u00eenseamn\u0103 pentru Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei s\u0103 aib\u0103 at\u00e2t de aproape o prieten\u0103, o sor\u0103,\u00a0 cum este Academia Rom\u00e2n\u0103? \u00cen ce const\u0103 acest avantaj? \u00cen modelele care pot fi preluate \u00een administrare, finan\u021bare, constituirea unor elite?<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Acad. Ion Tighineanu<\/strong>: \u00censeamn\u0103 foarte mult! Rom\u00e2nia a fost prima \u021bar\u0103 care a recunoscut independen\u021ba Republicii Moldova fa\u021b\u0103 de URSS. Podurile de flori organizate peste Prut ne-au produs emo\u021bii \u0219i lacrimi de fericire. Academia Rom\u00e2n\u0103, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1866, are o istorie de 157 de ani. Este important s\u0103 subliniem c\u0103 printre savan\u021bii fondatori ai Academiei Rom\u00e2ne au fost \u0219i trei n\u0103scu\u021bi \u00een Basarabia. E vorba de Alexandru H\u00e2\u0219deu, Constantin Stamati \u015fi Ioan Str\u0103jescu. Deci, la \u00eenceputuri, acest for cuprindea geografic \u0219i partea de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 dintre Prut \u0219i Nistru. C\u00e2t prive\u0219te modelele de administrare, finan\u021bare etc. voi constata c\u0103 structura actual\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne, for na\u021bional de coordonare a \u0219tiin\u021bei cu institute \u0219i centre de cercetare \u00een componen\u021ba ei, difer\u0103 de cea actual\u0103 a A\u0218M, care a fost lipsit\u0103, ca urmare a ultimelor reforme, de institute, acestea fiind transferate ini\u021bial \u00een cadrul unor ministere, apoi \u00een cadrul unor universit\u0103\u021bi. Actualmente, Academia de \u0218tiin\u021be reprezint\u0103 un for de elite \u0219tiin\u021bifice \u2013 membri titulari (38), membri coresponden\u021bi (38) \u0219i membri desemna\u021bi (45 de doctori \u0219i doctori habilita\u021bi, care vor fi ale\u0219i de o comisie aprobat\u0103 recent). \u00cencerc\u0103m, deocamdat\u0103, s\u0103 salv\u0103m Academia \u00een aceast\u0103 formul\u0103, f\u0103r\u0103 a renun\u021ba la ideea de a avea \u00een viitor institute sau centre de cercetare. Academia Rom\u00e2n\u0103, \u00een ultimii cei mai complica\u021bi ani de existen\u021b\u0103 ai A\u0218M,\u00a0 a luat mereu atitudine fa\u021b\u0103 de dispersarea institutelor de cercetare ale Academiei de \u0218tiin\u021be, a adus un exemplu similar din perioada ceau\u0219ist\u0103, c\u00e2nd, la fel, institutele ei au fost subordonate altor structuri. Dup\u0103 Revolu\u021bie, au fost necesari 10 ani de munc\u0103 \u0219i investi\u021bii suplimentare pentru ca institutele de cercetare s\u0103 fie ref\u0103cute sub administrarea Academiei Rom\u00e2ne. Dar \u0219i atunci, \u0219i acum, n-au fost auzite argumentele oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n<p>\u0218i \u00eenc\u0103 un detaliu semnificativ privind structura Academiei Rom\u00e2ne: ea dispune de importante propriet\u0103\u021bi private \u2013 zeci de mii de hectare de p\u0103m\u00e2nt, p\u0103duri etc., pe care le-a primit ca dona\u021bie din partea unor mecena\u021bi \u00een sprijinul dezvolt\u0103rii cercet\u0103rii \u0219i inov\u0103rii \u00een \u021bara rom\u00e2neasc\u0103. Are ce \u00eenv\u0103\u021ba societatea noastr\u0103 \u0219i din aceast\u0103 experien\u021b\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Constantin Olteanu: Dumneavoastr\u0103, dle academician, a\u021bi fost printre primii, ca institu\u021bie,\u00a0 care a salutat revenirea la denumirea corect\u0103 a limbii noastre \u2013 limba rom\u00e2n\u0103. Dar drumul spre aceast\u0103 victorie mult a\u0219teptat\u0103 trece prin Academia de \u0218tiin\u021be, pentru mul\u021bi dintre savan\u021bi fiind, de fapt, cauza vie\u021bii lor. <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Acad. Ion Tighineanu:<\/strong> Da, acest drum a fost lung \u0219i anevoios. Asupra Academiei de \u0218tiin\u021be \u00eentotdeauna s-au f\u0103cut presiuni de ordin politic privind denumirea corect\u0103 a