{"id":4213,"date":"2024-09-02T08:45:08","date_gmt":"2024-09-02T08:45:08","guid":{"rendered":"https:\/\/saptamana.md\/?p=4213"},"modified":"2024-09-02T08:45:08","modified_gmt":"2024-09-02T08:45:08","slug":"modalitatile-controlului-inteligentei-artificiale-tinerii-exploratori-si-promotori-ai-inteligentei-viitorului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2024\/09\/02\/modalitatile-controlului-inteligentei-artificiale-tinerii-exploratori-si-promotori-ai-inteligentei-viitorului\/","title":{"rendered":"Modalit\u0103\u021bile controlului Inteligen\u021bei Artificiale \u2013 Tinerii exploratori \u0219i promotori ai Inteligen\u021bei Viitorului \u2013"},"content":{"rendered":"

Prelegere sus\u021binut\u0103 \u00een cadrul sesiunii de comunic\u0103ri \u0219tiin\u021bifice \u201eCalea spre descoperiri \u0219tiin\u021bifice\u201d, organizat\u0103 de Academia de \u0218tiin\u021be a Republicii Moldova \u0219i Academia Rom\u00e2n\u0103, de c\u0103tre M<\/strong>arian Enache, Pre\u0219edintele Cur\u021bii Constitu\u021bionale a Rom\u00e2niei<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Titlul interven\u021biei mele se refer\u0103 la misiunea \u0219i responsabilitatea tinerilor \u00een ceea ce prive\u0219te explorarea \u0219i promovarea inteligen\u021bei viitorului, \u00een contextul celei mai mari dileme a secolului al XXI-lea, al tehnosferei \u0219i al lui homo technologicus<\/em>.<\/p>\n

\u00cen fapt, demersul inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze o reprezentare a dinamicii rela\u021biei om-cunoa\u0219tere-Inteligen\u021b\u0103 Artificial\u0103.<\/p>\n

    \n
  1. Noul vector al progresului civiliza\u021biei umane este considerat \u201eUrm\u0103torul Val\u201d<\/em> al cunoa\u0219terii, dezvolt\u0103rii \u0219i transform\u0103rii omului \u0219i a vie\u021bii acestuia, \u00een multidimensionalitatea lui, precum \u0219i al reconfigur\u0103rii comunit\u0103\u021bilor umane \u00een care tr\u0103ie\u0219te, sub impactul inteligen\u021bei artificiale (IA) \u0219i al biotehnologiei.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    \u00cen acest sens, putem vorbi despre profilarea unor noi platforme paradigmale<\/em> ale \u0219tiin\u021bei \u0219i tehnologiei, despre o nou\u0103 forma mentis<\/em>, despre o societate a viitorului<\/em> \u00een coordonatele globaliz\u0103rii \u0219i ale schimb\u0103rii formelor de organizare statal\u0103 \u0219i societal\u0103.<\/p>\n

    \u00centregul proces al acestui \u201eVal al schimb\u0103rii\u201d nu poate fi separat, desprins de procesul general istoric al cunoa\u0219terii umane. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, credem c\u0103 tehnologiile inteligen\u021bei artificiale \u0219i ale biologiei sintetice sunt rodul unei \u00eendelungate \u0219i dificile evolu\u021bii a cunoa\u0219terii umane milenare \u00een toate formele ei de manifestare – \u0219tiin\u021bific\u0103, filozofic\u0103, sociouman\u0103 \u0219i cultural\u0103 -structurate \u0219i conturate \u00een sistemul de valori ale modernit\u0103\u021bii \u0219i contemporaneit\u0103\u021bii noastre.<\/p>\n

    Din perspectiva Spiritului uman, problema cunoa\u0219terii este C\u0103utarea pe drumul nesf\u00e2r\u0219it al \u00een\u021belegerii realit\u0103\u021bii, alternan\u021ba continu\u0103 dintre c\u0103utare \u0219i descoperire, ad infinitum<\/em>. Unii, \u00een sens metaforic, denumesc aceste \u00eencerc\u0103ri ale spiritului uman de c\u0103utare \u0219i descoperire, \u201eaventura\u201d spiritului ori \u201elabirintul\u201d cunoa\u0219terii sau \u201eodiseea\u201d cunoa\u0219terii.<\/p>\n

    C\u0103ut\u0103m toat\u0103 via\u021ba \u0219i rareori g\u0103sim sau descoperim. De multe ori nu ve\u021bi g\u0103si ceea ce c\u0103uta\u021bi, dar s\u0103 nu v\u0103 considera\u021bi \u00eenvin\u0219i, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd nu g\u0103se\u0219ti, nu pierzi, ci te \u00eembog\u0103\u021be\u0219ti \u00een calit\u0103\u021bi umane, precum sunt: r\u0103bdarea, tenacitatea, modestia, respectul, abilit\u0103\u021bile de g\u00e2ndire \u0219i de ac\u021biune \u2013 toate calit\u0103\u021bi ale experien\u021bei \u0219i ale inteligen\u021bei europene de tip ulisic, flexibile, pragmatice \u0219i eficiente.<\/p>\n

    Adev\u0103rul \u0219i fiin\u021ba, scria filozoful rom\u00e2n C. Noica, sunt acolo unde \u00eenfr\u00e2ngerile sunt transformate \u00een victorii, iar Saint-Exup\u00e9ry \u00eendemna astfel: \u201eAi pierdut, continu\u0103, ai \u00eenvins, continu\u0103.\u201d<\/p>\n

    Calit\u0103\u021bile dob\u00e2ndite \u00een eforturile c\u0103ut\u0103rilor cred c\u0103 pot fi caracteristicile voin\u021bei cercet\u0103torului \u0219i caracteristicile necesit\u0103\u021bii cunoa\u0219terii consecvente pe care tinerii, care vor s\u0103 caute \u0219i s\u0103 descopere, trebuie s\u0103 \u0219i le aproprieze de timpuriu.<\/p>\n

    De peste 150.000 de ani, omul, ca fiin\u021b\u0103 inteligent\u0103, s-a \u00eenscris \u00een cursa cunoa\u0219terii lumii \u00eenconjur\u0103toare, a lucrurilor, a alterit\u0103\u021bii, a cunoa\u0219terii de sine \u0219i a rela\u021biei sale cu Transcenden\u021ba. Dintotdeauna, cunoa\u0219terea a produs at\u00e2t miraj, mister, magie \u00een min\u021bile \u0219i sufletele oamenilor, c\u00e2t \u0219i fascina\u021bia insa\u021biabil\u0103 a descoperirii din ce \u00een ce mai mult a lumii.<\/p>\n

