\u00cenainte de a-mi rosti g\u00e2ndurile pe care vreau s\u0103 vi le transmit cu acest prilej, simt nevoia unei confesiuni, \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103 festiv\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii noastre.<\/p>\n
Am venit la Chi\u0219in\u0103u cu bucuria revederii \u00eentr-un spa\u021biu cultural \u0219i spiritual, care are voca\u021bia unei mari sensibilit\u0103\u021bi pentru valori \u0219i statornicie \u00een istorie.<\/p>\n
De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd revin la Chi\u0219in\u0103u m\u0103 \u00eentorc \u00een timp cu emo\u021bie, \u00een acel timp c\u00e2nd, prin prezen\u021ba mea ca ambasador al Rom\u00e2niei la Chi\u0219in\u0103u, primul ambasador al \u021b\u0103rii mele \u00een Republica Moldova, dup\u0103 c\u0103derea regimurilor comuniste, pot spune c\u0103 am devenit \u0219i eu pu\u021bin un om al locului. Poate \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103, fiind n\u0103scut \u00een Ia\u0219iul din Moldova Rom\u00e2niei, aveam \u0219i eu \u00een sufletul meu \u201eun nu \u0219tiu ce\u201d din afinit\u0103\u021bile \u0219i vibra\u021bia comun\u0103 cu acest meleag minunat \u00een care faptele de bravur\u0103 \u0219i de geniu ale \u00eenainta\u0219ilor no\u0219tri eminen\u021bi, \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt \u0219i ve\u0219nicul Eminescu, au devenit mituri fondatoare pentru Fiin\u021ba noastr\u0103 d\u0103inuitoare.<\/p>\n
Numai la Chi\u0219in\u0103u se spune at\u00e2t de frumos, ingenuu \u0219i inimitabil \u201eEminescu s\u0103 ne judece\u201d, ca instan\u021b\u0103 suprem\u0103 a lucidit\u0103\u021bii spiritului.<\/p>\n
M-am sim\u021bit bine la Chi\u0219in\u0103u, loc care timp de mai mult de trei ani a fost \u0219i casa mea, loc \u00een care am legat prietenii r\u0103mase \u00een memoria mea afectiv\u0103 \u0219i m-am bucurat de sufletul cald \u0219i primitor al oamenilor acestui p\u0103m\u00e2nt binecuv\u00e2ntat, roditor \u00een fapte \u0219i \u00een personalit\u0103\u021bi exemplare.<\/p>\n
\u00cen rela\u021bia noastr\u0103 bilateral\u0103 am c\u0103utat s\u0103 cooper\u0103m, s\u0103 facem lucruri \u00eempreun\u0103, \u00een perioada \u00eenceputurilor instituirii statalit\u0103\u021bii, independen\u021bei, a introducerii grafiei latine \u0219i a Limbii rom\u00e2ne, precum \u0219i a noii ordini politico-juridice \u0219i sociale ale modelului democratic de guvernare, a \u00eenfiin\u021b\u0103rii unor noi institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, cercetare \u0219i cultur\u0103 cu un nou con\u021binut \u0219i noi perspective.<\/p>\n
Toate acestea au fost continuate de genera\u021biile care au venit dup\u0103 noi \u0219i care poate au lucrat mai repede \u0219i mai bine dec\u00e2t noi, \u00een respectul reciprocit\u0103\u021bii dintre statele noastre fr\u0103\u021be\u0219ti.<\/p>\n
Istoria sinuoas\u0103 a acestei deveniri trebuie privit\u0103 prin \u00een\u021belepciunea cronicarului moldovean Miron Costin, care consemneaz\u0103 \u00een Letopise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei c\u0103 \u201enu sunt vremile supt c\u00e2rma omului, ci bietul om supt vremi\u2019\u2019, precum \u0219i faptul c\u0103 ,,nasc \u0219i \u00een Moldova oameni\u201d.<\/p>\n
