<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen Republica\u00a0 Moldova se vorbe\u0219te tot mai deslu\u0219it despre Sistemul Depozit\u00a0 (DRS \u2013 deposit refund system, \u00een englez\u0103) pentru ambalaje. Un proiect de lege \u00een acest sens, care ar trebui s\u0103 fac\u0103 mai mult\u0103 claritate, a trecut de prima lectur\u0103 \u00een legislativ, actualmente, fiind \u00een derulare procesul de\u00a0 consult\u0103ri cu\u00a0 subiec\u021bii viza\u021bi, \u00een special cu produc\u0103torii locali.<\/p>\n
Sistemul Depozit este o modalitate prin care p\u0103r\u021bile angrenate \u00een lan\u021bul produc\u0103tor-consumator-reciclator organizeaz\u0103 un sistem de returnare voluntar\u0103 a ambalajelor, de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 sau reutilizabile, prin folosirea unui stimulent financiar. Cam aceasta ar fi cea mai succint\u0103 defini\u021bie a acestui mecanism, \u00eens\u0103 lucrurile nu sunt chiar at\u00e2t de simple. Sistemul urmeaz\u0103 s\u0103 fie implementat sub autoritatea Ministerului Mediului, cei care sunt, de fapt, \u0219i autorii proiectului de lege \u0219i care, a\u0219a cum au declarat \u00een cadrul dezbaterilor organizate acum c\u00e2teva zile, au ales ca model sistemul implementat de Lituania.<\/p>\n
E de men\u021bionat c\u0103 Lituania este printre cele 16 state membre ale Uniunii Europene care\u00a0 au acceptat Sistemul Depozit, fiind una dintre cele mai avansate ca grad de implementare \u0219i ca eficien\u021b\u0103 a unui asemenea efort. Exist\u0103 \u021b\u0103ri \u00eens\u0103, inclusiv Fran\u021ba, care nu s-au gr\u0103bit s\u0103 fac\u0103 acest pas, d\u00e2nd prioritate altor mecanisme\u00a0 care ajut\u0103 la solu\u021bionarea problemelor legate de ambalaje, de de\u0219euri \u00een general.<\/p>\n
\u00cen Lituania, sistemul de garan\u0163ie a fost introdus \u00eencep\u00e2nd cu anul 2016, sub autoritatea Ministerului Mediului. \u00cen acela\u015fi an, sistemul reprimea deja 74% din ambalaje. Astfel sunt colectate recipientele de plastic, metal \u015fi sticl\u0103, de la 0,1 litri la 3 litri. Tipurile de produse vizate sunt berea, cidrul \u015fi alte b\u0103uturi fermentate, b\u0103uturi alcoolice \u015fi nealcoolice mixte, toate tipurile de ap\u0103, suc \u015fi nectar, adic\u0103 b\u0103uturile v\u00e2ndute \u00een recipiente de sticl\u0103, plastic (PET) \u015fi metal. Taxa este de 0,10 euro pe unitate de ambalaj.<\/p>\n
A\u0219adar, Chi\u0219in\u0103ul \u00eencearc\u0103 s\u0103 potriveasc\u0103 un model deja func\u021bional la realit\u0103\u021bile sale, oper\u00e2nd \u00eens\u0103 cu elemente care ar urma s\u0103 ne scoat\u0103 \u00een fa\u021ba clasei\u00a0 pentru a fi l\u0103uda\u021bi. Da, ne dorim cu to\u021bii aprecieri din oartea comunit\u0103\u021bii europene, dar nu ni le vrem cu orice pre\u021b.<\/p>\n
\u00cenainte de toate, autorii proiectului insist\u0103 ca legea s\u0103 stabileasc\u0103 drept termen de intrare \u00een vigoare anul 2027 sau chiar 2026. \u00cen al doilea r\u00e2nd, se dore\u0219te dezvoltarea unei viteze de implementare extrem de sporit\u0103, iar asta ar \u00eensemna c\u0103\u00a0 avem resursele necesare \u0219i c\u0103 se mizeaz\u0103 pe implicarea rapid\u0103 a mediului de afaceri. Costurile cu care opereaz\u0103 Ministerul Mediului ar p\u0103rea lini\u0219titoare. Drept exemplu sunt date Slovacia, cu 82 de milioane de dolari cer\u0219i\u021bi de implementarea sistemului, Letonia \u2013 cu 12 milioane, \u0219i Lituania \u2013 cu doar 5 milioane.<\/p>\n
Privit\u0103 \u00eens\u0103 din perspectiva mediului de afaceri noua lege\u00a0 a de\u0219eurilor nu pare deloc prietenoas\u0103 cu produc\u0103torii, supun\u00e2ndu-i unor sarcini greu de suportat.<\/p>\n
