Ideea statului na\u021bional unitar, manifestat\u0103 de timpuriu (\u00een secolele XV-XVI) \u00een
\nOccident, a c\u0103p\u0103tat contur clar \u00een Europa Central\u0103 \u0219i Oriental\u0103 abia \u00een secolele al XVIII-lea \u0219i
\nal XIX-lea. \u00cen aceste secole, cei mai lumina\u021bi dintre cehi, slovaci, croa\u021bi, polonezi, lituanieni,
\nestonieni, letoni, unguri, ucraineni, rom\u00e2ni, greci, bulgari, s\u00e2rbi \u0219i al\u021bii \u2013 adic\u0103 dintre acele
\npopoare care nu aveau state na\u021bionale libere sau state na\u021bionale moderne \u0219i unitare \u2013 au fost
\nanima\u021bi de ideea na\u021bional\u0103, imit\u00e2nd ceea ce francezii, englezii, spaniolii \u0219i al\u021bii f\u0103cuser\u0103 mai
\ndevreme. Cei mai mari intelectuali \u0219i politicieni ai acestor neamuri au \u00een\u021beles un lucru
\nelementar: f\u0103r\u0103 stat na\u021bional, popoarele lor riscau s\u0103 fie \u00eenghi\u021bite de imperiile rapace, s\u0103 fie
\ndezna\u021bionalizate sau silite s\u0103 emigreze. Rom\u00e2nii, care p\u00e2n\u0103 la 1859 aveau doar dou\u0103 state
\nautonome, supuse Por\u021bii, restul, adic\u0103 mai mult de jum\u0103tate dintre ei, fiind risipi\u021bi \u00een Imperiul
\n\u021aarist, \u00een Imperiul Otoman \u0219i mai ales \u00een Imperiul Habsburgic, au \u00een\u021beles prin elitele lor c\u0103 nu
\naveau alt\u0103 alternativ\u0103 dec\u00e2t unirea. Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de la 1848-1849 a trasat programul de
\ndezvoltare a rom\u00e2nilor \u0219i de formare \u0219i consolidare a Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 la 1918. Este unicul mare
\nprogram de \u021bar\u0103 f\u0103cut \u0219i \u00eendeplinit de rom\u00e2ni.
\nPrin urmare, dup\u0103 1848, obiectivul fundamental al rom\u00e2nilor, care formau \u00eenc\u0103 din
\nsecolele al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea o na\u021biune modern\u0103, s-a dovedit a fi unitatea politic\u0103
\nna\u021bional\u0103. Au \u00een\u021beles atunci conduc\u0103torii (dar nu numai ei) rom\u00e2nilor c\u0103 orice na\u021biune merita
\ns\u0103 aib\u0103 propriul s\u0103u stat unitar, privit drept cadru de conservare \u0219i dezvoltare a corpului
\nna\u021bional, \u00een ansamblu, \u0219i al fiec\u0103rui individ care compunea acest corp. Imperiile
\nmultina\u021bionale d\u0103deau semne de oboseal\u0103, nu se mai puteau men\u021bine prin preceptele lor
\nmedievale dep\u0103\u0219ite, prin absolutism \u0219i neoabsolutism, prin solu\u021bii par\u021biale \u0219i prin reforme
\ncontrolate, care nemul\u021bumeau grav popoarele asuprite.