limbii vorbite \u00een R. Moldova, \u00een func\u021bie de partidele de guvern\u0103m\u00e2nt care s-au perindat la putere. S\u0103 ne amintim de anul 1994, c\u00e2nd lingvi\u0219tii de la Academia de \u0218tiin\u021be s-au expus clar, argumentat \u00een acea Hot\u0103r\u00e2re istoric\u0103 a Prezidiului A\u0218M nr. 75 din 09.09.1994 cu titlul <em>R\u0103spuns la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria \u0219i folosirea glotonimului \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d<\/em> (opinia speciali\u0219tilor-filologi ai Academiei, acceptat\u0103 la \u0219edin\u021ba l\u0103rgit\u0103 a Prezidiului A\u015eM)\u201d. \u201eA legifera ast\u0103zi faptul perimat, \u2013 s-a men\u021bionat \u00een cadrul dezbaterilor, \u2013 c\u0103 ar exista o limb\u0103 literar\u0103 moldoveneasc\u0103, deosebit\u0103 de limba literar\u0103 rom\u00e2n\u0103 comun\u0103, \u00eenseamn\u0103 a legifera un neadev\u0103r evident, \u0219i noi, reprezentan\u021bii \u0219tiin\u021bei academice, nu avem dreptul moral s\u0103 sus\u021binem acest neadev\u0103r. A\u0219adar, limba literar\u0103 (\u0219i, \u00een primul r\u00e2nd, cea scris\u0103), utilizat\u0103 \u00een ultimele decenii \u00een RM, ca \u0219i cea \u00een care au scris to\u021bi \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri, este limba rom\u00e2n\u0103.\u201d Academia de \u015etiin\u0163e n-a renun\u021bat \u00een timp la acest adev\u0103r, reconfirm\u00e2ndu-l, \u00een anul 1996, printr-o Declara\u021bie a \u00eentregului corp academic.<\/p>\n<p>Normal a fost ca, dup\u0103 al\u021bi aproape 30 de ani, Prezidiul A\u0218M s\u0103 reac\u021bioneze la discu\u021bia \u0219i votarea unui proiect de Lege, venind cu o Declara\u021bie \u00een acest sens:\u00a0\u201eA\u0218M sus\u021bine ini\u021biativa deputa\u021bilor PAS din Parlamentul Republicii Moldova pentru substituirea \u00een textul legilor Republicii Moldova \u0219i \u00een Constitu\u021bie a sintagmei \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d cu sintagma \u201elimba rom\u00e2n\u0103\u201d, astfel fiind recunoscut adev\u0103rul \u0219tiin\u021bific. Readucerea \u00een normalitate legislativ\u0103 a denumirii corecte a limbii noastre ar pune cap\u0103t infinitelor discu\u021bii inutile care se duc \u00een jurul acestei probleme, tuturor specula\u021biilor care se fac de c\u00e2teva decenii, ar spori imaginea republicii noastre \u00een \u00eentreaga lume \u0219i ar asigura procesul ei de integrare european\u0103.\u201d Legea respectiv\u0103 a fost votat\u0103 la 16 martie 2023, fiind astfel \u00eencheiat\u0103 o discu\u021bie chinuitoare de decenii, care a r\u0103pit at\u00e2ta timp \u0219i s\u0103n\u0103tate oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, care s-ar fi putut ocupa de adev\u0103ratele probleme lingvistice, dar nu de cele inventate de politicieni.<\/p>\n<p>\u00cen contextul dat, merit\u0103 s\u0103 ne referim la destinul acad. Silviu Berejan, directorul Institutului de Lingvistic\u0103 al A\u0218M, care, \u00eentr-un interviu cu genericul <em>\u201eLingvistica nu m-a f\u0103cut fericit\u201d,<\/em> a remarcat cu am\u0103r\u0103ciune: \u201eAm regretat nu o dat\u0103 c\u0103 am plecat de la matematici, unde politica \u015fi ideologia nu se puteau implica \u00een m\u0103sura \u00een care se implicau \u00een \u0219tiin\u021bele umanistice, \u00een parte, \u00een lingvistic\u0103 \u015fi, \u00een special, \u00een lingvistica \u201emoldoveneasc\u0103\u201d, unde forurile de conducere a\u015fteptau \u00een orice moment vreo \u201ediversiune rom\u00e2nizatoare\u201d na\u0163ionalist-burghez\u0103. \u00cen general, n-am profitat de o stare de normalitate, de condi\u021bii pentru studii obiective ce nu ar fi depins de ni\u0219te \u201einterese supreme\u201d, care dominau toat\u0103 activitatea noastr\u0103 de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103. Dac\u0103 le-a\u0219 fi avut, poate realizam mai multe \u00een ace\u0219ti ani! Atunci \u00eens\u0103 nu-mi r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t am\u0103r\u0103ciunea interdic\u021biilor \u0219i neaccept\u0103rilor \u0219i triste\u021bea grea a ne\u00eemplinirilor. Sentimentul idealurilor ne\u00eemplinite, al celor nerealizate \u00eenc\u0103 \u0219i nerealizabile deja m\u0103 tortureaz\u0103 \u0219i acum.