{"id":3878,"date":"2023-08-11T08:31:25","date_gmt":"2023-08-11T08:31:25","guid":{"rendered":"https:\/\/saptamana.md\/?p=3878"},"modified":"2023-08-11T08:31:25","modified_gmt":"2023-08-11T08:31:25","slug":"interviul-saptamanii-ma-consider-un-favorit-al-sortii-avand-privilegiul-sa-cunosc-oameni-superbi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2023\/08\/11\/interviul-saptamanii-ma-consider-un-favorit-al-sortii-avand-privilegiul-sa-cunosc-oameni-superbi\/","title":{"rendered":"Interviul \u201dS\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201d\u00a0.\u00a0  \u201dM\u0103 consider un favorit al sor\u021bii, av\u00e2nd privilegiul s\u0103 cunosc oameni superbi\u201d  \u00a0"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Dl Victor Moraru, doctor habilitat \u00een \u0219tiin\u021be politice, profesor universitar, membru corespondent al A\u0218M (din 2017), \u00een prezent vicepre\u0219edinte al Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei (din 2019), conduc\u0103tor al Sec\u021biei \u0218tiin\u021be Sociale, Economice, Umanistice \u0219i Arte a A\u0218M. Anterior, a fost director al Institutului Integrare European\u0103 \u0219i \u0218tiin\u021be Politice al A\u0218M (2010-2013),\u00a0 academician coordonator al Sec\u021biei de \u0218tiin\u021be Sociale \u0219i Economice a A\u0218M (2013-2018). A activat \u0219i \u00een calitate de decan al Facult\u0103\u021bii de Jurnalism \u0219i \u0218tiin\u021be ale Comunic\u0103rii la Universitatea de Stat din Moldova (1992-2004). A exercitat \u0219i alte func\u021bii de r\u0103spundere. S-a afirmat ca expert \u00een domeniile: \u0219tiin\u021be politice, sociologie, mass-media, rela\u021biile interna\u021bionale. A publicat circa 500 de lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice, a preg\u0103tit 15 doctori \u0219i doctori habilita\u021bi \u00een \u0219tiin\u021be. <\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p><strong>T.R.: Mult stimate dle profesor Victor Moraru! Studiindu-v\u0103 biografia, am ajuns la concluzia c\u0103 sunte\u021bi un favorit al sor\u021bii. V-a\u021bi n\u0103scut \u00eentr-o familie de intelectuali, a\u021bi avut toate condi\u021biile de a v\u0103 dezvolta personalitatea. Iar \u00een \u0219coala din satul V\u0103sieni, raionul H\u00e2nce\u0219ti, \u00een care a\u021bi \u00eenv\u0103\u021bat,<\/strong> <strong>a\u021bi <\/strong><strong>devenit o celebritate \u00eenc\u0103 din adolescen\u021b\u0103. Cum este s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti o asemenea stare?<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Prof. V.M.:<\/strong> Stimat\u0103 dna Tatiana Rotaru, suntem ambii de forma\u021bie jurnali\u0219ti \u0219i cunoa\u0219tem: chiar \u00a0prima \u00eentrebare a unui interviu determin\u0103 tonalitatea \u0219i accentele de baz\u0103 ale textului. \u00cen cazul nostru, mi-a\u021bi stimulat at\u00e2t procesul de evocare a unor amintiri strict personale, deci unice, c\u00e2t \u0219i reflec\u021biile generalizate asupra unei experien\u021be, ilustrate de circumstan\u021be concrete.<\/p>\n<p>Am venit pe lume la 7 august 1953, anul \u00een care a murit Stalin, deci, prima etap\u0103 a copil\u0103riei \u2013 ne d\u0103m acum seama \u2013 s-a derulat \u00een anii unui anumit dezghe\u021b politico-ideologic. Printre altele, aceasta a \u00eensemnat \u0219i posibilitatea unei reveniri, fie \u0219i conven\u021bionale, la reperele spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. M\u0103 refer aici la oportunitatea, care a existat c\u00e2\u021biva ani, de abonare \u00een Republica Moldova a publica\u021biilor periodice din Rom\u00e2nia. Astfel, po\u0219ta\u0219ul ne aducea, de r\u00e2nd cu \u201eSc\u00e2nteia\u201d, obligatorie, dac\u0103 se f\u0103cea abonamentul, alte c\u00e2teva ziare \u0219i reviste, inclusiv, \u201eArici pogonici\u201d. Respectiv, abecedarul meu, la v\u00e2rsta de cinci ani, c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 citesc, a devenit aceast\u0103 revist\u0103.