\nDup\u0103 1848, dorin\u021ba masiv\u0103 de unire a rom\u00e2nilor \u00eentr-un stat na\u021bional, a fost conjugat\u0103
\ncu ac\u021biunile pe plan interna\u021bional, de ob\u021binere a sprijinului marilor puteri. Rom\u00e2nii \u0219tiau c\u0103,
\nf\u0103r\u0103 suportul unora dintre marile puteri, efortul lor intern de unire nu putea avea succes \u0219i c\u0103
\nunirea trebuia f\u0103cut\u0103 \u00een etape, cum aveau s\u0103 procedeze \u0219i italienii \u0219i germanii. Era clar c\u0103,
\n\u00eenainte de unirea provinciilor ocupate efectiv de str\u0103ini, trebuia format un nucleu de stat
\nna\u021bional din Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, care erau state cvasi-independente, aflate \u00eenc\u0103
\nformal sub suzeranitatea otoman\u0103. Unirea rom\u00e2nilor \u00eentr-un stat na\u021bional a cuprins trei etape
\nprincipale \u0219i anume: 1859 \u2013 unirea Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00eentr-un stat, numit oficial
\nRom\u00e2nia \u0219i reformat dup\u0103 principiile democra\u021biei occidentale; 1877 \u2013 proclamarea \u0219i
\ncucerirea independen\u021bei Rom\u00e2niei \u0219i unirea Dobrogei cu Rom\u00e2nia; 1918 \u2013 unirea cu Rom\u00e2nia
\na Basarabiei, Bucovinei \u0219i Transilvaniei \u0219i recunoa\u0219terea pe plan interna\u021bional a statului
\nna\u021bional unitar rom\u00e2n \u00een grani\u021bele sale istorice.
\nJum\u0103tatea secolului XIX \u0219i deceniile care au urmat au marcat pentru mai multe na\u021biuni
\no epoc\u0103 de formare sau de consolidare a unit\u0103\u021bii lor politice. A\u0219a a fost cazul germanilor,
\nitalienilor, rom\u00e2nilor, dar \u0219i al americanilor, care, \u00een urma R\u0103zboiului Civil, au evitat
\nsecesiunea \u0219i au \u00eent\u0103rit for\u021ba na\u021biunii lor.
\nUn punct culminant al istoriei rom\u00e2nilor a fost anul 1918, c\u00e2nd, prin aplicarea
\ndreptului la autodeterminare \u2013 oficializat \u00een urma declara\u021biei pre\u0219edintelui Woodrow Wilson,
\ndin ianuarie 1918 \u2013 s-au unit provinciile istorice cu Regatul Rom\u00e2niei. Actele \u00eenf\u0103ptuite \u00een
\n1918 au fost recunoscute oficial de c\u0103tre marile puteri la Conferin\u021ba de Pace de la Paris din
\n1919-1920. Tratatele speciale cu Austria (la Saint Germain), cu Bulgaria (la Neuilly-sur-
\nSeine) \u0219i cu Ungaria (la Trianon) au consacrat pe plan interna\u021bional, ceea ce poporul rom\u00e2n
\ndecisese \u00een anul 1918, adic\u0103 noua componen\u021b\u0103 a \u021b\u0103rii \u0219i noile grani\u021be ale Rom\u00e2niei. Numai
\nRusia Sovietic\u0103 (din 1922, URSS), absent\u0103 la conferin\u021ba de pace, nu a recunoscut unireaBasarabiei cu Rom\u00e2nia, dar au f\u0103cut-o, \u00een schimb, marile puteri occidentale. Noul cadru
\npolitic-teritorial din Europa Central\u0103 a creat, dup\u0103 1918, condi\u021biile favorabile dezvolt\u0103rii
\nna\u021biunilor, dar a con\u021binut \u0219i germenele unor rivalit\u0103\u021bi \u0219i contradic\u021bii, acutizate o dat\u0103 cu
\naccentuarea revizionismului. Oricum, \u00een 1919-1920, pentru prima oar\u0103 \u00een istoric, marile puteri
\nau \u021binut seama \u0219i de voin\u021ba popoarelor, nu numai de propriile interese, c\u00e2nd au aprobat noua
\narhitectur\u0103 a Europei. Aceast\u0103 arhitectur\u0103, \u00een ciuda modific\u0103rilor mari pe care le-a suferit dup\u0103
\nAl Doilea R\u0103zboi Mondial, este valid\u0103 \u00een linii mari \u0219i ast\u0103zi. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului,
\nconfigura\u021bia de la 1919-1920 s-a \u0219ubrezit pe alocuri \u0219i s-a consolidat \u00een alte locuri.