    Cunoa\u0219terea este, \u00een realitate, o c\u0103utare dramatic\u0103 a identit\u0103\u021bii cosmice a omului, a reg\u0103sirii \u0219i a \u00eemp\u0103c\u0103rii cu sine \u00eentr-o lume stranie \u0219i ostil\u0103, o lume a finitudinii \u0219i a e\u0219ecului<\/em> existen\u021bial pentru fiecare individ al speciei. \u00cen acest sens, Blaise Pascal, savant \u0219i om spiritual, spunea: \u201eT\u0103cerea spa\u021biilor eterne m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eens\u0103, cunoa\u0219terea a devenit \u0219i un remediu al eliber\u0103rii omului de atavismele fricii \u0219i spaimelor, \u00een fa\u021ba \u201eimensit\u0103\u021bii \u0219i t\u0103cerii spa\u021biilor eterne\u201d. Prin cunoa\u0219tere i se deschide omului calea diamantin\u0103 spre luminarea tainelor Universului \u0219i ale interiorit\u0103\u021bii sale, con\u0219tiin\u021ba omului c\u0103 face parte integrant\u0103 din Universul cople\u0219itor, a posibilit\u0103\u021bii \u201escoaterii din ascundere\u201d, prin propria cercetare, a misterelor \u0219i a registrelor \u00eencifrate ale Multiversului \u00een care locuim, pe o planet\u0103 mic\u0103, abia vizibil\u0103, dar o planet\u0103 albastr\u0103, de culoarea Speran\u021bei.<\/p>\n

    S\u0103 ne imagin\u0103m un itinerar al celor mai semnificative momente ale cunoa\u0219terii din perspectiva mi\u0219c\u0103rii ideilor filozofiei.<\/p>\n

    Cunoa\u0219terea a evoluat din Antichitatea greac\u0103 \u0219i din Evul Mediu \u2013 de la presocratici la dogmatismul \u0219i misticismul medieval, epoc\u0103 ce se \u00eencheie cu nominalismul \u0219i realismul scolastic \u2013, apoi din perioada modern\u0103, de la empirismul lui Bacon p\u00e2n\u0103 la apriorismul kantian, \u0219i perioada contemporan\u0103 a filozofiei germane post-kantiene, de la idealismul subiectiv al lui Fichte, idealismul obiectiv al lui Schelling, reac\u021bia psihologist\u0103 \u0219i biologist\u0103 a lui Fries, la realismul pragmatic al lui Spencer, la voluntarismul lui Schopenhauer, intui\u021bionismul fenomenologic al lui Husserl sau la logicismul lui Bertrand Russel \u0219.a.m.d..<\/p>\n

    Rena\u0219terea, care a marcat trecerea de la Evul mediu la modernitate, a generat umanismul \u0219i triumful ra\u021biunii, secolul \u0219tiin\u021bei, chiar al scientismului, apari\u021bia cercet\u0103rilor \u0219i inova\u021biilor \u00een plan \u0219tiin\u021bific, descoperirea microscopului, a biologiei celulare, a fizicii mecanice, a genomului uman \u0219i a ADN-ului, dezvoltarea \u0219tiin\u021bei \u0219i tehnicii ulterioare care i-a permis omului zborul \u00een cosmos \u0219i trimiterea sateli\u021bilor \u00een ad\u00e2ncimea universului, fizica cuantic\u0103, astrofizica, p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia inteligen\u021bei artificiale din zilele noastre.<\/p>\n

    Procesul cunoa\u0219terii nu a fost \u0219i nu este un proces liniar, constant \u0219i progresiv, ci mai degrab\u0103 un proces grevat de servitu\u021bi \u0219i meandre, caracterizat, pe de o parte, prin momente de continuitate \u0219i discontinuitate, de erori, paralogisme, stagn\u0103ri \u0219i regres, de scepticism \u0219i optimism, iar, pe de alt\u0103 parte, prin momente de intensitate, explozie, salturi \u0219i silogisme spectaculoase, suger\u00e2ndu-ne constatarea c\u0103 cine nu crede \u00een \u201eminunile progresului\u201d nu este suficient de realist. Toate aceste \u00eencerc\u0103ri \u0219i succese au avut rolul lor \u00een procesul clarific\u0103rii \u0219i construc\u021biilor conceptuale, la constituirea sistemului cunoa\u0219terii, validat de criteriile veridicit\u0103\u021bii a posteriori<\/em>.<\/p>\n

    Este de domeniul imposibilului s\u0103 concentrezi, s\u0103 rezumi sau doar s\u0103 enun\u021bi o problematic\u0103 at\u00e2t de vast\u0103, substan\u021bial\u0103 \u0219i dens\u0103 cum este aceea a cunoa\u0219terii \u0219i a hermeneuticii sale complicate, at\u00e2t din sfera concluziilor general abstracte, a reflec\u021biei filozofice, c\u00e2t \u0219i din sfera \u0219tiin\u021belor pozitive, de ramur\u0103 \u0219i a cercet\u0103rii aplicate.<\/p>\n

    Cunoa\u0219terea cognitiv\u0103 \u0219i senzorial\u0103 este, ca \u00eentindere \u0219i profunzime, inepuizabil\u0103 \u0219i este, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, expresia voin\u021bei \u0219i inteligen\u021bei umane de a g\u0103si solu\u021bii la diverse probleme din medii diferite<\/em>, de a structura \u0219i de a ordona lumea, de a \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i a dob\u00e2ndi conceptele \u0219i deprinderile, reflexele necesare, pentru a putea tr\u0103i \u00een armonie cu legit\u0103\u021bile naturii \u0219i legile care guverneaz\u0103 societatea \u0219i g\u00e2ndirea.<\/p>\n

    Cunoa\u0219terea teoretic\u0103 \u0219i practic\u0103, cercetarea fundamental\u0103 \u0219i aplicativ\u0103, prin utilizarea metodologiilor specifice \u0219i integrate, inter-, intra- \u0219i transdisciplinare, toate aceste direc\u021bii tind, prin rezultatele lor abstracte \u0219i empirico-pozitiviste, spre convergen\u021b\u0103, unitate \u0219i totalitate, spre holism \u0219i integralitate<\/strong>.<\/p>\n

    Pe c\u0103i diferite, prin mijloace \u0219i metode diverse, proprii fiec\u0103rei \u0219tiin\u021be, filozofiei, artelor, culturii, spiritualit\u0103\u021bii umaniste \u0219i celei etico-religioase, toate rezultatele acestor cercet\u0103ri se \u00eent\u00e2lnesc \u0219i se \u00eentregesc \u00eentr-un nucleu de convergen\u021b\u0103 al cunoa\u0219terii evoluate, coerente \u0219i articulate \u00een sistemul general de cunoa\u0219tere<\/u>. Din ac\u021biunea \u0219i interac\u021biunea tipurilor de cunoa\u0219tere se aglutineaz\u0103 structuri, se coreleaz\u0103 \u0219i se inter-rela\u021bioneaz\u0103 componente, se decanteaz\u0103, se aprofundeaz\u0103 \u0219i se rafineaz\u0103 conceptele, ra\u021bionamentele, metodologiile \u0219i instrumentele de investiga\u021bie \u0219i de evaluare, tezele, teoriile \u0219i judec\u0103\u021bile de valoare. Totodat\u0103, se consolideaz\u0103 spiritul necesar care confer\u0103 viziune acestor cuno\u0219tin\u021be \u00een procesul \u00een\u021belegerii \u0219i aplic\u0103rii lor, evit\u00e2ndu-se \u00een acest mod formarea de ,,speciali\u0219ti f\u0103r\u0103 spirit\u2019\u2019, a\u0219a cum, \u00een mod coroziv, se exprima Max Weber.<\/p>\n

    Putem vorbi despre o veritabil\u0103 arhitectur\u0103 a cunoa\u0219terii, despre un Arbore al acesteia, \u00een care identific\u0103m \u201eterenul fertil\u201d pentru plantarea lui, apoi r\u0103d\u0103cinile, trunchiul, ramurile, florile \u0219i fructele care ne hr\u0103nesc mintea \u0219i sufletul, \u00eens\u0103\u0219i rosturile existen\u021bei umane \u00een totalitatea ei.<\/p>\n