\u201d Pot fi aduse \u0219i alte exemple similare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Constantin Olteanu: C\u00e2t de necesar\u0103 \u0219i c\u00e2t de posibil\u0103 este \u00eentinerirea mediului academic? Cine trebuie s\u0103 depun\u0103 acest efort: Academia, statul sau tinerii?<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Acad. Ion Tighineanu:<\/strong> \u00centinerirea mediului academic este de o importan\u021b\u0103 vital\u0103 \u0219i poate fi exprimat\u0103 prin formula shakespearean\u0103: a fi sau a nu\u00a0 fi? Cred c\u0103 situa\u021bia poate fi schimbat\u0103 \u00een bine doar printr-un efort consolidat al statului, al Academiei, al institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i al societ\u0103\u021bii \u00een ansamblu. Cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103, fiind considerat\u0103 pe vremuri o activitate prestigioas\u0103, actualmente nu mai este atractiv\u0103 pentru tineri \u0219i datele statistice ne confirm\u0103 acest lucru. Spre marele nostru regret, exodul tinerilor continu\u0103, cei mai talenta\u021bi absolven\u021bi ai liceelor prefer\u00e2nd s\u0103-\u0219i continue studiile \u00een universit\u0103\u021bile de peste hotare. \u00cen ultimii ani, Academia a \u00eentreprins m\u0103suri concrete pentru a face cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 atractiv\u0103 pentru tineri. Au fost organizate \u0218coli de var\u0103 cu invitarea profesorilor de elit\u0103 din multe \u021b\u0103ri ale lumii, inclusiv a Laurea\u021bilor Premiului Nobel din diverse domenii. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, merit\u0103 a fi men\u021bionat\u0103 \u0218coala de var\u0103 \u201eCalea spre descoperiri \u0219tiin\u021bifice\u201d, organizat\u0103 de A\u0218M \u00een perioada 13-15 iunie 2023 \u00een colaborare cu Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i Academia Tinerilor Cercet\u0103t\u0103tori din Moldova, precum \u0219i \u00een parteneriat cu Universitatea Tehnic\u0103 a Moldovei, Universitatea de Stat \u201eAlecu Russo\u201d din B\u0103l\u021bi \u0219i AO InfoGroup \u2013 membri ai consor\u021biului responsabil de implementarea proiectului european \u201eGreenSCI \u2013 \u0218tiin\u021ba verde pentru o societate s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d. \u00cen cadrul acestei \u0218coli de var\u0103, vor vorbi personalit\u0103\u021bi marcante \u2013 lideri mondiali \u00een fizic\u0103, biologie, medicin\u0103 etc., care, prin propria lor experien\u021b\u0103, vor ar\u0103ta c\u0103ile care permit\u00a0 ob\u021binerea unor rezultate \u0219tiin\u021bifice de excep\u021bie, inclusiv descoperiri. Ne referim la prof. Hiroshi Amano, Univ. Nagoya, Japonia \u2013 Laureat al Premiului Nobel \u00een Fizic\u0103 (2014); prof. Anthony Watts, Univ. Oxford, UK \u2013 Pre\u0219edintele Uniunii Interna\u021bionale de Biofizic\u0103 Pur\u0103 \u0219i Aplicat\u0103; prof. Richard Roberts, New England Biolabs, SUA \u2013 Laureat al Premiului Nobel \u00een Medicin\u0103 (1993) \u0219.a. \u00cen contextul dat, voi men\u021biona \u0219i impactul pozitiv al activit\u0103\u021bii membrilor Academiei Tinerilor Cercet\u0103tori din Moldova, \u00a0dar, din p\u0103cate, f\u0103r\u0103 o schimbare de atitudine din partea statului fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 problem\u0103, \u00een lipsa unei sus\u021bineri financiare adecvate ce ar corespunde exigen\u021belor timpurilor noastre, perspectivele de \u00eentinerire a mediului de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103 r\u0103m\u00e2n a fi sumbre.