\nAcestea sunt, \u00een linii mari, faptele. Ele arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii \u0219i-au f\u0103urit statul na\u021bional
\nal\u0103turi de alte popoare \u0219i \u00eempreun\u0103 cu alte popoare, \u00eenscriindu-se \u00een mersul firesc al istoriei.
\nTotu\u0219i, formarea Rom\u00e2niei moderne \u0219i percep\u021bia de ast\u0103zi asupra acestui proces au
\nparticularit\u0103\u021bile lor, datorate deopotriv\u0103 specificului istoriei mai \u00eendep\u0103rtate a rom\u00e2nilor \u0219i
\nregimului comunist sui generis de la noi. \u00cen cei 40 de ani de comunism propriu-zis, ideea
\nna\u021bional\u0103 la rom\u00e2ni a parcurs un drum ciudat de la negarea absolut\u0103 \u0219i condamnarea sa \u201ecu
\nm\u00e2nie proletar\u0103\u201d p\u00e2n\u0103 la ridicarea complet\u0103 \u00een sl\u0103vi, ca \u201efir ro\u0219u c\u0103l\u0103uzitor al \u00eentregii noastre
\nistorii\u201d. Etapa de echilibru din anii \u201960-\u201970 ai secolului trecut a fost aproape complet obturat\u0103
\n\u0219i \u00een\u0103bu\u0219it\u0103 de aceste dou\u0103 extreme.
\nDe aceea, noi, rom\u00e2nii, am intrat \u00een epoca de libertate cu un mare handicap \u00een raport cu
\nvecinii din alte \u021b\u0103ri foste socialiste. Niciunii dintre vecinii no\u0219tri, cu excep\u021bia popoarelor
\ntr\u0103itoare \u00een URSS, nu avuseser\u0103 un asemenea regim. Ca urmare, dup\u0103 1989, a urmat o
\ndesc\u0103tu\u0219are sui generis care ne-a adus mari suferin\u021be, iar pe t\u0103r\u00e2mul istoriei ne-a determinat s\u0103
\nc\u0103dem, de multe ori, \u00een extrema cealalt\u0103, adic\u0103 s\u0103 credem c\u0103 \u2013 din moment ce comunismul
\nnostru ne min\u021bise \u00een etapa sa final\u0103 c\u0103 tr\u0103isem, cu excep\u021bia capitalismului, numai epoci de
\nglorie \u2013 nu fuseser\u0103m buni de nimic niciodat\u0103.
\nMajoritatea istoricilor rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini \u2013 cu inerente varia\u021biuni \u2013 prezint\u0103 succesiunea
\nfaptelor de mai sus \u00een acela\u0219i fel, rezerv\u00e2ndu-\u0219i opinii proprii \u00een interpret\u0103ri. \u00cen general,
\npopoarele implicate evoc\u0103 mi\u0219c\u0103rile de emancipare na\u021bional\u0103 \u0219i pr\u0103bu\u0219irea imperiilor
\nmultina\u021bionale de atunci. La finele anului 1918, Rom\u00e2nia avea aproape 300 000 de km p\u0103tra\u021bi
\n\u0219i circa 15 milioane de locuitori, devenind astfel o putere regional\u0103 de prim rang. \u00cen acest stat,
\nmajoritatea absolut\u0103 a popula\u021biei o de\u021bineau rom\u00e2nii, aproape trei sferturi din popula\u021bie (circa
\n73%), minorit\u0103\u021bile fiind formate din maghiari (8%), germani (4%), evrei (4%), grupuri de
\nslavi \u0219i al\u021bii.