Distin\u0219i participan\u021bi,<\/strong><\/p>\n Ast\u0103zi, \u00een aceia\u0219i zi de 31 august 2024, \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een Republica Moldova se celebreaz\u0103 Ziua Limbii Rom\u00e2ne, Ziua rostirii rom\u00e2ne\u0219ti, fapt care constituie o dovad\u0103 a unit\u0103\u021bii noastre lingvistice, un eveniment cu o major\u0103 semnifica\u021bie cultural\u0103 \u0219i spiritual\u0103 pentru \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc, de acas\u0103 \u0219i de pretutindeni. Pentru a identifica rolul eminent \u0219i importan\u021ba determinant\u0103 a literelor rom\u00e2ne\u0219ti, a limbii vorbite \u0219i scrise, ca parte constitutiv\u0103 a Fiin\u021bei, culturii \u0219i crea\u021biei unui neam, cred c\u0103 este necesar s\u0103 distingem \u00eentre componentele esen\u021biale ale identit\u0103\u021bii na\u021bionale, \u0219i anume: componenta calit\u0103\u021bii de cet\u0103\u021bean,<\/u> care semnific\u0103 doar apartenen\u021ba politic\u0103 la un anumit stat, precum \u0219i componenta identit\u0103\u021bii cultural-lingvistice<\/u>, care semnific\u0103 apartenen\u021ba organic\u0103 la un anumit popor, o anumit\u0103 cultur\u0103, limb\u0103, spiritualitate \u0219i etos, \u0219i care relev\u0103 sentimentele, reprezent\u0103rile \u0219i ata\u0219amentele unei persoane fa\u021b\u0103 de comunitatea etnic\u0103 de neam, istorie \u0219i tradi\u021bie. Aceast\u0103 ultim\u0103 component\u0103 reprezint\u0103 fundamentul con\u0219tiin\u021bei \u0219i identit\u0103\u021bii na\u021bionale, deoarece identitatea politic\u0103 \u0219i cea cultural\u0103 pot coincide de cele mai multe ori, dar ele pot \u0219i coexista, uneori, \u00eentr-o rela\u021bie de neutr\u0103 coabitare.<\/p>\n \u00cens\u0103, componenta identit\u0103\u021bii culturale este \u0219i r\u0103m\u00e2ne determinant\u0103 pentru definirea, specificitatea \u0219i con\u021binutul con\u0219tiin\u021bei identit\u0103\u021bii na\u021bionale.<\/p>\n Identitatea cultural\u0103 confer\u0103, \u00een ordinea valorii, autonomie, stabilitate, distinc\u021bie \u0219i perenitate unui neam \u0219i \u00eei modeleaz\u0103 profilul s\u0103u de fiin\u021bare \u00eentru alte identit\u0103\u021bi culturale. Cred c\u0103 expresia \u201eom f\u0103r\u0103 Dumnezeu\u201d poate fi atribuit\u0103 celui sau celor care nu \u00ee\u0219i \u00eentemeiaz\u0103 existen\u021ba \u0219i aspira\u021biile pe r\u0103d\u0103cinile identit\u0103\u021bii fundamentale a neamului \u0219i ale idealurilor istorice originare. Se poate spune c\u0103, atunci c\u00e2nd faci parte organic\u0103 dintr-un popor, te reg\u0103se\u0219ti \u00een integralitatea, unicitatea \u0219i sim\u021birea sufletului acelui popor.<\/p>\n Limba, cultura \u0219i religia sunt nivelul superior al Spiritului unui popor convertit \u00een crearea de valori, tradi\u021bie \u0219i transcenden\u021b\u0103, care-i definesc conturul de identitate \u0219i felul de a fi el \u00eensu\u0219i \u00een societate \u0219i istorie.<\/p>\n Limba, ca expresie a constituirii spiritului \u00een formele comuniunii interumane, reprezint\u0103 axul gravita\u021bional al culturii \u0219i spiritualit\u0103\u021bii unui neam, pe care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentreaga sa istorie \u0219i dram\u0103 existen\u021bial\u0103 a con\u0219tiin\u021bei de sine \u0219i prin care se realizeaz\u0103 g\u00e2ndirea, crea\u021bia \u0219i pacea \u00eentre membri comunit\u0103\u021bilor umane.<\/p>\n Literele, cuv\u00e2ntul, fenomenul viu al limbii tezaurizeaz\u0103 toat\u0103 cunoa\u0219terea, evenimentele, sensibilitatea \u0219i istoria unui popor, precum \u0219i, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, ale \u00eentregii omeniri. \u00cens\u0103\u0219i configurarea bibliotecilor lumii, care sunt instrumentele noastre culturale \u0219i care oglindesc mi\u0219carea spiritului \u00een lume, a fost posibil\u0103 datorit\u0103 codurilor lingvistice ale popoarelor care au transmis mai departe \u00een timp urm\u0103toarelor genera\u021bii comorile de creativitate \u0219i spiritualitate ale geniului uman manifestat \u00een toate domeniile de activitate.