<\/p>\n<p>C\u00e2t prive\u0219te anii de \u0219coal\u0103, au fost marca\u021bi de o sete a cuno\u0219tin\u021belor, de aspira\u021bia descoperirii lumii. P\u0103rin\u021bii mei, a\u0219a cum a\u021bi remarcat, f\u0103ceau parte din categoria de oameni ai muncii intelectuale \u00een prima genera\u021bie. Prin curaj, ambi\u021bie, insisten\u021b\u0103, chiar \u0219i \u00een acele condi\u021bii, f\u0103ceau fa\u021b\u0103 misiunii asumate, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fie responsabili \u0219i promotori ai valorilor umane. Cred c\u0103 de la tata am deprins \u0219tiin\u021ba empatiei, omeniei, dar \u0219i a \u00een\u021belegerii lucrurilor, manifestat\u0103 \u00een activitatea lui profesional\u0103. De la mama, consider, am \u00eenv\u0103\u021bat pledoaria pentru frumos, manifestat\u0103, de exemplu, \u00een activitatea ei pedagogic\u0103, atunci c\u00e2nd, prin anii 1966-1967, organizase pentru elevii claselor superioare un cenaclu extra\u0219colar \u201eArta frumosului\u201d, un club de discu\u021bii prin care erau promovate marile valori ale artei plastice din muzeele lumii, ale artei clasice muzicale. Eram martor al preg\u0103tirilor pentru aceste \u00eentruniri, participam \u0219i eu la ele. Le sunt recunosc\u0103tor p\u0103rin\u021bilor pentru c\u0103 mi-au sus\u021binut sentimentul curiozit\u0103\u021bii, mi-au stimulat acumularea de cuno\u0219tin\u021be, mi-au respectat dreptul la p\u0103rere, mi-au asigurat deplina libertate a g\u00e2ndirii critice. Poate s\u0103 par\u0103 curios, dar dimine\u021bile, \u00eenainte de a merge la \u0219coal\u0103, lu\u00e2nd micul dejun, c\u00e2nd eram \u00een clasele mari, ascultam emisiunile \u201eEuropei Libere,\u201d editorialele lui Noel Bernard. Iar temele pentru acas\u0103 le preg\u0103team cu televizorul deschis. Eram, astfel, orientat de mic spre informare, dispus s\u0103 descifrez evenimentele, s\u0103 le plasez \u00eentr-un context mai larg.<\/p>\n<p>Prin clasa a \u0219asea, m\u0103 determinasem deja ce vreau s\u0103 fiu \u00een via\u021b\u0103: m\u0103 ademenea jurnalismul. P\u0103rin\u021bii abonau multe publica\u021bii periodice \u0219i nu aveam r\u0103bdare s\u0103 a\u0219tept po\u0219ta\u0219ul \u2013 urm\u0103ream c\u00e2nd trece prin fa\u021ba casei ma\u0219ina po\u0219tei \u0219i m\u0103 duceam s\u0103 preiau coresponden\u021ba direct la oficiul po\u0219tal, s\u0103 savurez mai repede clipele de lectur\u0103.<\/p>\n<p>Mi-am f\u0103cut o obi\u0219nuin\u021b\u0103 s\u0103 fac decup\u0103ri din\u00a0 paginile presei, s\u0103 le sistematizez \u00een mape, a\u0219a cum se face azi \u00een Internet. Atunci \u00eens\u0103 \u00eemi formam mape \u00eentregi cu decup\u0103ri la diverse teme \u0219i subteme, gen reportaje reu\u0219ite (dup\u0103 p\u0103rerea mea), crea\u021bia jurnali\u0219tilor notorii, problematici ale presei, istoria literaturii&#8230; Din 1966, eram abonat la revista unional\u0103 \u201eJurnalist\u201d, seria nou\u0103 a c\u0103reia a \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 (am abonat-o timp de mai mul\u021bi ani). Tot \u00een 1966, am purces la \u201eeditarea\u201d unei reviste manuscrise (\u00eentr-un singur exemplar, fire\u0219te. Mai multe numere le mai p\u0103strez \u00een arhiva personal\u0103) a familiei cu titlul \u201eVia\u021ba\u201d \u0219i cu motto-ul din Francis Bacon \u201eCunoa\u0219terea \u00eenseamn\u0103 putere\u201d. Editori, autori, editoriali\u0219ti, designeri eram eu \u0219i fratele mai mic. Publicam \u00een revista noastr\u0103 \u0219tiri, relat\u0103ri ale evenimentelor, interviuri cu membrii familiei, dar \u0219i reportaje de la competi\u021bii sportive, versuri, aveam \u0219i rubrica \u201eImpresii de c\u0103l\u0103torie\u201d&#8230; Era un fel de ac\u021biune de \u201eorientare profesional\u0103\u201d, timpurie, dar eficient\u0103. Era o motivare, o ambi\u021bie, care s-a dovedit a fi destul de constructiv\u0103.<\/p>\n<p>Astfel, universul copil\u0103riei reale devenea tot mai mult dominat de universul virtual, exprimat de pres\u0103 \u0219i televiziune. Acesta a fost contextul \u00een care m-am format, pe l\u00e2ng\u0103 via\u021ba \u0219colar\u0103 de o intensitate ampl\u0103, cu TVC-uri, serate, \u00eentruniri, concursuri, competi\u021bii&#8230;<\/p>\n<p>Consider, azi, important faptul c\u0103 p\u0103rin\u021bii m-au sus\u021binut \u00een aspira\u021biile mele \u0219i au \u0219tiut s\u0103 sprijine dezvoltarea poten\u021bialului copilului, at\u00e2t prin exemplul propriu, c\u00e2t \u0219i prin acordarea libert\u0103\u021bii de a ac\u021biona \u0219i chiar a decide, prin sus\u021binerea spiritului de c\u0103utare \u0219i g\u0103sire a propriului \u201eeu\u201d.