\nFire\u0219te, de-a lungul timpului, s-au exprimat opinii istorice diverse despre marile
\nschimb\u0103ri de la finele Primului R\u0103zboi Mondial, \u00eenving\u0103torii fiind, \u00een linii mari, mul\u021bumi\u021bi \u0219i
\nlaudativi fa\u021b\u0103 de acele evolu\u021bii, iar \u00eenvin\u0219ii fiind critici \u0219i dornici de revan\u0219\u0103. \u00cen \u021b\u0103rile
\nsuccesoare imperiilor destr\u0103mate, tonul istoricilor, al intelectualilor \u00een general \u0219i al opiniei
\npublice a fost unul plin de entuziasm, de bucurie fa\u021b\u0103 de realizarea edificiilor na\u021bionale \u0219i chiar
\ntriumfalist, \u00een anumite perioade. Aceasta era vocea majorit\u0103\u021bii, fiindc\u0103 reprezentan\u021bii
\nminorit\u0103\u021bilor (mai ales ai acelor minorit\u0103\u021bi foste odinioar\u0103 majorit\u0103\u021bi) au fost, \u00een cea mai mare
\nparte, re\u021binu\u021bi, dac\u0103 nu ostili \u0219i opozan\u021bi direc\u021bi. Schematiz\u0103rile de mai sus priveaz\u0103, desigur,
\nrealitatea de bog\u0103\u021bia \u0219i varietatea detaliilor, de paleta larg\u0103 a situa\u021biilor de nuan\u021b\u0103. Astfel, au
\nfost atunci \u0219i rom\u00e2ni care (ca \u0219i unii cehi, polonezi, croa\u021bi, unguri etc.) nu au vrut destr\u0103marea
\nmonarhiei habsburgice, din varii motive, de la oportunitatea personal\u0103 p\u00e2n\u0103 la credin\u021ba c\u0103
\nvia\u021ba lor sau a na\u021biunii rom\u00e2ne ar fi trebuit s\u0103 se dezvolte \u00een cadre occidentale, nu \u201ebalcanice\u201d.
\nCeea ce este \u00eens\u0103 clar atestat \u0219i dovedit, f\u0103r\u0103 nicio putin\u021b\u0103 de t\u0103gad\u0103, este faptul c\u0103 majoritatea
\nrom\u00e2nilor au dorit s\u0103 fac\u0103 parte din Rom\u00e2nia, c\u0103 au format Regatul Rom\u00e2niei \u00centregite \u0219i c\u0103
\nacesta a fost recunoscut pe plan interna\u021bional, prin tratate.
\n\u00centre anii 1848 \u0219i 1918, cele mai legitime sau mai progresiste mi\u0219c\u0103ri europene erau
\ncele de emancipare na\u021bional\u0103, de ob\u021binere a libert\u0103\u021bilor democratice, de subminare a imperiilor
\noprimatoare, de formare a statelor dup\u0103 criterii etno-na\u021bionale. A\u0219a au procedat aproape toatena\u021biunile de atunci, lu\u00e2nd exemplu de la occidentali, care f\u0103cuser\u0103 acest lucru anterior.
\nRom\u00e2nii \u2013 \u00een marea lor majoritate \u2013 au fost antrena\u021bi atunci s\u0103 lupte pentru formarea statului
\nlor na\u021bional, a\u0219a cum au procedat italienii, germanii, polonezii, s\u00e2rbii, cehii, slovacii, letonii,
\nestonienii, lituanienii etc. Nu f\u0103cut-o nici mai bine \u0219i nici mai r\u0103u dec\u00e2t al\u021bii. Nu au fost, \u00een
\naceast\u0103 lupt\u0103 a lor, nici mai con\u0219tien\u021bi sau mai entuzia\u0219ti, dar nici mai apatici sau mai reticen\u021bi
\ndec\u00e2t al\u021bii, dec\u00e2t vecinii lor. Fire\u0219te, este absurd s\u0103 sus\u021binem c\u0103 to\u021bi rom\u00e2nii au participat la
\nmi\u0219carea pentru unire sau c\u0103 to\u021bi au dorit cu ardoare unirea, dup\u0103 cum, la fel de neadev\u0103rat
\neste s\u0103 spunem c\u0103 rom\u00e2nii nu au dorit unirea. Rom\u00e2nii au avut un anumit handicap fa\u021b\u0103 de
\npopoarele occidentale, dar nu numai ei \u0219i nici pentru c\u0103 erau rom\u00e2ni. Toate popoarele din
\naceast\u0103 parte de Europ\u0103 au trebuit s\u0103 fac\u0103 parte unor grave provoc\u0103ri, tr\u0103ind, de exemplu, sub
\notomani, ca bulgarii (de la 1390 la 1878\/1908) sau ca ungurii (1541-1699), st\u00e2nd sub
\nsuzeranitate otoman\u0103 ca rom\u00e2nii (sec. XV-1878), fiind \u0219ter\u0219i de pe hart\u0103, ca polonezii (sec.