<\/p>\n Limba rom\u00e2n\u0103, limba noastr\u0103 comun\u0103, este leg\u0103tura intim\u0103 \u0219i coeziv\u0103 a Fiin\u021bei integrale a neamului rom\u00e2nesc. Ea a ap\u0103rut \u0219i a evoluat ca un organism viu de-a lungul zbuciumatei noastre istorii. Ea fost o pav\u0103z\u0103 \u0219i un izvor de via\u021b\u0103 \u00een p\u0103strarea Fiin\u021bei noastre \u0219i numai prin bog\u0103\u021bia, diversitatea \u0219i dulcea\u021ba ei am tr\u0103it, am rostit cuvintele \u201emam\u0103\u201d, \u201epatrie\u201d \u0219i \u201epace\u201d, am ridicat rug\u0103ciunile c\u0103tre Dumnezeu, am iubit, am creat, am t\u0103cut, ne-am revoltat, am suferit, am pierdut, ne-am bucurat de izb\u00e2nzi \u0219i de s\u0103rb\u0103tori, \u00een limba \u00een care ne-am n\u0103scut, \u00een Cuv\u00e2ntul \u00eentemeietor al Fiin\u021bei.<\/p>\n Puterea Limbii const\u0103 \u00een miracolul transmiterii g\u00e2ndurilor \u0219i st\u0103rilor suflete\u0219ti, al \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii, al comuniunii \u00eentre oameni \u0219i Divinitate.<\/p>\n Ne na\u0219tem, tr\u0103im \u0219i murim \u00een Cuvintele limbii materne, oric\u00e2t de savan\u021bi, poliglo\u021bi \u0219i sofistica\u021bi am fi. Pentru noi, ca de altfel pentru \u00eentreaga suflare rom\u00e2neasc\u0103, oriunde s-ar afla ea, Limba rom\u00e2n\u0103 este unic\u0103, sf\u00e2nt\u0103 \u0219i nepieritoare. Este Duhul \u00eentregii noastre culturi \u0219i este o veritabil\u0103 \u201ecomoar\u0103\u201d, a\u0219a cum o pre\u021buia Alexei Mateevici.<\/p>\n Marele Mihai<\/strong> Eminescu<\/strong>, poetul nostru de suflet \u0219i de Limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, a creat \u0219i a cultivat limba na\u021bional\u0103, ridic\u00e2nd-o pe treapta perfec\u021biunii idea\u021biei \u0219i artei literare. Eminescu a scris Tratatul de metafizic\u0103 a poeziei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Luceaf\u0103rul<\/em>, Tratatul de \u00een\u021belepciune \u00een Gloss\u0103<\/em>, Tratatul de iubire \u00een At\u00e2t de fraged\u0103<\/em>, Tratatul socio-istoric \u00een Scrisori <\/em>\u0219i a scris, \u00een metru antic, poate cel mai frumos vers din literatura rom\u00e2n\u0103: \u201enu credeam s\u0103-nv\u0103\u021b a muri vrodat\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n Lucian Blaga<\/strong> a rostit adev\u0103ruri profunde \u00een diafanele cuvinte ale Limbii rom\u00e2ne atunci c\u00e2nd a spus \u201eEu nu strivesc corola de minuni a lumii \u015fi nu ucid cu mintea tainele, ce le-nt\u00e2lnesc \u00een calea mea\u201d<\/em>. Elogiind statornicia satului rom\u00e2nesc, Blaga a zis \u00een mod mesianic c\u0103 \u201eve\u0219nicia s-a n\u0103scut la sat\u201d, un alt vers de o rar\u0103 candoare al literaturii noastre.<\/p>\n Nichita St\u0103nescu<\/strong>, \u00een dragostea-i ne\u021b\u0103rmurit\u0103 pentru limba \u00een care a tr\u0103it \u0219i a creat, fiind \u00eentrebat c\u00e2te limbi cunoa\u0219te \u0219i vorbe\u0219te, a r\u0103spuns c\u0103 \u201ede \u0219ase ori Limba rom\u00e2n\u0103\u201d. Nichita St\u0103nescu mai spunea c\u0103 \u201elimba rom\u00e2n\u0103 este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se nume\u015fte, de aceea, pentru mine, iarba iarb\u0103 se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvor\u0103\u015fte, de aceea, pentru mine, via\u0163a se tr\u0103ie\u015fte\u201d.<\/p>\n \u00cen virtutea acelora\u0219i sim\u021b\u0103minte, fratele nostru moldovean Grigore Vieru<\/strong> a m\u0103rturisit c\u0103 \u201edoar \u00een limba ta durerea po\u021bi s-o m\u00e2ng\u00e2i, iar bucuria s-o preschimbi \u00een c\u00e2nt, \u00een limba ta \u021bi-e dor de mama \u0219i doar \u00een limba ta te po\u021bi opri din pl\u00e2ns, iar c\u00e2nd nu po\u021bi nici pl\u00e2nge \u0219i nici r\u00e2de, tu taci atuncea tot \u00een limba ta\u201d.