<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Constantin Olteanu: Prestigiul \u0219tiin\u021bei \u00een societatea noastr\u0103 a sc\u0103zut evident, ca urmare a unor reforme impuse \u00een domeniul cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice din afara mediului academic. Ce \u00eentreprinde Academia pentru a avea suportul societ\u0103\u021bii? <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Acad. Ion Tighineanu:<\/strong> \u00cenc\u0103 la vremea sa, geniul literaturii noastre Mihai Eminescu a remarcat: \u201eNu are, \u00eens\u0103, nici o \u015fans\u0103 reforma f\u0103cut\u0103 dinafar\u0103.\u201d La acest g\u00e2nd, ce merit\u0103 a fi luat \u00een seam\u0103, s-a referit \u00eentr-un interviu acad. Mihai Cimpoi.<\/p>\n<p>\u021ain\u00e2nd cont de diminuarea considerabil\u0103 a prestigiului \u0219tiin\u021bei \u00een republica noastr\u0103, \u00een 2019 am ini\u021biat crearea platformelor \u0219tiin\u021bifice de comunicare cu societatea. \u00cen prezent, avem 6 platforme de comunicare, descrise pe portalul A\u0218M (<a href=\"https:\/\/www.asm.md\/platforme-stiintifice\">https:\/\/www.asm.md\/platforme-stiintifice<\/a>). \u00cen cadrul lor, au fost organizate diverse evenimente \u0219i prelegeri publice pentru toat\u0103 societatea, invit\u00e2nd exper\u021bi din \u021bar\u0103 \u0219i de peste hotare, inclusiv un num\u0103r impun\u0103tor de pre\u0219edin\u021bi de Academii na\u021bionale \u0219i europene, precum \u0219i Laurea\u021bi ai Premiului Nobel din diverse domenii. Doar \u00een cadrul \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u0218tiin\u021bei\u201d, organizat\u0103 acum doi ani cu ocazia anivers\u0103rii a 60-a a A\u0218M \u0219i \u00eemplinirii a 75 de ani de la crearea primelor institute de cercetare de tip academic, au conferen\u021biat 5 Laurea\u021bi Nobel. Este concludent\u0103 \u00een acest sens opinia doamnei Angela Ganninger, Ambasador Extraordinar \u015fi Plenipoten\u0163iar al Republicii Federale Germania \u00een R. Moldova, expus\u0103 la deschiderea conferin\u021bei interna\u021bionale \u201eCercet\u0103ri \u0219tiin\u021bifice \u00een contextul provoc\u0103rilor secolului XXI\u201d, din 8 iunie 2021: \u201eAnsamblul enorm de excelen\u021b\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 mondial\u0103 care s-a reunit \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 demonstreaz\u0103 \u00een mod impresionant consolidare \u0219i recunoa\u0219terea Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei de c\u0103tre comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 interna\u021bional\u0103\u201d. Eforturile concentrate <em>ale membrilor A\u0218M, inclusiv \u00een contextul problemelor generate de pandemia COVID-19, nu au r\u0103mas neobservate de c\u0103tre societate, care a apreciat activitatea institu\u021biei cu un grad \u00eenalt de \u00eencredere din partea cet\u0103\u021benilor, plas\u00e2nd-o, la finele anului 2021, conform rezultatelor sondajului <\/em>sociologic Vox Populi, pe locul IV din cele 17 institu\u021bii incluse \u00een sondaj, fiind precedat\u0103 doar de Biseric\u0103, Pre\u0219edintele \u021b\u0103rii \u0219i mass-media (<a href=\"https:\/\/asm.md\/academia-de-stiinte-moldovei-topul-increderii\">https:\/\/asm.md\/academia-de-stiinte-moldovei-topul-increderii<\/a>).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Constantin Olteanu: <\/strong><strong>Dle pre\u0219edinte, recent, a\u021bi sus\u021binut o prelegere public\u0103\u00a0 cu genericul \u201eAcademia de \u0218tiin\u021be a Moldovei \u2013 precursorul integr\u0103rii europene \u0219i promotor al interna\u021bionaliz\u0103rii \u0219tiin\u021bei\u201d. Cum am \u00a0putea \u00een\u021belege aceast\u0103 situa\u021bie \u00een contextul integr\u0103rii Republicii Moldova \u00een Uniunea European\u0103?