\nXVIII-1918) sau nemaiav\u00e2nd stat propriu din secolul al X-lea p\u00e2n\u0103 la 1918, ca slovacii. \u021a\u0103rile
\nRom\u00e2ne nu au fost \u00eens\u0103 niciodat\u0103 integrate efectiv \u00een Imperiul Otoman, nu au permis turcilor
\ns\u0103 fie proprietari funciari la nord de Dun\u0103re, nu au permis desf\u0103\u0219urarea propagandei islamice,
\nnu au fost conduse de pa\u0219i \u0219i beglerbei \u0219i nu \u0219i-au dizolvat niciodat\u0103 institu\u021biile lor cre\u0219tine \u00een
\nfrunte cu Biserica ortodox\u0103. Este drept c\u0103 o parte din teritoriile care aveau s\u0103 formeze
\nRom\u00e2nia modern\u0103 s-au aflat, \u00een anumite perioade de timp, sub st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103 direct\u0103, dar
\nacestea au fost excep\u021bii. Prin urmare, suzeranitatea Imperiului Otoman asupra \u021a\u0103rii
\nRom\u00e2ne\u0219ti, Moldovei \u0219i (pentru mai scurt timp) Transilvaniei nu are nimic de-a face cu
\nocupa\u021bia otoman\u0103 efectiv\u0103, tr\u0103it\u0103 de alte regiuni. A\u0219a c\u0103 rom\u00e2nii nu au stat sub turci 500 de
\nani, cum mai spun gr\u0103bit anumi\u021bi \u201eanali\u0219ti\u201d care iau istoria ca pretext al aser\u021biunilor lor. \u00cen al
\ndoilea r\u00e2nd, Rom\u00e2nia nu s-a format acum un secol, ci s-a format, prin mai multe nuclee
\nmedievale de stat, acum un mileniu \u0219i s-a chemat \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103\/ \u021a\u0103ri Rom\u00e2ne\u0219ti. La fel s-
\nau petrecut lucrurile la to\u021bi vecinii no\u0219tri. Este drept c\u0103 Rom\u00e2nia modern\u0103 \u0219i unit\u0103 s-a format
\nt\u00e2rziu, dar nu mai t\u00e2rziu dec\u00e2t Italia, dec\u00e2t Germania sau dec\u00e2t Polonia. \u00cen al treilea r\u00e2nd,
\narhitectura politic\u0103 a Europei formate la finele Primului R\u0103zboi Mondial a fost confirmat\u0103, \u00een
\nlinii mari, dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i dup\u0103 1989 \u0219i este valabil\u0103 p\u00e2n\u0103 azi. Este drept c\u0103
\nCehoslovacia \u0219i Iugoslavia s-au destr\u0103mat ca federa\u021bii, dar exist\u0103 \u00een grani\u021bele istorice ale
\nna\u021biunilor care le-au compus; \u00een schimb, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Rom\u00e2nia,
\nUngaria, Austria, Bulgaria etc. exist\u0103 cam a\u0219a cum erau \u2013 cu anumite excep\u021bii dictate URSS \u0219i
\nacceptate de alia\u021bii s\u0103i \u2013 la 1918-1920. Prin urmare, nu avem motive s\u0103 ne sim\u021bim neap\u0103rat
\nhandicapa\u021bi, amenin\u021ba\u021bi, excepta\u021bi, teroriza\u021bi, singulariza\u021bi de via\u021b\u0103 \u0219i de istorie. Este evident,
\n\u00eens\u0103, c\u0103 rom\u00e2nii nu sunt cehi sau polonezi, ci sunt ei \u00een\u0219i\u0219i, cu toate ale lor, mai aproape de