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>T.R.: Dle profesor, se vorbe\u0219te c\u0103 a\u021bi fost \u0219i \u0219otios \u00een anii de \u0219coal\u0103. \u00cen 1970, Uniunea Jurnali\u0219tilor din Moldova, \u00eempreun\u0103 cu redac\u021biile ziarelor republicane \u201eMoldova socialist\u0103\u201c, \u201eTinerimea Moldovei\u201c \u0219i Catedra de jurnalism a Universit\u0103\u021bii de Stat din Chi\u0219in\u0103u, au organizat un concurs de crea\u021bie pentru absolven\u021bii \u0219colilor medii din republic\u0103, doritori de a deveni studen\u021bi la Sec\u021bia de jurnalistic\u0103 a Universit\u0103\u021bii. Fiind \u00eenc\u0103 elev, cum a\u021bi reu\u0219it s\u0103 v\u0103 strecura\u021bi la acel concurs al absolven\u021bilor?<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Prof. V.M.:<\/strong> A fost una din multele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care \u00eemi alimentau aspira\u021biile. Afl\u00e2nd despre concurs, am f\u0103cut abstrac\u021bie de faptul c\u0103 era anun\u021bat pentru absolven\u021bi. Adic\u0103, plafonul ambi\u021biilor era destul de \u00eenalt. Am vrut s\u0103 particip, \u0219i nu am specificat detalii. Am scris \u0219i am expediat la concurs, \u00eemi amintesc, un eseu, \u00een care am inventat \u00eent\u00e2lnirea \u0219i discu\u021bia cu a zecea muz\u0103 \u2013 \u201eJurnalistica\u201d (informa\u021bia, vehiculat\u0103 \u00een literatur\u0103, se referea la nou\u0103 muze &#8211; protectoare ale artelor \u0219i \u0219tiin\u021belor \u2013 Clio, Melpomene, Terpsihora, Euterpe&#8230; Am lansat ideea c\u0103 ar avea drept la existen\u021b\u0103 \u0219i cea de a zecea muz\u0103, cea a jurnalismului). Cam exagerat, dar am fost inspirat. M\u0103 pasiona atunci mitologia \u2013 comandasem prin \u201eCartea prin po\u0219t\u0103\u201d un dic\u021bionar superb de mitologie antic\u0103 \u0219i l-am citit din scoar\u021b\u0103 \u00een scoar\u021b\u0103. Probabil, impresiile recenzen\u021bilor au fost favorabile, originalitatea \u0219i con\u021binutul eseului au fost apreciate, astfel c\u0103 am fost invitat la etapa final\u0103, particip\u00e2nd \u00een cadrul ei. Astfel, am avut posibilitatea s\u0103-i cunosc pe viitorii mei profesori de jurnalism \u2013 Dumitru Coval, Mihail Grinberg, Procopie Crav\u021bov, dar \u0219i pe mul\u021bi din viitorii colegi. Studentele care asistau concursul, colegele dvs., dna Rotaru, au aflat despre impostur\u0103 \u0219i m-au p\u00e2r\u00e2t. Astfel, am fost cobor\u00e2t de pe Olimp. Dar a fost o experien\u021b\u0103 foarte reu\u0219it\u0103 \u0219i memorabil\u0103, \u0219i, \u00eentr-un fel, haioas\u0103.<\/p>\n<p>De altfel, aveam deja un background destul de impun\u0103tor \u2013 nu este\u00a0 modest, \u00a0dar trebuie s-o spun: fiind elev \u00een clasa a opta, a noua \u0219i a zecea \u2013 consecutiv \u2013 am fost \u00eenving\u0103tor la trei olimpiade republicane la limb\u0103 \u0219i literatur\u0103, c\u00e2\u0219tigasem \u0219i olimpiada republican\u0103 televizat\u0103 la literatur\u0103 (axat\u0103 pe cunoa\u0219terea crea\u021biei lui Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, Ion Dru\u021b\u0103\u00a0 \u0219i Andrei Lupan), am c\u00e2\u0219tigat \u00een 1970 locul \u00eent\u00e2i \u0219i la olimpiada republican\u0103 televizat\u0103 la istorie, tot \u00een 1970 am luat premiul \u00eent\u00e2i la concursul republican al tinerilor poe\u021bi (c\u0103ci pe la 16 ani \u00eemi \u00eencercasem for\u021bele p\u00e2na \u0219i \u00een poezie, cu primele publica\u021bii \u00een \u201eTinerimea Moldovei\u201d, cicluri de versuri \u00een paginile s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eCultura\u201d, \u00een \u201eVia\u021ba Satului\u201d. Mergeam la consulta\u021bii la Uniunea Scriitorilor, la tutorii tinerilor aspiran\u021bi \u00een ale poeziei Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Mihai Cimpoi&#8230;). Nu toate \u00eenceputurile au avut continuare: am abandonat, dup\u0103 un an de studii, \u0219coala de matematic\u0103 prin coresponden\u021b\u0103 a Universit\u0103\u021bii \u201eM. V. Lomonosov\u201d din Moscova,\u00a0 am renun\u021bat la domeniul \u0219tiin\u021ba istoriei, opt\u00e2nd pentru \u201eistoria contemporaneit\u0103\u021bii\u201d, m-am dep\u0103rtat, \u00een anii studen\u021biei, de poezie\u00a0 (nu definitiv, ci doar \u00een sensul de a scrie \u0219i de a publica versuri). Am r\u0103mas atunci cu consecven\u021b\u0103 fidel doar Muzei jurnalismului.