<\/p>\n Cunoscutul poet Dumitru Matcovschi<\/strong> a spus c\u0103 \u201eeste a noastr\u0103 limba noastr\u0103 \u0219i soart\u0103 noi suntem cu ea, cum este codrul verde soarta cu ciuta \u0219i cu pas\u0103rea\u201d.<\/p>\n Pentru prozatorul rom\u00e2n F\u0103nu\u0219 Neagu<\/strong>, \u00een termenii m\u0103iestriei metaforei, \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 e distan\u0163a dintre inim\u0103 \u015fi umbra ei, care se nume\u015fte suflet\u201d.<\/p>\n Cine nu e \u201elocuit de Duhul limbii lui materne\u201d este pustiu de patria \u0219i de neamul lui, este v\u0103duvit de inefabilitatea primelor sale cuvinte, d\u0103ruite prin vibra\u021bia inimii mamei sale. Scriitori rom\u00e2ni de mare talent \u0219i sensibilitate din \u021bar\u0103 sau de dincolo de frontierele ei au omagiat prin crea\u021bia lor virtu\u021bile \u0219i rolul Limbii rom\u00e2ne \u00een edificarea culturii \u0219i sim\u021birii rom\u00e2ne\u0219ti, a identit\u0103\u021bii noastre na\u021bionale.<\/p>\n Ori de c\u00e2te ori ne \u00eentoarcem la noi \u00een\u0219ine, la primordialitatea izvoarelor Fiin\u021bei noastre, oric\u00e2t am fi de \u00eenstr\u0103ina\u021bi de locul unde tr\u0103im, de \u00eemprejur\u0103ri \u0219i de vanitatea realiz\u0103rilor noastre, ne este dor, dor rom\u00e2nesc, de c\u00e2ntecul doinei noastre, de locul unde ne-am n\u0103scut \u0219i a \u00eenceput rostirea spunerii de sine, de v\u00e2rsta de aur a copil\u0103riei, de primii prieteni din copil\u0103rie \u0219i de peisajele de poveste ale locului na\u0219terii.<\/p>\n N-am s\u0103 vorbesc despre istoria \u0219i biografia Limbii rom\u00e2ne, nici despre conexiunile dintre formele g\u00e2ndirii, ale crea\u021biei, comunic\u0103rii \u0219i structurile lingvistice \u0219i nici despre formarea limbajelor specializate \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i disciplinele socio-umane, acestea fiind domenii de strict\u0103 competen\u021b\u0103. Am s\u0103 evoc doar afirma\u021bia pre\u0219edintelui Academiei Rom\u00e2ne, domnul profesor Ioan-Aurel Pop, care spunea c\u0103 \u201e Limba rom\u00e2n\u0103 este \u00eentre primele 8 limbi ale lumii\u201d, av\u00e2nd \u00een vedere bog\u0103\u021bia lexicului \u0219i valen\u021bele acestuia, precum \u0219i alte caracteristici care au justificat includerea Limbii rom\u00e2ne \u00een patrimoniul UNESCO prin dou\u0103 cuvinte intraductibile: \u201edor\u201d \u0219i \u201edoin\u0103\u201d.<\/p>\n O evaluare relevant\u0103 a unicit\u0103\u021bii \u0219i a particularismului Limbii rom\u00e2ne o reg\u0103sim \u00eentr-un articol publicat de tomisnews.ro la data de 22 februarie 2024, pe care v\u0103 invit s\u0103-l lectura\u021bi cu interes, \u00eentruc\u00e2t considerentele acestuia \u00eentrec cu mult posibilit\u0103\u021bile mele de elocin\u021b\u0103 \u00een descrierea unicit\u0103\u021bii Limbii rom\u00e2ne (a se vedea https:\/\/tomisnews.ro\/limba-romana-unica-in-lume-nici-o-alta-limba-nu-foloseste-atatea-zicatori-si-expresii-a-intrat-in-patrimoniul-unesco-cu-dor-si-doina\/.).<\/p>\n Limba rom\u00e2n\u0103, prin distinc\u021bia timbrului ei, str\u0103luce\u0219te \u00een diadema limbilor celorlalte culturi \u0219i popoare, care merit\u0103 respectul \u0219i reveren\u021ba noastr\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cu acelea pe care le acord\u0103m Limbii rom\u00e2ne, consider\u00e2nd, astfel, c\u0103 numai varietatea limbilor \u0219i culturilor constituie liantul p\u0103cii \u0219i armoniei \u00eentre popoarele lumii. Limbile armonice ale p\u0103m\u00e2ntului trebuie s\u0103 aduc\u0103 pacea, \u0219i nu Turnul Babel al conflictelor \u00eentre oameni.