\nitalieni \u0219i de spanioli (cel pu\u021bin prin limb\u0103) \u0219i mai departe de germani (cel pu\u021bin prin
\neficien\u021b\u0103). Cehii \u0219i polonezii, nefiind est-europeni \u0219i nici cvasi-balcanici \u2013 ca rom\u00e2nii \u2013 s-au
\n\u00eenscris de la \u00eenceput (incon\u0219tient, f\u0103r\u0103 inten\u021bie) \u00een curentul occidental catolic \u0219i protestant,
\ndevenit concuren\u021bial, individualist \u0219i competitiv. Rom\u00e2nii s-au \u00eenscris (tot incon\u0219tient \u0219i
\nneplanificat) \u00een curentul spiritual r\u0103s\u0103ritean, ortodox, devenit, mai ales dup\u0103 c\u0103derea
\nBizan\u021bului sub turcii otomani, contemplativ \u0219i fatalist, \u00eengr\u0103dit \u0219i dispre\u021buit \u00een Vest. Curentul
\nde succes \u00een Europa \u0219i \u00een lume, cu prec\u0103dere din secolul al XVI-lea \u00eencoace, nu a fost cel
\nprofesat de greci, de s\u00e2rbi, de bulgari ori de rom\u00e2ni. Acest fapt nu a \u00eempiedicat aceste popoare
\ns\u0103 porneasc\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, pe o cale a sincroniz\u0103rii cu cultura \u0219i
\nciviliza\u021bia occidental\u0103, at\u00e2t c\u00e2t s-a putut \u0219i \u00een ritmurile fiec\u0103ruia. Rom\u00e2nii nu au putut parcurge
\nmarile curente ale culturii occidentale \u2013 devenit\u0103 modelul dominant \u00een lume \u2013 dar, \u00een raport cu
\nunii dintre vecini, au avut avantajul limbii lor neolatine, al con\u0219tiin\u021bei originii \u201ede la Roma\u201d,
\nal cre\u0219tin\u0103rii \u00een hain\u0103 latin\u0103, iar apropierea de \u201eginta latin\u0103\u201d le-a facilitat sincronizarea. E drept
\nc\u0103 aceast\u0103 variant\u0103 latino-mediteraneean\u0103 a Occidentului nu este culmea eficien\u021bei \u0219i nici a
\nproductivit\u0103\u021bii, dar este, totu\u0219i, o cale magistral\u0103 a civiliza\u021biei. Pe de alt\u0103 parte, ortodoxia \u0219i
\nvecin\u0103tatea cu lumea slavilor r\u0103s\u0103riteni \u0219i sudici ne-au ferit de alte \u201eispite\u201d \u0219i \u201easalturi\u201d, ne-au\u00eent\u0103rit adesea identitatea etnic\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103, ajut\u00e2nd (cu mari sacrificii, este drept) la p\u0103strarea
\nunui specific al nostru.
\nCum nu exist\u0103 popoare superioare \u0219i inferioare pe lumea asta, nici noi nu trebuie s\u0103
\navem complexe de inferioritate sau de superioritate. Am tr\u0103it \u00een istorie c\u00e2teva momente
\nsublime, c\u00e2teva momente penibile \u0219i multe momente obi\u0219nuite, de via\u021b\u0103 derulat\u0103 tern,
\ncotidian, cu grija zilei de m\u00e2ine, cu g\u00e2ndul la coarnele plugului \u0219i la sabie, la copii \u0219i la
\np\u0103rin\u021bi, la vreme \u0219i la vremuri. Nu avem motive s\u0103 ne victimiz\u0103m \u0219i nici s\u0103 ne credem idoli.