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>T.R.: Cine v-au fost prietenii de genera\u021bie? I-a\u021bi \u00eent\u00e2lnit la concursuri, olimpiade?<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Prof. V.M.:<\/strong> \u00cen anul 1971, c\u00e2nd m-am \u00eenscris la facultatea r\u00e2vnit\u0103, am \u00eent\u00e2lnit aici mul\u021bi din cei pe care i-am cunoscut la concursurile \u0219i olimpiadele la care am participat sau \u00eei cuno\u0219team deja prin ceea ce au publicat \u00een presa periodic\u0103. Ast\u0103zi, sunt nume de rezonan\u021b\u0103: Vlad Pohil\u0103, Valeriu \u0219i Larisa Ple\u0219co (Turea), Vlad Ol\u0103rescu, Haralambie Moraru, Leo Botnaru, Mihai Lescu, Viorel Mihail, Dinu Mihail, Cezaria Vasilache, Liviu Bel\u00eei, Ion Proca, Silvia Condra\u021bchi (Ghele\u021bchi), Constantin Marin, Valeriu Volontir \u0219i at\u00e2\u021bia al\u021bii. Am avut impresii de neuitat din comunicarea cotidian\u0103 cu ei, am avut multe de \u00eenv\u0103\u021bat de la cei din promo\u021biile superioare.<\/p>\n<p>Am avut o via\u021b\u0103 intens\u0103 la facultate, \u00eencep\u00e2nd cu redactarea gazetei de perete, \u00a0ale c\u0103rei pagini, semnate de cele mai celebre nume \u00een devenire erau \u00een\u0219irate pe tot \u00eentinsul coridorului imens. Treptat \u00eens\u0103, totul s-a concentrat pe activitatea profesional\u0103 real\u0103. Am devenit, din 1972, \u201er\u0103sf\u0103\u021batul\u201d s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eCultura\u201d, care \u00eentrunea pe atunci \u00een echipa sa cele mai luminate \u0219i necompromise (nu cred c\u0103 gre\u0219esc) min\u021bi ale jurnalismului. Victor Teleuc\u0103, marele \u0219i ne\u00eentrecutul poet \u0219i redactor-\u0219ef, m-a luat sub arip\u0103 \u0219i a contribuit enorm, \u00een acei ani, la cre\u0219terea mea profesional\u0103. Munceam cu pl\u0103cere la aceast\u0103 publica\u021bie de prestigiu, dar \u0219i cu sentimentul satisfac\u021biei personale extreme, av\u00e2nd atitudine de mare respect pentru ace\u0219ti mae\u0219tri (m\u0103tres) ai jurnalismului ca Victor Teleuc\u0103, Constantin Andreev, Zenon Reabo\u0219apca, Chiril Vaculovschi, Iulian Nicu\u021b\u0103, Serafim Belicov, Ion \u021a\u00e2buleac&#8230;, pe care-i apreciez infinit.<\/p>\n<p>\u0218i aici, dna Rotaru, este real s\u0103 m\u0103 considera\u021bi \u201efavorit al sor\u021bii\u201d, pentru c\u0103 destinul mi-a oferit privilegiul cunoa\u0219terii unor oameni superbi, \u00een fa\u021ba c\u0103rora \u0219i \u00een fa\u021ba memoriei luminoase a c\u0103rora m\u0103 \u00eenchin.<\/p>\n<p>\u0218i \u00een cadrul altor situa\u021bii am avut parte de o bucurie a comunic\u0103rii, fapt care m\u0103 stimuleaz\u0103 s\u0103 efectuez totu\u0219i \u00een viitor un proiect editorial pe care-l numesc \u201eCronologie sentimental\u0103\u201d, pentru a-i evoca, cu deplin\u0103 recuno\u0219tin\u021b\u0103, pe acei oameni care au avut un rol de far pentru navigarea mea prin oceanul vie\u021bii.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>T.R.: E o idee superb\u0103 \u0219i titlul \u00eemi place, v\u0103 urez succese la realizarea acestui proiect! S\u0103 dep\u0103n\u0103m \u00een continuare firul vie\u021bii. A\u021bi ob\u021binut licen\u021b\u0103 \u00een Jurnalism \u015fi Filologie (1971\u20131976, diplom\u0103\u00a0 cu men\u021biune) la Universitatea de Stat din Chi\u0219in\u0103u. \u0218i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a\u021bi avut o dilem\u0103 \u00een alegerea specialit\u0103\u021bii: jurnalism sau cercetare? A fost greu? N-a\u021bi regretat?<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Prof. V.M.:<\/strong> De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00een via\u021ba mea se producea manifestarea unei dileme, ap\u0103rea o for\u021b\u0103 invizibil\u0103, care \u00eemi \u00eendrepta pasul pe drumul ce mai t\u00e2rziu se dovedea a fi cel corect (sau, cel pu\u021bin, a\u0219a-l interpretam eu). A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i la finalul studiilor universitare, c\u00e2nd la repartizare am avut mai multe invita\u021bii pentru a fi angajat. Am ales, totu\u0219i, calea cercet\u0103rii, \u00een cadrul Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei.<\/p>\n<p>Nu c\u0103 nu mi-ar fi pl\u0103cut\u0103 activitatea jurnalistic\u0103 \u2013 Casa Presei m\u0103 acceptase necondi\u021bionat, m\u0103 sim\u021beam destul de bine \u00een mediul profesional, ob\u021binusem deja abilit\u0103\u021bi practice necesare, asimilasem responsabilit\u0103\u021bile meseriei. Am avut premisele necesare pentru cre\u0219tere. \u0218i totu\u0219i, \u00een\u021belegeam c\u0103 circumstan\u021bele nu erau favorabile, con\u0219tientizam deja gradul de stagnare a societ\u0103\u021bii, care se reflecta \u0219i \u00een activitatea institu\u021biilor, implicit \u0219i \u00een activitatea presei. Reprezentarea ideal\u0103 a activit\u0103\u021bii jurnalistice pe care mi-am format-o nu mai coincidea cu realit\u0103\u021bile vie\u021bii. Deriva jurnalismului (cu inerentele excep\u021bii, dar foarte pu\u021bine) lua tot mai mult o direc\u021bie pe care nu o puteam accepta.<\/p>\n<p>\u00cen schimb, activitatea de cercetare, consideram, \u00eemi va oferi, cel pu\u021bin, mai mult\u0103 independen\u021b\u0103 a g\u00e2ndirii \u0219i a ac\u021biunii, va reduce tensiunile \u0219i fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile cotidiene, va extinde c\u00e2mpul de manevr\u0103. \u00cen plus, activitatea practic\u0103 mi-a dezv\u0103luit unele probleme de crea\u021bie, propunerea solu\u021biilor la care era imperativ\u0103 \u0219i tocmai \u021bin\u00e2nd cont de experien\u021ba pe care am acumulat-o, m\u0103 puteam include \u00een aceast\u0103 activitate.<\/p>\n<p>Zarurile au fost aruncate. A \u00eenceput o nou\u0103 etap\u0103 \u00een activitatea mea, subordonat\u0103 acum, definitiv \u0219i, a\u0219a cum s-a dovedit, ireversibil, cercet\u0103rii. Acesta a fost contextul unei deveniri, treptele care m-au adus \u00een universul propriu-zis al \u0219tiin\u021bei. M-a\u021bi ajutat, dna Rotaru, s\u0103 restabilesc, poate prea am\u0103nun\u021bit, paginile biografiei, dar sper c\u0103 relatarea lor a fost util\u0103, demonstr\u00e2nd caracterul complex al c\u0103ii ce duce spre cunoa\u0219tere temeinic\u0103 a legit\u0103\u021bilor dezvolt\u0103rii sociale, dep\u0103\u0219ind \u0219i neadmi\u021b\u00e2nd superficialitatea. Procesul c\u0103ut\u0103rilor n-a fost abandonat, doar c\u0103 din acel moment era s\u0103 fie v\u0103zut prin alt\u0103 prism\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>T.R.: \u0218i totu\u0219i, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ce a \u00eensemnat pentru dl Victor Moraru Academia de \u0218tiin\u021be ca centru avansat de cercetare \u0219i ca poten\u021bial intelectual?<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Prof. V.M.:<\/strong> A \u00eensemnat (\u0219i continu\u0103 s\u0103 \u00eensemne \u0219i azi) un spa\u021biu suprem al cunoa\u0219terii, al culturii \u0219i artei, al valorilor, o perspectiv\u0103 proiectat\u0103 dincolo de orizont. Poate sunt cuvinte tari, dar ele exprim\u0103 percep\u021bia mea a ceea ce \u00eenseamn\u0103 spiritul academic. Academia reprezint\u0103 un atribut fundamental al unei \u021b\u0103ri, exprimat prin, a\u0219a cum este calificat\u0103, de exemplu,\u00a0 Academia Rom\u00e2n\u0103, \u201esimbol al spiritualit\u0103\u021bii, forum al consacr\u0103rii, spa\u021biu al cercet\u0103rii fundamentale\u201d.<\/p>\n<p>Academia noastr\u0103 a \u00eensemnat pentru mine, atunci, \u00een 1976, c\u00e2nd am venit la A\u0218M, nu doar Institutul de Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103 al Academiei, dar, \u00een primul r\u00e2nd, \u00a0cercet\u0103torii care activau \u00een cadrul lui, o constela\u021bie, de-a dreptul, de oameni ai c\u0103r\u021bii, competen\u021bi, profunzi, echilibra\u021bi \u0219i d\u0103rui\u021bi plenar rostului pe care \u0219i l-au asumat \u2013 aprofundarea cunoa\u0219terii. Aici mi-am f\u0103cut studiile avansate, am identificat tema tezei, am efectuat cercet\u0103rile \u00eentr-un domeniu nou \u2013 publicistica artistic\u0103 din Republica Moldova, am sus\u021binut teza, am publicat prima carte, am fost avansat la func\u021bia de secretar \u0219tiin\u021bific al Institutului. Din nou, au fost ani de acumulare, de p\u0103trundere insistent\u0103 a diverselor aspecte ale tematicii complexe, de stabilire a noilor obiective.