<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Acad. Ion Tighineanu:<\/strong> Da, este o situa\u021bie paradoxal\u0103 \u00een care a nimerit Academia de \u0218tiin\u021be. Pe de o parte, ea are experien\u021b\u0103, fiind prima dintre institu\u021biile na\u021bionale care a organizat \u00a0procesul de colaborare a cercet\u0103torilor no\u0219tri cu Comisia European\u0103. Anume Academia noastr\u0103 a depus eforturi consolidate pentru ca Republica Moldova s\u0103 fie prima \u021bar\u0103 din Comunitatea Statelor Independente \u0219i a Parteneriatului Estic care s\u0103 ob\u021bin\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu luna ianuarie 2012, statutul de \u021bar\u0103 asociat\u0103 la Programele comunitare Cadru. Pe de alt\u0103 parte, ni s-a impus din exterior o reform\u0103 structural\u0103, din cauza \u00a0c\u0103reia Academia de \u0218tiin\u021be a r\u0103mas f\u0103r\u0103 institutele ei de cercetare, ele fiind trecute \u00een administrarea unor universit\u0103\u021bi (USM, UTM) \u0219i a Ministerului Culturii. \u00cen contextul acord\u0103rii Republicii Moldova, la 23 iunie 2022, a statutului de \u021bar\u0103-candidat\u0103 pentru aderare la Uniunea European\u0103, \u00een prelegere am abordat oportunit\u0103\u021bile pentru interna\u021bionalizarea \u0219tiin\u021bei \u0219i integrarea ei \u00een spa\u021biul european al cercet\u0103rii \u0219i inov\u0103rii, iminente pentru dezvoltarea durabil\u0103 a societ\u0103\u021bii. <em>Noi, cercet\u0103torii, suntem convin\u0219i c\u0103 locul Republicii Moldova, implicit al oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103, este \u00een marea familie european\u0103.<\/em> Iat\u0103 de ce \u00een prelegerea mea am adus argumente \u00eentru sus\u021binerea proiectului de \u021bar\u0103 \u201eMoldova European\u0103 2030\u201d.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>De\u0219i au trecut de atunci 17 ani, \u00eel p\u0103strez \u00een memorie \u0219i acum pe dl <strong>Daniel Descoutures, reprezentantul Comisiei Europene, responsabil pentru Europa de Est. Dumnealui a prezentat un referat \u00een fa\u021ba cercet\u0103torilor moldoveni cu genericul <\/strong>&#8222;Programul Cadru 7 al Uniunii Europene \u00een domeniul cercet\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii tehnologice&#8221;, venind cu mai multe detalii despre acel proiect ambi\u021bios al Comisiei Europene, dar \u0219i cu \u00eendemnuri c\u0103tre cercet\u0103torii no\u0219tri de a examina posibilitatea ca Republica Moldova s\u0103 se asocieze la Programele Comunitare. A devenit proverbial\u0103 fraza rostit\u0103 atunci de dl Descoutures de la tribuna A\u0218M: <em>\u201e\u00cen cur\u00e2nd, prin Chi\u015fin\u0103u va trece un tren accelerat: trenul \u0219tiin\u021bei europene. Dac\u0103 ve\u021bi reu\u0219i s\u0103 urca\u021bi \u00een el, atunci ve\u021bi ajunge departe!\u201d<\/em> Primii am reu\u0219it s\u0103 urc\u0103m \u00een acel tren accelerat \u0219i eram ferici\u021bi, dar viteza lui a fost ulterior puternic perturbat\u0103 de reformele impuse \u00een 2017, care continu\u0103 \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Constantin Olteanu: Dle pre\u0219edinte Ion Tighineanu, avem \u0219i ve\u0219ti \u00eembucur\u0103toare. Acum un an, a\u021bi fost ales membru al Consiliului \u0218tiin\u021bific Interna\u021bional (<\/strong><strong>International Science Council &#8211; ISC<\/strong><strong>) cu sediul la Paris, institu\u021bie care monitorizeaz\u0103 \u0219i gestioneaz\u0103 politicile \u00een domeniul cercet\u0103rii la nivel global. Sunte\u021bi prima persoan\u0103 din \u021bar\u0103 \u0219i din regiune onorat a fi ales membru al ISC. Care este agenda de azi \u0219i de m\u00e2ine a acestei structuri interna\u021bionale?<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Acad. Ion Tighineanu:<\/strong> Consiliul \u0218tiin\u021bific Interna\u021bional reune\u0219te peste 230 de organiza\u021bii din domeniul \u0219tiin\u021belor naturii, \u0219tiin\u021belor sociale \u0219i umaniste, inclusiv uniuni \u0219i asocia\u021bii interna\u021bionale, precum \u0219i organiza\u021bii \u0219tiin\u021bifice na\u021bionale \u0219i regionale, cum ar fi academiile \u0219i consiliile de cercetare. Conform statutului, misiunea ISC este de a ac\u021biona ca voce global\u0103 a \u0219tiin\u021bei. Ca parte a acestei misiuni, ISC serve\u0219te drept lider de g\u00e2ndire \u00een evolu\u021bia \u0219tiin\u021bei, stimul\u00e2nd \u0219i sprijinind coordonarea eforturilor \u0219tiin\u021bifice interna\u021bionale pe probleme majore de interes global. \u00cen str\u00e2ns\u0103 colaborare cu UNESCO \u0219i ONU, Consiliul \u0218tiin\u021bific Interna\u021bional promoveaz\u0103 utilizarea adecvat\u0103 \u0219i eficient\u0103 a \u0219tiin\u021bei \u00een procesul de elaborare a politicilor \u0219i \u00een luarea deciziilor.