\n\u00cenainta\u0219ii no\u0219tri, bine condu\u0219i de elit\u0103, au reu\u0219it la 1918 un act major: s-au adunat cu to\u021bii \u00een
\nacela\u0219i edificiu na\u021bional, a\u0219a cum au f\u0103cut mul\u021bi europeni atunci. Prin urmare, c\u00e2nd celebr\u0103m
\nZiua Na\u021bional\u0103 de 1 Decembrie 2018, triumfalismul nostru trebuie s\u0103 fie ponderat, pentru c\u0103
\nMarea Unire nu am f\u0103cut-o noi, ci acei mari oameni de stat de la 1918, pe de o parte, iar pe de
\nalta nu am reu\u0219it \u00eenc\u0103 s\u0103 le preg\u0103tim nepo\u021bilor \u0219i str\u0103nepo\u021bilor o Rom\u00e2nie bun\u0103 pentru
\nurm\u0103torul secol. S\u0103rb\u0103toarea noastr\u0103 trebuie s\u0103 ne dea de g\u00e2ndit \u0219i s\u0103 ne \u00eendemne la mai
\npu\u021bine discursuri \u0219i la mai mult\u0103 ac\u021biune.
\nToate datele de care dispunem \u00een prezent arat\u0103 c\u0103 majoritatea rom\u00e2nilor au dorit unirea
\n\u0219i c\u0103 au exprimat ferm acest lucru, la nivelul exigen\u021belor democratice de atunci. Mai mult,
\ncomunitatea interna\u021bional\u0103 a apreciat actul de voin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor, formulat \u00een anul
\n1918, \u0219i a recunoscut realit\u0103\u021bile decise de rom\u00e2ni. Atunci c\u00e2nd a fost posibil, deopotriv\u0103 \u00een
\nBucovina, Basarabia \u0219i Transilvania, minorit\u0103\u021bile au fost \u00eentrebate, iar unii membri ai lor au \u0219i
\nsus\u021binut apartenen\u021ba la Rom\u00e2nia. \u00cen 1916, Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi \u2013 dup\u0103 o ad\u00e2nc\u0103 \u0219i
\n\u00eendelungat\u0103 cump\u0103nire \u2013 de partea Antantei. Mai mult de jum\u0103tate din to\u021bi rom\u00e2nii care tr\u0103iau
\natunci \u00eencepuser\u0103 s\u0103 lupte \u0219i s\u0103 moar\u0103 \u00eenc\u0103 din 1914, pentru cauze care nu-i priveau \u0219i \u00een care
\nerau antrena\u021bi f\u0103r\u0103 voia lor. Actul de la 1916 nu a fost dorit de to\u021bi politicienii rom\u00e2ni. Marele
\nom politic Petre Carp \u2013 revoltat \u0219i m\u00e2nios pe rege c\u00e2nd acesta \u0219i-a expus \u0219i motivat op\u021biunea
\npentru Antanta \u2013 a proferat vorbe grele (dorin\u021ba ca armata rom\u00e2n\u0103 s\u0103 fie \u00eenvins\u0103; trimiterea
\nfiilor s\u0103i \u00een r\u0103zboi, dar \u00een armata german\u0103 etc.) \u0219i i-a adus aminte suveranului c\u0103 face parte
\ndintr-o dinastie german\u0103, care are anumite interese de ap\u0103rat. \u00cendurerat, dar ferm \u0219i lucid,
\nregele a rostit atunci cuvinte memorabile, azi uitate de mul\u021bi: \u201eD-le Carp, a\u021bi gre\u0219it c\u00e2nd a\u021bi
\nvorbit de interesele dinastiei. Nu cunosc interesele dinastiei, nu cunosc dec\u00e2t interesele \u021b\u0103rii.