    \u00cen cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103, filozofic\u0103, \u00een cultur\u0103 \u0219i art\u0103, ca \u0219i \u00een metafizic\u0103 \u0219i transcenden\u021b\u0103, exist\u0103 trepte, praguri, niveluri, dar \u00een procesul cunoa\u0219terii nu exist\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219iri, preaplinuri \u0219i \u00eencheieri definitive. Cunoa\u0219terea uman\u0103 reprezint\u0103 o facultate \u0219i o necesitate existen\u021bial\u0103 a omului, \u00eens\u0103\u0219i ra\u021biunea lui de a fi fiin\u021b\u0103 volitiv\u0103 \u0219i intelectiv\u0103, dar, \u00een pofida progresului cunoa\u0219terii de p\u00e2n\u0103 acum, nu putem acredita ideea suficien\u021bei \u0219i plenipoten\u021bei cunoa\u0219terii noastre<\/em>.<\/p>\n

    De aceea, parafraz\u00e2ndu-l pe Leonardo da Vinci, spirit universalist \u0219i deschiz\u0103tor de orizonturi \u00eentru cunoa\u0219tere, spunem c\u0103 \u201e\u00een fa\u021ba cunoa\u0219terii trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem mereu smeri\u021bi\u201d, din cauza limitelor \u0219i imperfec\u021biunilor noastre, risipind astfel din cugetul nostru orice tent\u0103 egolatr\u0103 sau resentimentar\u0103 fa\u021b\u0103 de respectul \u0219i infinitul cunoa\u0219terii autentice.<\/p>\n

    Numai Marea Crea\u021biune este m\u0103rea\u021b\u0103 cu adev\u0103rat, at\u00e2t pentru cei care cred \u00een ,,crea\u021bionism\u2019\u2019, c\u00e2t \u0219i pentru cei care cred \u00een ,,evolu\u021bionism\u2019\u2019, iar noi, oamenii, cercet\u0103torii ei, cu ustensilele \u0219i metodele noastre neputincioase, suntem insignifian\u021bi \u0219i trec\u0103tori, dar, \u00een m\u0103rginirea \u0219i fragilitatea noastr\u0103, suntem \u00eenzestra\u021bi cu inteligen\u021ba p\u0103trunz\u0103toare care a descoperit sau a inventat at\u00e2t atomul, celula, legea relativit\u0103\u021bii, religiile etc., c\u00e2t \u0219i formele inteligen\u021bei artificiale \u0219i tehnobiologiei. Aceste realiz\u0103ri au f\u0103cut posibil\u0103 tranzi\u021bia de la atitudinea de contemplare la interven\u021bie \u0219i la curajul cercet\u0103rii complexit\u0103\u021bii structurilor \u0219i fenomenelor universului, a rela\u021biei noastre cu Sinele \u0219i Divinitatea, \u00eentr-o lume declarat\u0103 de unii filozofi ca fiind incognoscibil\u0103.<\/em><\/p>\n

    Cea mai important\u0103 idee-for\u021b\u0103 a epocii noastre este societatea postuman\u0103 \u0219i noua ei religie secular\u0103, transumanismul<\/em>, a c\u0103ror ofert\u0103 o reprezint\u0103 re\u00eenvierea miturilor ,,tinere\u021bii f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be\u201d, al \u201enemuririi\u2019\u2019, absen\u021ba suferin\u021bei, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea mediului natural \u0219i a condi\u021biei umane generale prin realizarea unei Superinteligen\u021be<\/em> care surmonteaz\u0103 limit\u0103rile \u0219i precarit\u0103\u021bile acesteia, culmin\u00e2nd cu transferul personalit\u0103\u021bii morale a omului \u00eentr-un dispozitiv nonbiologic, comutarea acesteia \u00eentr-un \u201ecreier global cu o etic\u0103 a g\u00e2ndirii f\u0103r\u0103 om\u201d.<\/p>\n

    Toate aceste promisiuni \u0219i ac\u021biuni ale transumanismului constituie ideologia promov\u0103rii inteligen\u021bei artificiale care decreteaz\u0103 ideea extinderii, implement\u0103rii \u0219i sublim\u0103rii acestui tip de inteligen\u021b\u0103 \u00een formele ei utilitariste, de hipercunoa\u0219tere \u0219i de creare a supraomului.<\/p>\n

    Sigur c\u0103, la modul cel mai obi\u0219nuit de ra\u021bionare a lucrurilor, orice schimbare major\u0103 genereaz\u0103 un anumit impact \u0219i riscuri \u00een via\u021ba oamenilor, \u00een g\u00e2ndirea, ac\u021biunile \u0219i sistemul lor de valori umaniste, etico-culturale, juridice \u0219i filozofice.<\/p>\n

    Spre deosebire \u00eens\u0103 de schimb\u0103rile anterioare, acum, \u00een fa\u021ba fenomenului IA, suntem \u00een prezen\u021ba unei schimb\u0103ri majore, de tipul unei muta\u021bii, \u00een care impactul \u0219i riscurile \u00eentrec ca amplitudine \u0219i dimensiuni schimb\u0103rile majore anterioare din domeniul cunoa\u0219terii \u0219i practicii vie\u021bii umane, ale semnifica\u021biei \u0219i sensului existen\u021bei umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n

    Riscurile impactului IA sunt multiple, previzibile \u0219i imprevizibile, concrete \u0219i abstracte, dificil de anticipat \u0219i decelat \u00een toat\u0103 amploarea \u0219i plenitudinea lor. Putem vorbi chiar despre o \u201ecifr\u0103 neagr\u0103\u201d a riscurilor incidente ale evolu\u021biei \u0219tiin\u021bei \u0219i tehnologiei.<\/p>\n

    Impactul \u0219i consecin\u021bele cele mai critice se vor repercuta direct asupra con\u0219tiin\u021bei \u0219i sensibilit\u0103\u021bii umane, asupra ideilor, valorilor, credin\u021belor \u0219i reprezent\u0103rilor lui homo sapiens<\/u>, a sensului existen\u021bei sale, a\u0219a cum \u00eel cunoa\u0219tem ast\u0103zi.<\/em> Conceptele de baz\u0103 ale \u0219tiin\u021belor, ale dreptului \u0219i eticii, ale disciplinelor socioumane vor fi modificate, adaptate \u0219i li se vor da semnifica\u021bii noi, vor ap\u0103rea unele cu totul noi, altele vor disp\u0103rea, vor fi noi concep\u021bii \u0219i metode de \u00een\u021belegere a g\u00e2ndirii \u0219i de ac\u021biune \u00een domeniile cunoa\u0219terii, cu efecte v\u0103dite asupra structurilor sociale \u0219i asupra naturii \u0219i felului muncii noastre.<\/p>\n