<\/p>\n<p>Majoritatea provoc\u0103rilor de pe agenda multilateral\u0103 a ISC sunt urgente, complexe \u0219i interconectate, necesit\u00e2nd o interfa\u021b\u0103 puternic\u0103 \u0219i agil\u0103 \u00eentre \u0219tiin\u021b\u0103, politic\u0103 \u0219i societate. Consiliul \u0218tiin\u021bific Interna\u021bional a propus recent instituirea unui Grup de Prieteni \u00een domeniul \u0218tiin\u021bei (\u201cGroup of Friends on Science\u201d) pentru a face vocea global\u0103 a \u0219tiin\u021bei tot mai auzit\u0103. Crearea acestui grup a fost ini\u021biat \u00een cadrul unei reuniuni plenare informale a Adun\u0103rii Generale a ONU din 12 aprilie 2023, care a avut loc la New York. Toate statele membre ale ONU au fost invitate s\u0103 adere la Grupul respectiv.<\/p>\n<p>La Reuniunea ISC din 10-12 mai 2023 de la Paris, la care am participat, s-a atras aten\u021bia asupra \u00a0necesit\u0103\u021bii colabor\u0103rii mai str\u00e2nse \u00eentre academii \u0219i form\u0103rii re\u021belelor regionale pentru a promova un schimb eficient al bunelor practici. \u00cen acest context, ISC va lansa \u00een cur\u00e2nd concursuri de proiecte regionale privind sus\u021binerea consolid\u0103rii acestor eforturi. Totodat\u0103, la acea \u0219edin\u021b\u0103 a fost creat Centrul pentru Viitorul \u0218tiin\u021bei (\u201eThe Center of Science Futures\u201d \u2013 https:\/\/futures.council.science\/), ghidat de un Board Interna\u021bional, scopul de baz\u0103 fiind identificarea perspectivelor interdisciplinare \u0219i cu adev\u0103rat globale, precum \u0219i elaborarea documentelor de lucru \u0219i a viziunilor de dezvoltare strategic\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>\u2013 Dle pre\u0219edinte, V\u0103 mul\u021bumim pentru interviu!<\/strong><\/p>\n<p><strong>Constantin OLTEANU, \u201dS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Acum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, revista \u201dS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d a publicat un interviu acordat nou\u0103 de academicianul Ioan-Aurel POP,&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3814,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-scaled.jpg",2560,1714,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-300x201.jpg",300,201,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-768x514.jpg",640,428,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-1024x685.jpg",640,428,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-1536x1028.jpg",1536,1028,true],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-2048x1371.jpg",2048,1371,true],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-1115x715.jpg",1115,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-800x500.jpg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-1024x685.jpg",1024,685,true],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/Tighineanu-Ion-\u2014-\u043a\u043e\u043f\u0438\u044f-1-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"<a href=\"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/category\/actualitate-aici-si-acum\/\" rel=\"category tag\">Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3813"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3813"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3813\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3815,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3813\/revisions\/3815"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3814"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3813"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3813"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3813"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}