\n\u00cen con\u0219tiin\u021ba mea aceste dou\u0103 interese se confund\u0103. Dac\u0103 m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac acest pas grav, e
\nfiindc\u0103, dup\u0103 matur\u0103 chibzuin\u021b\u0103, eu am ajuns la convingerea, ad\u00e2nc\u0103 \u0219i nestr\u0103mutat\u0103, c\u0103 el
\ncorespunde cu adev\u0103ratele aspira\u021biuni ale neamului… Dinastia va urma soarta \u021b\u0103rii,
\n\u00eenving\u0103toare cu ea, sau \u00eenvins\u0103 cu ea. Deoarece, mai presus de toate, s\u0103 \u0219ti\u021bi, d-le Carp, c\u0103
\ndinastia mea este rom\u00e2n\u0103. R\u0103u a\u021bi f\u0103cut c\u00e2nd a\u021bi f\u0103cut-o str\u0103in\u0103, german\u0103. Nu, e rom\u00e2neasc\u0103!
\nRom\u00e2nii nu au adus aici pe unchiul meu, regele Carol, ca s\u0103 \u00eentemeieze o dinastie german\u0103 la
\ngurile Dun\u0103rii, ci o dinastie na\u021bional\u0103 \u0219i revendic pentru Casa Mea cinstea de a fi \u00eendeplinit \u00een
\n\u00eentregime misiunea pe care acest popor i-a \u00eencredin\u021bat-o\u201d. Acestea sunt vorbe \u0219i fapte ale unui
\nmare om de stat rom\u00e2n, demne de memoria colectiv\u0103 \u0219i demne de urmat \u0219i ast\u0103zi.
\nC\u00e2nd vom urma exemplul acelor b\u0103rba\u021bi de stat \u0219i c\u00e2nd vom avea frescele vie\u021bii
\nrom\u00e2nilor din toate \u021b\u0103rile mici ale rom\u00e2nilor \u2013 fiindc\u0103 Rom\u00e2nia este o \u021bar\u0103 de \u021b\u0103ri, apropiate
\nsau dep\u0103rtate geografic \u2013 atunci vom putea \u00eencerca reconstituirea frescei celei mari a anului
\n1918 la rom\u00e2ni, adic\u0103 la rom\u00e2nii v\u0103zu\u021bi \u00een ansamblu. \u0218i ce frumos se vor r\u00e2ndui atunci toate
\ndin trecut \u0219i din prezent, pentru a ne face un viitor! \u0218i cum vor \u00eenceta vrajbele \u0219i cum se va
\npotoli furtuna, exact ca \u00een anul de gra\u021bie 1918, cel care ne-a adus marea alinare! \u0218i c\u00e2t de bine
\nvor \u00een\u021belege atunci fiii \u0219i nepo\u021bii c\u0103 ta\u021bii \u0219i bunicii\/ buneii \u0219i mo\u0219ii \u0219i str\u0103mo\u0219ii s-au dus \u00een alt\u0103
\nlume mai devreme dec\u00e2t trebuia ca s\u0103 ne fac\u0103 nou\u0103 acest ad\u0103post frumos, aceast\u0103 cas\u0103 numit\u0103
\nRom\u00e2nia! \u0218i ce binecuv\u00e2ntare se va rev\u0103rsa atunci de la cel Prea \u00cenalt peste noi, p\u0103c\u0103to\u0219ii \u0219i
\numilii, care nu am \u0219tiut s\u0103 ne facem istoria nici bine \u0219i nici r\u0103u, ci doar a\u0219a cum am putut!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ideea statului na\u021bional unitar, manifestat\u0103 de timpuriu (\u00een secolele XV-XVI) \u00een Occident, a c\u0103p\u0103tat contur…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3907,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop.jpg",791,484,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop-300x184.jpg",300,184,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop-768x470.jpg",640,392,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop.jpg",640,392,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop.jpg",791,484,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop.jpg",791,484,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop.jpg",791,484,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop.jpg",791,484,false],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop.jpg",791,484,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/ioan-aurel-pop-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4007"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4007"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4007\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4012,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4007\/revisions\/4012"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3907"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}