    \u00cen mijlocul acestor schimb\u0103ri fundamentale ale g\u00e2ndirii \u0219i vie\u021bii sale, omul va resim\u021bi, paradoxal, starea de singur\u0103tate \u0219i anxietate \u00een pofida multiplic\u0103rii \u0219i extinderii re\u021belelor de comunicare \u0219i a cre\u0103rii unui mediu fic\u021bional \u0219i plurifunc\u021bional, al ofertei dispozitivelor tehnosferei. \u00cen contrast cu acest mediu artificial, omul r\u0103m\u00e2ne esen\u021bialmente o fiin\u021b\u0103 social\u0103, interactiv\u0103, \u00een parametrii comunic\u0103rii naturale interumane, care prin ac\u021biunea sa nemijlocit\u0103 spiritualizeaz\u0103 umanul, \u00eembog\u0103\u021be\u0219te emo\u021biile \u0219i sentimentele omene\u0219ti, \u0219i aceasta, pentru c\u0103, a\u0219a cum spune filozoful, \u201e\u00een noi este ceva mai ad\u00e2nc dec\u00e2t noi \u00een\u0219ine\u201d, este \u00eens\u0103\u0219i fiin\u021ba noastr\u0103 indestructibil\u0103, prin care tr\u0103im omenescul, umanizarea \u0219i umanitatea. Acest fapt va constitui un risc de o puternic\u0103 decompensare psiho-social\u0103, deoarece omul, \u00een statusul s\u0103u actual, ,,a fost construit de c\u0103r\u021bi\u2019\u2019, de conexiunile cu ceilal\u021bi oameni \u0219i, mai ales, el se simte o crea\u021bie a Zeului de care nu vrea \u0219i nu poate s\u0103 se despart\u0103, iar homo religiosus<\/em> ar putea percepe interpunerea inteligen\u021bei artificiale ca pe o dram\u0103 existen\u021bial\u0103 – o ruptur\u0103 a comuniunii dintre fiin\u021b\u0103 \u0219i Divin – a omului f\u0103r\u0103 Dumnezeu.<\/p>\n

    \u00cen noile condi\u021bii, omul risc\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 din lumea social\u0103 \u00eentr-o izolare auster\u0103, cople\u0219it de artificialitatea comunic\u0103rii standardizate, inflexibile \u0219i dezumanizante care va putea accepta astfel, \u00een final, preeminen\u021ba, \u00eenaintarea, for\u021ba \u0219i superioritatea inteligen\u021bei artificiale, substituindu-i-se, ultima ratio<\/em>, acesteia.<\/p>\n

    Prin urmare, subscriem \u0219i sus\u021binem ideea c\u0103 inteligen\u021ba uman\u0103 \u0219i inteligen\u021ba artificial\u0103 trebuie concepute ca fiind inseparabile \u0219i indisolubile \u00een complementaritatea lor.<\/em> Aportul IA este doar un plus, o valoare ad\u0103ugat\u0103, o prelungire, o proiec\u021bie a aspira\u021biilor \u0219i idealurilor inteligen\u021bei umane prin defini\u021bie creatoare, din ce \u00een ce mai evoluat\u0103 \u0219i mai sofisticat\u0103 \u00een fa\u021ba unei realit\u0103\u021bi din ce \u00een ce mai complexe \u0219i mai interconectate.<\/p>\n

    Existen\u021ba IA nu reprezint\u0103, cel pu\u021bin \u00een aceast\u0103 etap\u0103, o eclipsare a inteligen\u021bei umane originare, sub aspectul subtilit\u0103\u021bii \u0219i fine\u021bii creativit\u0103\u021bii \u0219i al g\u00e2ndirii proiectelor \u0219i programelor transferate algoritmilor de tip Avatar, care au performan\u021bele uimitoare ale proces\u0103rii informa\u021biilor furnizate de operatorii umani, dar, \u00een acela\u0219i timp, exist\u0103 fenomene \u0219i realit\u0103\u021bi care, cel pu\u021bin deocamdat\u0103, nu pot fi algoritmizate comprehensiv.<\/p>\n

    Apari\u021bia IA este o expresie \u0219i a sensului real al omului \u00een istorie, care, prin devenirea sa, poate fi caracterizat, \u00een acela\u0219i timp, de tendin\u021ba lui de r\u0103m\u00e2nere \u0219i de ie\u0219irea lui din istorie prin autodep\u0103\u0219ire, prin realizarea saltului din \u201eimperiul necesit\u0103\u021bii \u00een imperiul libert\u0103\u021bii\u201d, omul dovedindu-se a fi un produs al istoriei \u0219i al supraistoriei, o fiin\u021b\u0103 scindat\u0103 \u00eentre istorie \u0219i transcenden\u021b\u0103, care vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een aceast\u0103 lume, dar prin inteligen\u021ba ei \u00eenclin\u0103 \u0219i spre o alt\u0103 realitate ontologic\u0103, \u00een calitate de fiin\u021b\u0103 dual\u0103 \u0219i implicit partener\u0103 a \u201epactului faustian\u201d.<\/em><\/p>\n

    A\u0219a cum inventarea tiparului (\u00een jurul anului 1440) a constituit o revolu\u021bie tehnologic\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103, prin reverbera\u021biile efectelor sale, de o cultur\u0103 \u0219i o ideologie a Rena\u0219terii care au condus la \u201eregenerarea spiritului uman\u201d sintetizat de celebra expresie a lui Voltaire, conform c\u0103reia \u201ec\u0103r\u021bile guverneaz\u0103 lumea\u201d, a\u0219a a fost \u0219i cu internetul, care a \u00eente\u021bit setea de informa\u021bii \u0219i informatizare, \u0219i tot a\u0219a, \u0219i \u00een contemporaneitatea noastr\u0103, se va afirma acum sau mai t\u00e2rziu c\u0103 IA, care ia locul, cu o tendin\u021b\u0103 invincibil\u0103, epocii ,,guvern\u0103rii c\u0103r\u021bilor\u2019\u2019, va revolu\u021biona \u0219i va regenera ,,spiritul uman\u201d. Literele \u00eencepute cu Secolul Luminilor \u00een toate domeniile cunoa\u0219terii au contribuit la \u201eideea de umanitate, necunoscut\u0103 \u00een epocile de ignoran\u021b\u0103\u201d, probabil cum, tot a\u0219a, \u00een viitor, vom putea vorbi despre ideea de Superinteligen\u021ba Umanit\u0103\u021bii, necunoscut\u0103, se va spune atunci, \u201e\u00een epocile de ignoran\u021b\u0103\u201d, cu referire chiar la epoca noastr\u0103.<\/p>\n

    Ne afl\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 revolu\u021bionar\u0103 a \u0219tiin\u021bei \u0219i tehnologiei, prin existen\u021ba crizelor suprapuse \u0219i a solu\u021biilor de evolu\u021bie, transform\u0103ri \u0219i schimb\u0103ri structurale, care repet\u0103, \u00een opinia mea, spiritul unei noi Rena\u0219teri, \u00eentr-un alt mod \u0219i un alt context socioistoric \u0219i \u00eentr-o nou\u0103 viziune, f\u0103r\u0103 precedent, a p\u0103trunderii \u0219i naturaliz\u0103rii IA \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n