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>T.R.: Din c\u00e2te cunoa\u0219tem, n-a\u021bi abandonat totalmente jurnalismul. A\u021bi fost decan la Facultatea de Jurnalism \u0219i \u0218tiin\u021be ale Comunic\u0103rii (1992-2004), apoi director al Institutului Mass-Media (2004-2010) din cadrul Universit\u0103\u021bii Libere Interna\u021bionale din Moldova. Cum a\u021bi reu\u0219it s\u0103 \u00eembina\u021bi cercetarea cu jurnalismul? <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Prof. V.M.:<\/strong> Din 1986, am activat la Facultatea de Jurnalism a Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, \u00een calitate de conferen\u021biar universitar, apoi de decan. M-am consacrat pe deplin acestei activit\u0103\u021bi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 asigur continuitatea tradi\u021biilor \u00eenr\u0103d\u0103cinate, iar pe parcurs \u2013 s\u0103 contribui la fortificarea facult\u0103\u021bii, la g\u0103sirea noilor posibilit\u0103\u021bi de racordare a activit\u0103\u021bilor colectivului la exigen\u021bele transform\u0103rilor majore care au cuprins societatea.<\/p>\n<p>\u00cen multe privin\u021be, am reu\u0219it, cred, s\u0103 promovez acele ac\u021biuni care au plasat facultatea pe un loc merituos \u00een universitate, i-au imprimat o imagine favorabil\u0103. Este evident c\u0103 mi-am pus drept sarcin\u0103 \u0219i antrenarea mai pronun\u021bat\u0103 a colegilor \u00een activitatea de cercetare. Drept dovad\u0103 a reu\u0219itei au fost elaborarea unor studii \u0219i monografii, a unot culegeri de articole \u0219tiin\u021bifice, lansarea unor noi serii de publica\u021bii, sus\u021binerea de teze de doctor \u0219i doctor habilitat. \u00cen acela\u0219i spirit, am activat \u0219i \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii Libere Interna\u021bionale din Moldova, fiind \u00een permanen\u021b\u0103 ghidat de g\u00e2ndul c\u0103 cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een activitatea universitar\u0103 nu este o component\u0103 secundar\u0103, ci una de prim rang.<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>T.R.: P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, toate drumurile duc&#8230; la Roma sau spre Madrid? <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Prof. V.M.:<\/strong> La Roma, Madrid, Paris, dar \u0219i Bucure\u0219ti, Ia\u0219i, Maastricht, Bruxelles, Milano sau Quebec&#8230; M\u0103 bucur c\u0103 am argumente pentru a m\u0103 considera promotor al interna\u021bionaliz\u0103rii \u0219tiin\u021bei, al sporirii vizibilit\u0103\u021bii interna\u021bionale a \u0219tiin\u021bei autohtone. Am folosit, cred, orice oportunitate pentru participarea colectivelor \u00een care am activat la diferite concursuri, competi\u021bii de granturi, proiecte, programe interna\u021bionale. De multe ori, mi-a reu\u0219it.<\/p>\n<p>Da, Italia primeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 list\u0103 \u0219i nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor acest lucru. Tocmai Italia a devenit destina\u021bia primului meu sejur \u0219tiin\u021bific peste hotare. A contat \u0219i subiectul ales pentru cercetare \u2013 mass-media versus politica (peste c\u00e2\u021biva ani sintagma urma s\u0103 devin\u0103 titlul celei mai citate monografii ale mele, ap\u0103rute \u00een anul 2001). Tocmai particularit\u0103\u021bile activit\u0103\u021bii mass-mediei \u00een condi\u021biile unui proces politic extrem de bulversat \u00eemi propuneam s\u0103 examinez, \u00een baza exemplului italian, \u0219i nu numai, parc\u0103 intuind ceea ce va fi important aproape imediat pentru realit\u0103\u021bile noastre.<\/p>\n<p>Astfel, \u00een decembrie 1988, \u00eencepea o nou\u0103 fil\u0103 a activit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice, desf\u0103\u0219urate de acum \u00eenainte \u00een contextul italian. Eram printre primii cercet\u0103tori din domeniul \u0219tiin\u021belor sociale accepta\u021bi pentru a merge pentru un an \u00een Italia. Mi-a fost desemnat \u00een calitate de tutore notoriul politolog Domenico Fisichella (mai t\u00e2rziu, timp de zece ani, a fost vicepre\u0219edinte al Senatului Republicii Italiene; a propos, este discipolul celebrului Giovanni Sartori. Am tradus, mai t\u00e2rziu, \u00een 2007, din limba italian\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, cea mai important\u0103 lucrare a prof. Fisichella \u201e\u0218tiin\u021ba politic\u0103: probleme concepte, teorii\u201d, \u00a0propun\u00e2nd-o spre publicare la editura ie\u0219ean\u0103 \u201ePolirom\u201d. Ast\u0103zi, aceast\u0103 lucrare figureaz\u0103 \u00een lista literaturii recomandate spre studiere la mai toate universit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti). Am