<\/p>\n Respectul demnit\u0103\u021bii \u0219i celebr\u0103rii limbii noastre rom\u00e2ne se realizeaz\u0103 prin p\u0103strarea \u0219i afirmarea ei, prin vorbire \u0219i scris, crea\u021bia \u00een literatur\u0103, precum \u0219i \u00een celelalte domenii ale \u0219tiin\u021bei \u0219i ale registrelor limbii culte \u0219i populare. Permanen\u021ba rostirii \u00een aleasa Limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 nu poate fi \u00eentrerupt\u0103 \u0219i nu poate fi inhibat\u0103, deoarece nu exist\u0103 o ierarhie a importan\u021bei limbilor, \u00eentruc\u00e2t fiecare limb\u0103 exprim\u0103 geniul autentic al unui popor.<\/p>\n La atenienii care au inventat democra\u021bia, \u00een Agora unde se luau hot\u0103r\u00e2rile importante ale Cet\u0103\u021bii, \u00eenainte de deschiderea dezbaterilor, se recitau c\u00e2teva strofe din Iliada \u0219i Odiseea lui Homer, \u00een semn de respect \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cultura \u0219i miturile fondatoare, \u00eenscrise \u00een bronzul limbii eline.<\/p>\n Ast\u0103zi, \u00een Uniunea European\u0103, Curtea de Justi\u021bie a acesteia, \u00een respectul limbilor na\u021bionale ale statelor membre, limbi oficiale ale Uniunii, \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 dezbaterile judiciare \u00een formula multilingvismului \u0219i a identit\u0103\u021bii lingvistice.<\/p>\n La Chi\u0219in\u0103u, Limba rom\u00e2n\u0103, ca limb\u0103 fireasc\u0103 \u0219i limb\u0103 oficial\u0103, a ren\u0103scut, dob\u00e2ndindu-\u0219i demnitatea ei cultural\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103, prin aportul considerabil \u0219i consecvent al oamenilor de cultur\u0103, de \u0219tiin\u021b\u0103, din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, din art\u0103 \u0219i din literatur\u0103 care au f\u0103cut posibil\u0103 vorbirea \u0219i scrierea \u00een Limba rom\u00e2n\u0103 la un \u00eenalt nivel intelectual \u0219i cu o mare acurate\u021be stilistic\u0103.<\/p>\n Limba rom\u00e2n\u0103, \u00een calitate de limb\u0103 de stat, este at\u00e2t un simbol na\u021bional, c\u00e2t \u0219i un element al identit\u0103\u021bii constitu\u021bionale. Un rol important \u00een aceast\u0103 calificare a limbii l-au avut oamenii de cultur\u0103, istoricii, dar \u0219i Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Republicii Moldova, care a statuat, prin Hot\u0103r\u00e2rea nr.36 din 5 decembrie 2013, c\u0103 \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 ca limb\u0103 de stat\u201d este unul dintre elementele \u201econsiderate esen\u0163iale \u00een definirea identit\u0103\u0163ii constitu\u0163ionale a noului stat \u015fi a popula\u0163iei acestuia, fiind puse al\u0103turi, de exemplu, de drapelul, stema \u015fi denumirea oficial\u0103 a statului, av\u00e2nd un rol cheie \u00een sistemul valoric creat prin proclamarea independen\u0163ei Republicii Moldova\u201d, solu\u021bie consacrat\u0103 \u0219i de Constitu\u021bia Republicii Moldova. Eu \u00eensumi, \u00een urma pronun\u021b\u0103rii acestei decizii, am comentat \u00eentr-un articol \u00een sensul sus\u021binerii pertinen\u021bei acestei solu\u021bii.<\/p>\n Am recitit zilele acestea, chiar \u00een data de 27 august, ziua marc\u0103rii Independen\u021bei Republicii Moldova, pentru care v\u0103 adresez felicit\u0103ri, textul Declara\u021biei de Independen\u021b\u0103 a Republicii Moldova din anul 1991, adoptat\u0103 de Parlament, text redactat, dup\u0103 cum am constatat, \u00eentr-o Limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 cursiv\u0103, natural\u0103 \u0219i expresiv\u0103, \u00een care au fost exprimate cu claritate voin\u021ba de a face istorie, \u021belurile \u0219i aspira\u021biile populare ale libert\u0103\u021bii \u0219i independen\u021bei.