    Se impune tot mai mult ideea \u00eenlocuirii pa\u0219nice a unui sistem de valori consacrat cu un alt sistem, aflat \u201ein statu nascendi<\/em>\u201d,<\/em> al IA. <\/em>Ne punem \u00een mod constant \u00eentrebarea: quo vadis<\/em>? P\u00e2n\u0103 unde se va ajunge? P\u00e2n\u0103 unde va continua aventura implement\u0103rii acestui tip de cunoa\u0219tere? Care vor fi consecin\u021bele pentru noi? Va fi \u00eempreun\u0103 cu noi sau \u00eempotriva noastr\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 civiliza\u021bie? Sau, poate, vom r\u0103m\u00e2ne, \u00een esen\u021b\u0103, aceia\u0219i, dar situa\u021bi pe o alt\u0103 treapt\u0103 de evolu\u021bie \u0219i cu un alt evantai de posibilit\u0103\u021bi \u0219i beneficii?<\/p>\n

    Noi, oamenii, prin inteligen\u021ba noastr\u0103 iscoditoare, dintotdeauna am c\u0103utat un scop, un sens \u00een tensiunea dintre fiin\u021b\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i timp.<\/em><\/p>\n

    Potrivit lui Aristotel, fiecare lucru \u0219i form\u0103 de via\u021b\u0103 au un \u021bel interior (telos), pe care tind s\u0103-l ating\u0103. El spune c\u0103 scopul vie\u021bii omene\u0219ti este fericirea, dar mul\u021bi filozofi l-au contrazis cu argumente pertinente.<\/p>\n

    Aceast\u0103 mare interoga\u021bie persistent\u0103, a sensului \u0219i fiin\u021bei umane, de\u0219i a primit felurite \u0219i interesante r\u0103spunsuri de la \u0219tiin\u021b\u0103, filozofie \u0219i teologie, niciunul dintre ele nu a fost revelator \u0219i definitiv. Noi credem c\u0103 toate \u0219i totul au un sens; prin \u00eense\u0219i c\u0103ut\u0103rile noastre, noi descoperim \u0219i conferim sensul \u0219i suntem \u00eentemeia\u021bi de acest sens, pe care \u00eel \u00een\u021belegem implicit \u0219i continuu, f\u0103r\u0103 a avea \u00eens\u0103 cuprinderea \u0219i esen\u021bialitatea lui. C\u0103utarea unui sens propriu al existen\u021bei faptelor \u0219i visurilor noastre, \u00een nelini\u0219tile metafizice ale fiec\u0103ruia dintre noi, spore\u0219te fascina\u021bia \u0219i intui\u021bia c\u0103ut\u0103rilor noastre permanente \u00een fa\u021ba enigmelor din lumea micro- \u0219i macrocosmic\u0103.<\/p>\n

    Aceast\u0103 teribil\u0103 confruntare dintre luciditatea ne\u00eemp\u0103cat\u0103 a con\u0219tiin\u021bei umane \u0219i marile \u00eentreb\u0103ri existen\u021biale cu privire la sensul vie\u021bii \u0219i crea\u021biei a generat perioadele de scepticism \u0219i inconsecven\u021b\u0103, chiar regresul \u00een procesul cunoa\u0219terii, dar uneori \u0219i veritabile revirimente ale unor descoperiri formidabile.<\/p>\n

    Aceste crize de ne\u00eencredere \u0219i \u00eendoial\u0103 \u00een capacit\u0103\u021bile omului, ap\u0103rute \u00een diferite momente ale evolu\u021biei cunoa\u0219terii, au fost dep\u0103\u0219ite de fiecare dat\u0103 prin \u201eideea de umanitate\u201d, care exprim\u0103, prin suma crea\u021biilor individuale, o perpetu\u0103 \u0219i ne\u00eentrerupt\u0103 dezvoltare a spiritului uman la scara universalit\u0103\u021bii \u0219i unit\u0103\u021bii speciei umane ca centru generator \u0219i receptor de progres \u0219i sens al \u00eentregii omeniri \u0219i al fiec\u0103rui individ \u00een parte.<\/p>\n

    \u00cen percep\u021bia mea, ne afl\u0103m \u00eentr-un moment \u00een care viitorul, pentru a mai putea fi posibil, trebuie s\u0103 fie Superinteligent. Viitorul apar\u021bine Superinteligen\u021bei Complexit\u0103\u021bii \u0219i a Sistemelor, care vor schimba arhetipul lumii \u0219i vor construi un altul, o lume a inteligibilit\u0103\u021bilor multiple, interconectate \u0219i consonante \u00eentr-un orizont al Urm\u0103torului Val<\/em> de civiliza\u021bie. Cred c\u0103 aceasta este condi\u021bia sine qua non<\/em> a perpetu\u0103rii, afirm\u0103rii \u0219i salvgard\u0103rii \u00een istorie, a demnit\u0103\u021bii speciei noastre, capabil\u0103 s\u0103 genereze un alt tip de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie a Omului \u0219i a Omenirii, o matrice reinventat\u0103 de aceea\u0219i inteligen\u021b\u0103 uman\u0103 pentru evolu\u021bia absolut necesar\u0103 \u0219i inexorabil\u0103 a omului plurivalent \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u00een performan\u021bele lui.<\/p>\n

    Vocile pesimiste sau realiste vorbesc, \u00een mod justificat \u00een contextul IA, despre o sum\u0103 de riscuri pentru \u00eens\u0103\u0219i condi\u021bia uman\u0103, despre \u201eo c\u0103dere a omului \u00een istorie\u201d.<\/p>\n

    Sigur c\u0103 va exista o tranzi\u021bie tumultuoas\u0103 \u0219i impredictibil\u0103, cu posibile, numeroase \u0219i profunde inechit\u0103\u021bi \u0219i clivaje sociale. Dar necesitatea \u00een\u021beleas\u0103 a inevitabilit\u0103\u021bii sensului mi\u0219c\u0103rii spiritului \u00een lume ne impune s\u0103 fim preg\u0103ti\u021bi pe toate planurile pentru \u00eent\u00e2mpinarea \u0219i valorificarea pozitiv\u0103 a acestui veritabil \u0219oc al viitorului.<\/p>\n

    Cu c\u00e2t vom \u00een\u021belege mai repede, mai bine \u0219i mai lucid c\u0103 viitorul acesta deja a \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 vertiginos \u0219i ne vom preg\u0103ti mai responsabil, \u00een mod con\u0219tient \u0219i organizat de \u00eent\u00e2mpinarea lui, cu at\u00e2t mai mult vom reu\u0219i s\u0103 prevenim unda de \u0219oc a Urm\u0103torului Val<\/em>, folosindu-l \u00een favoarea noastr\u0103, prin translarea ra\u021bional\u0103 \u0219i pa\u0219nic\u0103 la un alt nivel \u0219i la o alt\u0103 sfer\u0103 de cunoa\u0219tere a realit\u0103\u021bii obiective.<\/p>\n

    Exist\u0103 o uzur\u0103 a timpului \u0219i spiritului modernit\u0103\u021bii noastre care se apropie de o \u00eencheiere, o \u00eenchidere, pentru a face loc unei alte deschideri care dup\u0103 un timp al evolu\u021biei se va \u00eenchide \u0219i ea spre o alt\u0103 deschidere. \u00cen acest context, cred c\u0103 filozoful rom\u00e2n C. Noica, prin cunoscuta sa metafor\u0103 \u201ea \u00eenchiderii care se deschide\u201d, poate fi cel mai sugestiv \u00een caracterizarea ciclurilor cunoa\u0219terii, a \u00eenchiderilor care se deschid \u00eentr-o \u0219tafet\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