conlucrat foarte bine, a fost o rela\u021bie exemplar\u0103 dintre un tutore \u0219i discipol. Rela\u021bia acesta a continuat \u0219i s-a dezvoltat, a\u0219a cum s-au dezvoltat pe parcurs toate rela\u021biile mele \u0219tiin\u021bifico-universitare cu Italia. Nu m\u0103 voi aprofunda aici \u00een detaliile acestei colabor\u0103ri, reflectate \u00een publica\u021biile ap\u0103rute atunci c\u00e2nd mi-a fost acordat, \u00een 2015, de Pre\u0219edintele Italiei, Ordinul \u201eSteaua Italiei\u201d \u00een grad de Cavaler. Voi remarca doar c\u0103: a) stagiul \u00een Italia a \u00eensemnat pentru mine o reformatare a itinerarului \u0219tiin\u021bific, produc\u00e2ndu-se cotitura mea definitiv\u0103 spre sfera \u0219tiin\u021bei politice, \u0219i b) c\u0103 am c\u0103utat pe toate c\u0103ile s\u0103 fortific aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 stabilit\u0103 \u00een 1988-1989, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 contribui la antrenarea a c\u00e2t mai mul\u021bi cercet\u0103tori \u0219tiin\u021bifici \u0219i cadre didactice universitare \u00een dezvoltarea rela\u021biilor \u0219tiin\u021bifice moldo-italiene. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat, de exemplu, \u00een cazul primului \u00een republic\u0103 proiect din cadrul Programului \u201eTempus\u201d (1994-1998), pe care l-am coordonat (implementat de consor\u021biul constituit din Universit\u0103\u021bile \u201eLa Sapienza\u201d din Roma, \u201eComplutense\u201d din Madrid \u0219i universitatea din Chi\u0219in\u0103u). \u00cen cadrul proiectului, au fost, de fapt, puse bazele cooper\u0103rii interna\u021bionale universitar-academice europene, efectuate de-a lungul anilor \u00een diverse forme \u0219i modalit\u0103\u021bi: granturi \u0219i stagii individuale, proiecte institu\u021bionale, proiecte comune, elaborare de studii \u0219i monografii, organizare de simpozioane \u0219i conferin\u021be etc. Practica acumulat\u0103 a fost extins\u0103 \u0219i asupra cooper\u0103rii cu alte \u021b\u0103ri europene, dar \u0219i din SUA \u0219i Canada.<\/p>\n<p>Colaborarea interna\u021bional\u0103 a oferit \u0219i oportunitatea unei clarific\u0103ri \u0219i aprofund\u0103ri \u00een domeniul interpret\u0103rii politologice a realit\u0103\u021bilor social-politice, \u00een navigarea sigur\u0103 prin labirinturile politicii contemporane, uneori dezv\u0103luind astfel de r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103rile actuale, care nici nu pot fi comunicate (din cauza inconvenien\u021bei lor pentru starea spiritual\u0103 a societ\u0103\u021bii) unui auditoriu de mas\u0103. At\u00e2t pentru mine personal, c\u00e2t \u0219i pentru mai mul\u021bi colegi de ai mei, drumurile care duc la Roma s-au dovedit a fi benefice \u0219i deschiz\u0103toare de noi orizonturi.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>T.R.: Care a fost motiva\u021bia revenirii Dvs. la Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei? Cum a\u021bi caracteriza aceast\u0103 perioad\u0103 de activitate a Dvs., cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t se apropie \u0219i o dat\u0103 remarcabil\u0103 din via\u021b\u0103 \u2013 aniversarea a 70-a. <\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Prof. V.M.:<\/strong> \u00cen 2010, a fost anun\u021bat concursul pentru func\u021bia vacant\u0103 de director al Institutului Integrare European\u0103 \u0219i \u0218tiin\u021be Politice al A\u0218M. Am decis s\u0103 particip, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t propuneri de revenire la Academie, \u00een administrarea \u0219tiin\u021bei, au fost \u0219i mai \u00eenainte. Prelu\u00e2nd, \u00een urma desf\u0103\u0219ur\u0103rii concursului, func\u021bia de director (\u00een anii 2010-2013), am \u00eent\u00e2lnit aici oameni de mare valoare, cu care a fost o onoare s\u0103 conlucrez la edificarea cunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n<p>C\u00e2t prive\u0219te evolu\u021bia Academiei \u00een ace\u0219ti ani, a\u0219 zice c\u0103 este un subiect aparte, care merit\u0103 o abordare special\u0103 \u0219i o platform\u0103 mult mai extins\u0103 pentru a clarifica neclarificabilul care i s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n<p>M-am pronun\u021bat, ori de c\u00e2te ori a fost oportun, sus\u021bin\u00e2nd omul de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i apreciind at\u00e2t de rara voca\u021bie de savant, proprie celor din mediul academic, subliniind stringenta necesitate de a identifica acele c\u0103i care i-ar asigura \u0219tiin\u021bei condi\u021bii adecvate pentru dezvoltare, pentru \u00eendeplinirea misiunii fundamentale de a func\u021biona plenar \u00een serviciul societ\u0103\u021bii. La ace\u0219ti 70 de ani ai mei, prin urmare, bilan\u021bul nu poate fi dec\u00e2t unul preliminar, \u00een cadrul acestei societ\u0103\u021bi b\u00e2ntuite de probleme existen\u021biale.