<\/p>\n Fundamentul, continuitatea \u0219i p\u0103strarea ne\u00eentrerupte ale Limbii rom\u00e2ne sunt asigurate de vorbirea \u0219i crea\u021bia popular\u0103 a \u021b\u0103ranului rom\u00e2n care, \u00een \u00eentreaga lui via\u021b\u0103 \u0219i activitate, \u00een mod invariabil, a vorbit, a tr\u0103it \u0219i \u0219i-a exprimat sentimentele \u00een una \u0219i aceea\u0219i limb\u0103, care este, \u00een crea\u021bia popular\u0103 (folclor), Limba rom\u00e2n\u0103, limba poporului rom\u00e2n. \u021a\u0103ranul rom\u00e2n tradi\u021bional este \u0219i r\u0103m\u00e2ne incontestabil depozitarul Limbii materne rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i cel care a men\u021binut trunchiul Limbii rom\u00e2ne ve\u0219nic viu.<\/p>\n Firescul de a avea o limb\u0103 este cel mai pre\u021bios dar al str\u0103bunilor, l\u0103sat urma\u0219ilor urma\u0219ilor. Spre deosebire de monumentele materiale (edificiile comemorative, muzeele, vestigiile cet\u0103\u021bilor, ansamblurile omagiale ale unor fapte eroice etc.), monumentul spiritual imaterial al limbii este incomparabil mai durabil, deoarece \u00eentregul tezaur al istoriei unui popor este \u00eencifrat \u00een registrele cuv\u00e2ntului, limba, prin ea \u00eens\u0103\u0219i, constituind \u00eentreaga memorie a unei comunit\u0103\u021bi. Memoria \u0219i limba unui popor nu pot fi distruse sau anihilate, \u00eentruc\u00e2t ele fac parte din Fiin\u021ba profund\u0103 a acelui neam.<\/p>\n \u00cen \u00eencheiere, doresc s\u0103 subliniez c\u0103 Limba nu este un simplu cod de semne \u0219i sunete, care se sublimeaz\u0103 \u00een arta \u0219i puterea cuv\u00e2ntului, ci ea are imanen\u021ba for\u021bei unui arhetip. Respectul \u0219i omagiul fa\u021b\u0103 de propria limb\u0103 rezid\u0103 \u00een vorbirea, \u00een scrierea, \u00een cultivarea \u0219i \u00een s\u0103rb\u0103torirea ei.<\/p>\n LA MUL\u021aI ANI, LIMBA ROM\u00c2N\u0102!<\/strong><\/p>\n La mul\u021bi ani vorbitorilor, creatorilor \u0219i tuturor celor care cultiv\u0103 \u0219i afirm\u0103 Limba rom\u00e2n\u0103, oriunde s-ar g\u0103si ei!<\/strong><\/p>\n <\/p>\n \u2013 Chi\u0219in\u0103u, 31 august 2024 \u2013<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cenainte de a-mi rosti g\u00e2ndurile pe care vreau s\u0103 vi le transmit cu acest prilej,…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4211,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr.jpeg",614,768,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr-150x150.jpeg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr-240x300.jpeg",240,300,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr.jpeg",614,768,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr.jpeg",614,768,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr.jpeg",614,768,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr.jpeg",614,768,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr-614x715.jpeg",614,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr-614x500.jpeg",614,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr.jpeg",614,768,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr-540x340.jpeg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Enache-ccr-400x250.jpeg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Lipcanu Stan","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/lipcanu-stan\/"},"category_info":"Omul s\u0103pt\u0103m\u00eenii<\/a>","tag_info":"Omul s\u0103pt\u0103m\u00eenii","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4210"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4210"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4210\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4212,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4210\/revisions\/4212"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4211"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4210"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}