    Oric\u00e2t ar fi de m\u0103re\u021be, impresionante, monumentale cunoa\u0219terea \u0219i valorile modernit\u0103\u021bii clasice \u0219i ale contemporaneit\u0103\u021bii, nu ne putem \u00eenchide \u00een aceast\u0103 \u201efort\u0103rea\u021b\u0103 inexpugnabil\u0103\u201d de care suntem vital \u0219i spiritual ata\u0219a\u021bi. Aceast\u0103 atitudine intransigent\u0103 a imutabilit\u0103\u021bii ar contraveni flagrant cu dezvoltarea spiritului creator, care impune deschiderea acestor \u00eenchideri pentru a \u00eenf\u0103ptui alte deschideri \u0219i construc\u021bia altor vitralii ale catedralelor cunoa\u0219terii.<\/p>\n

    Pentru atenuarea \u201ecoliziunii\u201d \u00eentre fenomenul Superinteligen\u021bei Complexit\u0103\u021bii \u0219i paradigmele civiliza\u021biei actuale, omul, prin \u00eense\u0219i performan\u021bele inteligen\u021bei sale, trebuie s\u0103-\u0219i modeleze o con\u0219tiin\u021b\u0103 a Superinteligen\u021bei prin utilizarea, conexarea sau chiar prin simbioz\u0103 cu aceste resurse de inteligen\u021b\u0103, s\u0103-\u0219i creeze noi forme ale con\u0219tiin\u021bei \u0219i noi structuri mentalitare, noi fundamente, valori \u0219i reguli, norme juridice \u0219i etice adaptate unui alt modus vivendi<\/em> \u0219i operandi<\/em>, a unui nou etos al viitorului. Aceast\u0103 misiune istoric\u0103 de explorare \u0219i promovare a erei IA revine tinerilor, noilor genera\u021bii de cercet\u0103tori \u0219i locuitori ai planetei viitorului, care va fi \u0219i aici, \u0219i dincolo de Terra.<\/p>\n

    Trebuie s\u0103 \u201ene dezbr\u0103c\u0103m de omul cel vechi \u0219i s\u0103 ne \u00eembr\u0103c\u0103m \u00een omul cel nou\u201d. Omul viitorului va fi cu siguran\u021b\u0103 un om hiperinteligent, transformat \u00een con\u0219tiin\u021ba, viziunile \u0219i abilit\u0103\u021bile sale, evad\u00e2nd, poate, din mitul pe\u0219terii platoniciene, \u0219i va str\u0103luci, poate, \u00eentr-o alt\u0103 lume platonician\u0103, a ideilor \u0219i a esen\u021belor.<\/p>\n

    Sunt optimist, deoarece, \u00een prezent, omenirea traverseaz\u0103 o perioad\u0103 de criz\u0103 latent\u0103, \u00eendelungat\u0103, cu implica\u021bii defavorabile pentru condi\u021bia uman\u0103 \u00een toate compartimentele ei, o criz\u0103 din care trebuie s\u0103 ie\u0219im. \u00cen acest sens, voi face o afirma\u021bie \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, \u0219i anume c\u0103 omul este o fiin\u021b\u0103 \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u0219i perdant\u0103 \u00een istorie. Ne-am mi\u0219cat lent, nepermis \u0219i obositor de lent, \u00een detrimentul unei mai mari viteze de evolu\u021bie a progresului. Se impune s\u0103 acceler\u0103m \u0219i s\u0103 recuper\u0103m r\u0103m\u00e2nerile \u00een urm\u0103 \u0219i hiatusurile.<\/p>\n

    Ne-am ocupat prea mult cu r\u0103zboaiele \u0219i ideologiile domin\u0103rii, cu excesul divertismentelor facile \u0219i cu \u201eaflarea \u00een treab\u0103 ca metod\u0103 de lucru\u201d \u00een istorie, preocupa\u021bi cu deful\u0103rile orgoliilor paranoide ale unor lideri inconsisten\u021bi ai lumii, care, \u00een accesele lor patologice, voiau s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 lumea, pe care nu o \u00een\u021belegeau, condamn\u00e2nd-o la pierderi de vie\u021bi omene\u0219ti, umilin\u021be \u0219i sacrificii inutile, fragment\u00e2nd-o, pr\u0103bu\u0219ind-o \u00een suferin\u021be \u0219i nonsens, deturn\u00e2ndu-i cursul ei firesc. Nu ne-am concentrat \u00eentreaga voin\u021b\u0103, toate eforturile \u0219i energiile creatoare spre dezvoltarea culturii, a \u0219tiin\u021bei, a tehnologiei \u0219i a spiritualit\u0103\u021bii elevate, care ar fi trebuit s\u0103 fie de mult timp \u00eentr-un alt stadiu al progresului. Din aceste motive vorbesc despre om ca fiin\u021b\u0103 \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u0219i perdant\u0103 \u00een istorie, deoarece subdezvoltarea sau cunoa\u0219terea suboptimal\u0103 reprezint\u0103 \u201emoartea lent\u0103 a omului \u00een istorie\u201d.<\/p>\n

      \n
    1. Cum s\u0103 realiz\u0103m conectarea la Urm\u0103torul Val<\/em> al cunoa\u0219terii \u0219i cum s\u0103 exercit\u0103m controlul pentru prevenirea riscurilor posibile ale IA \u0219i ale biotehnologiei?<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      Aceast\u0103 nou\u0103 cunoa\u0219tere, prin aplica\u021biile ei inovatoare, va oferi omenirii poten\u021bialit\u0103\u021bi sporite \u0219i mari beneficii, dar \u00een mod corespunz\u0103tor \u0219i \u201eriscuri f\u0103r\u0103 precedent\u201d.<\/p>\n

      Mai mul\u021bi anali\u0219ti ai fenomenului IA se \u00eentreab\u0103: \u201eC\u0103tre ce poate duce utilizarea intensiv\u0103 a tehnologiei? Vestea bun\u0103<\/strong> \u2013 spun ei \u2013 este c\u0103 tehnologia ne poate face mai inteligen\u021bi, de fapt deja ne-a f\u0103cut; vestea proast\u0103<\/strong> \u00eens\u0103 este c\u0103 aceea\u0219i IA ne poate face \u0219i pro\u0219ti.\u201d Cauza ultimei ve\u0219ti nepl\u0103cute const\u0103 \u00een abuzul de tehnologie, \u00een tehnopatie, \u00een modul comod \u0219i superficial \u00een care o utiliz\u0103m, prefer\u00e2nd s\u0103 l\u0103s\u0103m sarcinile noastre cognitive de luare a deciziilor \u00een competen\u021ba algoritmilor inteligen\u021bi.<\/p>\n

      Acest comportament uman reprezint\u0103 un risc major \u00een rela\u021bia cu inteligen\u021ba artificial\u0103. Anali\u0219tii acestui fenomen conchid c\u0103 \u201enu inteligen\u021ba artificial\u0103 va dep\u0103\u0219i inteligen\u021ba uman\u0103, ci oamenii vor ajunge mai pro\u0219ti dec\u00e2t inteligen\u021ba artificial\u0103 pentru c\u0103 noi suntem cei care ne prostim utiliz\u00e2nd-o proste\u0219te\u201d. Ce rezult\u0103 din aceste considerente? Faptul c\u0103 lipsa de \u00eencredere \u00een IA, c\u0103 va prelua controlul asupra noastr\u0103, trebuie atribuit\u0103 mai degrab\u0103 mentalismelor \u0219i conduitelor umane, care, din necunoa\u0219tere, lejeritate sau pasivitate, nu vor mai exercita controlul adecvat \u0219i, \u00een aceste condi\u021bii, ar putea exista o predare a \u00eentregii puteri algoritmilor inteligen\u021bi.<\/p>\n