Cea mai mare parte a reprezentan\u021bilor mediului de afaceri\u00a0 opereaz\u0103 cu cifre mult diferite. Potrivit unor calcule, implementarea necesit\u0103 pu\u021bin peste 100 milioane de euro, ceea ce ar \u00eensemna redirec\u021bionarea unor surse\u00a0 care ar\u00a0 putea fi folosite la dezvoltarea lor. Anume costurile mari \u00eei oblig\u0103 s\u0103 formuleze una din condi\u021biile de baz\u0103\u00a0 \u00eenaintate at\u00e2t legiuitorilor, c\u00e2t \u0219i autorilor proiectului de lege. Este vorba de aplicarea unui sistem de paritate, ceea ce ar \u00eensemna la un leu investit de subiec\u021bii economici s\u0103 se ofere un leu\u00a0 fie din fonduri de preaderare, fie din alte fonduri. \u00cen al doilea r\u00e2nd, odat\u0103 ce se opereaz\u0103 cu modele, s-ar cuveni s\u0103 se \u021bin\u0103 cont de faptul c\u0103 \u021b\u0103rile europene\u00a0 se bucur\u0103 de un tratament mai \u00eeng\u0103duitor: Regulamentul UE2019\/1020, \u00a0care descrie principiile de reglementare a sistemului Depozit\u00a0 la nivelul statelor UE, urmeaz\u0103 s\u0103 intre \u00een vigoare\u00a0 abia la 01.01.2029. \u00cen ciuda unui acut deficit de resurse, Moldova \u00ee\u0219i propune drept termen\u00a0 \u00eenceputul anului 2025. Un alt demers\u00a0 al comunit\u0103\u021bii oamenilor de afaceri \u021bine de pilotarea proiectului pe o singur\u0103 categorie de ambalaje. \u00cen felul acesta, s-ar putea scoate \u00een eviden\u021b\u0103 p\u0103r\u021bile slabe ale proiectului, garant\u00e2ndu-se evitarea unor pierderi\u00a0 la scar\u0103 republican\u0103.<\/p>\n
Practicile parlamentare arat\u0103 c\u0103 legea ar putea fi adoptat\u0103 \u00een cel mai scurt timp. Desigur c\u0103 viteza cu care se lucreaz\u0103 nu ar fi o problem\u0103, dac\u0103 \u00een aceast\u0103 curs\u0103 s-ar \u021bine cont de absolut toate aspectele care vor fi scoase \u00een eviden\u021b\u0103. Deocamdat\u0103, se constat\u0103 lipsa unor avize, dar \u0219i argumentarea necesar\u0103 atunci c\u00e2nd se \u00eencearc\u0103 stabilitatea\u00a0 suprafe\u021bei impuse instal\u0103rii taromatelor, aplic\u0103rii noilor etichete, definirii cu exactitate a no\u021biunii de de\u0219eu, de ambalaj \u00a0\u0219i altele.<\/p>\n
O alt\u0103 \u00eengrijorare vizeaz\u0103 administrarea sistemului \u0219i cine va fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, beneficiarul final al acestui proiect? Pentru c\u0103 e totu\u0219i un proiect care p\u0103streaz\u0103 toate caracteristicile unei afaceri. Una privat\u0103 ar putea fi\u00a0 \u0219i chiar o afacere cu riscul de a institui monopol.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Republica\u00a0 Moldova se vorbe\u0219te tot mai deslu\u0219it despre Sistemul Depozit\u00a0 (DRS \u2013…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4030,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1.png",940,675,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1-150x150.png",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1-300x215.png",300,215,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1-768x551.png",640,459,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1.png",640,460,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1.png",940,675,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1.png",940,675,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1.png",940,675,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1-800x500.png",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1.png",940,675,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1-540x340.png",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/sticle-returnabile-940x675-1-400x250.png",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4029"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4029"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4029\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4031,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4029\/revisions\/4031"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4030"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4029"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4029"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4029"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}