<\/p>\n<p>Navigare necesse est!<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u2013\u00a0 Familia dlui profesor Victor Moraru \u00een ce componen\u021b\u0103 se prezint\u0103 ast\u0103zi? Unde v\u0103 locuiesc copiii, nepo\u021bii? <\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Prof. V.M.:<\/strong> F\u0103c\u00e2nd un bilan\u021b al activit\u0103\u021bii mele pe parcursul deceniilor, mi-am dat seama c\u0103 nicio realizare nu ar fi fost posibil\u0103 f\u0103r\u0103 sus\u021binerea familiei. Am fost mereu \u00een\u021beles \u0219i sprijinit \u00een toate. Am o familie frumoas\u0103, \u00een care a dominat \u00eentotdeauna \u0219i domin\u0103 \u00een\u021belegerea, respectul reciproc, dragostea \u0219i echilibrul sufletesc.<\/p>\n<p>So\u021bia, Silvia, este conferen\u021biar universitar, doctor \u00een filologie francez\u0103. Suntem \u00eempreun\u0103 de 45 de ani, timp marcat de bucurii \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite, de momente frumoase ale vie\u021bii, petrecute \u00een comun, al\u0103turi de fiicele noastre, Tatiana \u0219i Diana, care, la r\u00e2ndul lor, ne-au d\u0103ruit patru nepo\u021bi minuna\u021bi: Dorian, Amelia, Loredana \u0219i Otilia. Tatiana este stabilit\u0103 \u00een Vancouver,\u00a0 Canada, iar Diana \u2013 \u00een Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia. \u00cens\u0103 oriunde s-ar afla, pentru noi este important ca familiile lor s\u0103 se simt\u0103 bine, s\u0103-\u0219i realizeze poten\u021bialul, iar noi s\u0103 ne bucur\u0103m de \u00eemplinirile lor.<\/p>\n<p>N-a\u0219 exagera deloc dac\u0103 a\u0219 spune c\u0103 m\u0103 m\u00e2ndresc cu familia mea \u0219i c\u0103-i port recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru toate, \u0219i c\u0103 am cunoscut prin ea valorile cele mai autentice ale vie\u021bii!<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>T.R.: Excelent\u0103 apreciere! Dle membru corespondent Victor Moraru, am avut onoarea, pe parcursul unui an \u0219i cinci luni, s\u0103 activez \u00een vecin\u0103tate cu biroul Dvs. de la etajul trei al Academiei de \u0218tiin\u021be, s\u0103 v\u0103 v\u0103d muncind, bucur\u00e2ndu-v\u0103 sau \u00eentrist\u00e2ndu-v\u0103, c\u0103ci a\u0219a e via\u021ba &#8211; cu bune, cu rele. Ast\u0103zi, de ziua Dvs., v\u0103 urez s\u0103n\u0103tate, pace \u0219i lini\u0219te, realiz\u0103ri importante \u00een cercetare sau \u00een jurnalism, \u00een preg\u0103tirea cadrelor de \u00eenalt\u0103 calificare, care s\u0103 continue lucrurile frumoase pornite de genera\u021biile anterioare. La mul\u021bi ani ferici\u021bi \u0219i pe deplin \u00eemplini\u021bi! S\u0103 v\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 v\u0103 bucure frumoasa familie!<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Tatiana ROTARU<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Dl Victor Moraru, doctor habilitat \u00een \u0219tiin\u021be politice, profesor universitar, membru corespondent al A\u0218M&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3879,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/08\/v_moraru_0.jpg",172,220,false]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"<a href=\"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/category\/actualitate-aici-si-acum\/\" rel=\"category tag\">Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3878"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3878"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3878\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3880,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3878\/revisions\/3880"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3879"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3878"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3878"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3878"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}