      Dac\u0103 problemele de logic\u0103 pot fi solubile prin algoritmizare, cele de etic\u0103 \u0219i st\u0103ri suflete\u0219ti devin delicate, chiar insolubile \u00een rela\u021bia cu impersonalitatea acestei forme de inteligen\u021b\u0103. \u00cen acest context, ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 sunt conceptibile unele strategii de control eficace al acestor tehnologii \u0219i al vitezei lor de cucerire a vie\u021bii, a min\u021bii omului \u0219i a societ\u0103\u021bii lui actuale?<\/u><\/p>\n

      La nivelul etapei actuale, putem identifica mai multe tipuri de strategii din perspectiva umanismului, a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor omului, a valorii demnit\u0103\u021bii sale ca fiin\u021b\u0103 moral\u0103 prin excelen\u021b\u0103, care \u00ee\u0219i valideaz\u0103 conduita \u0219i actele sale prin universalitatea imperativului categoric. Acestea din urm\u0103 presupun ideea utiliz\u0103rii a dou\u0103 modalit\u0103\u021bi esen\u021biale de control.<\/p>\n

      Prima modalitate se refer\u0103 la \u00eenv\u0103\u021barea cre\u0103rii \u0219i aplic\u0103rii procedeelor IA, a modului de operare \u0219i a controlului tehnic intrinsec asupra acestora.<\/strong><\/p>\n

      A doua modalitate se refer\u0103 la mijloacele juridice de reglementare a controlului general, principial, a sferei, posibilit\u0103\u021bilor \u0219i limitelor de aplicare ale IA, precum \u0219i a protec\u021biei necesare a valorilor sociale \u0219i individuale.<\/strong><\/p>\n

      III. \u00cen ceea ce prive\u0219te prima modalitate, obiectivul formulat privind controlul poate fi atins prin \u00cenv\u0103\u021barea adecvat\u0103 a abord\u0103rilor structural-dinamice pentru cunoa\u0219terea conceptual\u0103 a func\u021bion\u0103rii opera\u021biunilor tehnice \u0219i de control tehnic intrinsec. Aceast\u0103 preg\u0103tire prin \u00eenv\u0103\u021bare se refer\u0103 la instruirea destinatarilor serviciilor furnizate de noile tehnologii. O societate tehnologizat\u0103 presupune o societate instruit\u0103 s\u0103 interac\u021bioneze cu nivelul tehnologic al mediului social.<\/p>\n

      \u00cen corela\u021bie cu aceast\u0103 categorie a celor care trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be un alt tip de cunoa\u0219tere \u0219i tehnologie, mai trebuie s\u0103 existe elitele, inginerii tehnologiilor, creatori \u0219i controlori ai IA, cu o \u00eenalt\u0103 preg\u0103tire profesional\u0103, educa\u021bie \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 etico-juridic\u0103. \u00cen acest context, paradoxului \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii formulat de Socrate, care const\u0103 \u00een \u00eentrebarea \u201e\u00eenva\u021b\u0103 cei ce \u0219tiu sau cei ce nu \u0219tiu?\u201d, \u00eei putem r\u0103spunde c\u0103 \u00een fa\u021ba noilor realit\u0103\u021bi, ast\u0103zi, to\u021bi \u00eenva\u021b\u0103, \u0219i cei care \u0219tiu, \u0219i cei care nu \u0219tiu.<\/p>\n

      \u00cen aceste circumstan\u021be, viitorul omului \u0219i al lumii presupune \u0219i schimbarea structural\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i a form\u0103rii tinerilor care vor fi implica\u021bi \u00een \u201eUrm\u0103torul Val\u201d, schimbare menit\u0103 s\u0103 delimiteze preg\u0103tirea \u0219colar\u0103 \u0219i universitar\u0103 tradi\u021bional\u0103 scribic\u0103 \u0219i desuet\u0103 de aceea a unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt avansat, inovator \u0219i creativ care s\u0103 ofere viziunea \u0219i trusa de instrumente necesare ale paradigmei \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii de c\u0103tre to\u021bi.<\/p>\n

      Viitorul acesta a \u00eenceput acum. Pu\u021bini realizeaz\u0103 cu ce vitez\u0103 de propensiune \u00eenaint\u0103m, put\u00e2nd vorbi chiar \u00een multe privin\u021be despre \u201eviitorul trecut\u201d, \u00eentruc\u00e2t, prin geniul sagacit\u0103\u021bii noastre, \u00een fiecare clip\u0103, neg\u00e2nd precarit\u0103\u021bile \u0219i limitele prezentismului, ale abuzului de prezent, care ne \u021bine captivi \u00een prejudec\u0103\u021bile \u0219i preconcep\u021biile noastre, pe care le consider\u0103m ilustre \u0219i imbatabile, ne \u00eenscriem \u00eentr-un continuum al viitorului devorant, impun\u00e2ndu-ne conturul unei noi lumi.<\/p>\n

      Prezentul f\u0103r\u0103 previziunea viitorului \u00eenseamn\u0103 aneantizarea omului \u0219i pierderea logosului, a ra\u021biunii lui de a fi. De\u0219i ne afl\u0103m \u00een stadiul lui \u201edeja, nu \u00eenc\u0103\u201d, ne confrunt\u0103m cu impetuozitatea \u0219i ner\u0103bdarea timpului, pe care avem senza\u021bia c\u0103 nu \u00eel mai putem planifica. Tr\u0103im, concomitent, \u00een prezent \u0219i \u00een viitor \u0219i nu reu\u0219im s\u0103 percepem imposibilitatea gr\u0103ni\u021buirii din pricina acceler\u0103rii timpului.<\/p>\n

      Necesitatea irepresibil\u0103 a cunoa\u0219terii \u0219i promov\u0103rii noilor tehnologii poate semnifica, \u00eentr-un sens profund existen\u021bial, at\u00e2t tacita sau manifesta revolt\u0103 a omului contemporan \u00eempotriva timpului istoric \u0219i a prezentului ingrat, fa\u021b\u0103 de condi\u021bia \u0219i condi\u021biile actuale ale omului, c\u00e2t \u0219i asumarea unui nou statut al evolu\u021biei lui ca fiin\u021b\u0103 multidimensional\u0103, \u00een care omul \u2013 valoare absolut\u0103 \u00een sine \u2013 are cutezan\u021ba s\u0103-\u0219i revendice dreptul inalienabil la o lume mai bun\u0103 \u0219i mai dreapt\u0103 \u00een care s\u0103-\u0219i \u00eenving\u0103 neputin\u021bele \u0219i spaimele \u00een fa\u021ba unui univers nesigur pentru for\u021bele sale originare.<\/p>\n

      Revolta \u0219i negarea iner\u021biilor prezentului vor conduce mai rapid la cucerirea \u0219i \u00een\u021belegerea spa\u021biului \u0219i timpului, la g\u0103sirea solu\u021biilor utile, d\u00e2ndu-i omului o siguran\u021b\u0103 mai mare \u00een continuarea existen\u021bei sale.<\/p>\n

      Va trebui s\u0103 sporim voin\u021ba de a \u00eenv\u0103\u021ba mai mult, mai bine, mai eficient \u0219i, dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103 dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 acum, s\u0103 fim preg\u0103ti\u021bi pentru o \u201e\u00eent\u00e2lnire\u201d mai sigur\u0103 \u0219i mai \u00eencrez\u0103toare cu Noul Val. Vom \u00eenv\u0103\u021ba limbajele, codurile \u0219i modelele matematice, logice \u0219i simbolice, noi metode hermeneutice \u0219i de algoritmizare a realit\u0103\u021bilor. Chiar dac\u0103, deocamdat\u0103, IA nu dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul efectiv al creativit\u0103\u021bii umane, aceasta va reu\u0219i, \u00een rela\u021bia cu omul, s\u0103 performeze \u00een pofida \u00eendoielilor \u0219i ne\u00eencrederii noastre.<\/p>\n

      Tinerii sunt exponen\u021bii inteligen\u021bei viitorului, ei cresc \u0219i se formeaz\u0103 \u00eentr-un mediu informatizat \u0219i posed\u0103 un fond aperceptiv, mai receptiv \u0219i un mai acut sim\u021b al realit\u0103\u021bii \u0219i adecv\u0103rii dec\u00e2t genera\u021biile precedente. De modul \u00een care ei se vor integra \u00een exigen\u021bele \u0219i cerin\u021bele Noului Val al cunoa\u0219terii prin \u00eenv\u0103\u021barea unui alt model de g\u00e2ndire, utilizarea altor metodologii \u0219i tehnici instrumentale de lucru, vom avea garan\u021biile faptului c\u0103 genera\u021biile care vin vor implementa \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnica, vor fi apte s\u0103 rezolve provoc\u0103rile iminente ale afect\u0103rii mediului natural, ale \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u0219i ale bolilor incurabile ale popula\u021biei, ale alimenta\u021biei sustenabile \u0219i ale cuceririi mai ample a cosmosului pentru viitoarele a\u0219ez\u0103ri extraterestre ale oamenilor civiliza\u021biei tehnologiei avansate.<\/p>\n

      \u00cenv\u0103\u021barea \u0219i educa\u021bia devin componente inextricabile ale instruirii noilor genera\u021bii \u0219i ale misiunii acestora \u00een istoria viitorului, \u00eentr-o societate a Superinteligen\u021bei, Complexit\u0103\u021bii \u0219i Sistemelor.<\/p>\n

      Pasiunea studiului, tenacitatea, \u00eenv\u0103\u021barea permanent\u0103, conectarea la cuno\u0219tin\u021bele \u0219i performan\u021bele cunoa\u0219terii \u0219i la ideile contemporane, respectul \u0219i probitatea fa\u021b\u0103 de valoare, noutate \u0219i inova\u021bie, decelarea \u00eentre adev\u0103r \u0219i fals, precum \u0219i cristalizarea tr\u0103s\u0103turilor de caracter \u0219i de personalitate ale viitorului cercet\u0103tor, om de \u0219tiin\u021b\u0103, specialist \u00een orice domeniu, filozof sau artist, toate acestea pot alc\u0103tui calit\u0103\u021bile \u0219i str\u0103daniile tinerilor care se preg\u0103tesc ast\u0103zi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een viitor. \u00cen cunoa\u0219tere \u0219i \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 nu primim nimic gratis, f\u0103r\u0103 a pl\u0103ti pre\u021bul const\u00e2nd \u00een eforturile \u0219i sacrificiile noastre. Insist asupra necesit\u0103\u021bii educa\u021biei \u0219i form\u0103rii caracterului tinerilor no\u0219tri, indiferent de op\u021biunile lor profesionale, deoarece consider c\u0103 aceste calit\u0103\u021bi sunt tot at\u00e2t de pre\u021bioase precum performan\u021bele intelectuale, pentru c\u0103 este foarte important ce fel de oameni devenim \u0219i suntem \u00een orice domeniu de activitate, pentru a evita degradarea mediului uman \u0219i social, precum \u0219i pentru a p\u0103stra intangibilitatea demnit\u0103\u021bii fiec\u0103ruia dintre noi.<\/p>\n

        \n
      1. A doua modalitate de control energic \u0219i eficient al tehnologiilor avansate o reprezint\u0103 controlul prin mijloacele normative ale dreptului.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        Normele \u0219i deciziile juridice trebuie \u00een\u021belese \u00een contextul vie\u021bii social-economice \u0219i culturale a unei comunit\u0103\u021bi determinate. Dreptul nu este autonom, nu exist\u0103 \u00een afara societ\u0103\u021bii, ci este profund \u00eencorporat \u00een societatea aflat\u0103 \u00een procesul globaliz\u0103rii.<\/p>\n

        Fenomenul dreptului se confrunt\u0103 cu impactul IA \u0219i \u00eenregistreaz\u0103 modific\u0103ri \u0219i schimb\u0103ri de perspectiv\u0103. Deciziile juridice pot fi influen\u021bate de algoritmii sistemelor de IA, care, \u00eentr-un final, modeleaz\u0103 \u00eensu\u0219i dreptul. Astfel, normele juridice vor deveni un produs al sistemelor de calcul.<\/p>\n

        IA are poten\u021bialul de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi sistemele juridice pentru a fi mai echitabile, mai eficiente \u0219i mai accesibile, dar exist\u0103 multiple preocup\u0103ri, obstacole \u0219i limit\u0103ri din perspectiva integr\u0103rii valorilor etico-morale.<\/p>\n

        \u00cen ultimii ani, progresele tehnologice au permis \u0219i juri\u0219tilor s\u0103 automatizeze activit\u0103\u021bile specifice domeniilor juridice. Motoarele de c\u0103utare \u0219i instrumentele de cercetare juridic\u0103 programate pot examina volume masive de documente pentru a identifica informa\u021biile potrivite \u00eentr-o frac\u021biune de secund\u0103. \u00cen plus, generatoarele de text bazate pe inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 pot produce un prim proiect de r\u0103spuns \u00een doar c\u00e2teva momente.<\/p>\n

        \u00cen acela\u0219i timp, \u00eens\u0103, IA poate avea un impact negativ \u0219i asupra domeniului juridic. De exemplu, manipularea capacit\u0103\u021bii IA de a induce rezultate juridice false cu scopul deturn\u0103rii finalit\u0103\u021bii normelor de drept. Aceasta este o preocupare \u00een special pentru speciali\u0219tii care lucreaz\u0103 \u00een sfera problematicii propriet\u0103\u021bii intelectuale. Mai mult, deoarece IA generativ\u0103 (produc\u021bia de lucr\u0103ri creative cu totul noi din instruc\u021biuni simple dup\u0103 ce IA este antrenat\u0103 pe cantit\u0103\u021bi mari de material preexistent) se bazeaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe seturi masive de date, exist\u0103 \u0219i riscuri ca datele private s\u0103 nu mai fie protejate. De fapt, au existat deja procese colective \u00een care se pretind \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale confiden\u021bialit\u0103\u021bii asociate cu instrumente ale IA generative.<\/p>\n

        Ca atare, rela\u021bia drept IA trebuie s\u0103 ia \u00een considerare cel pu\u021bin trei aspecte: evolu\u021bia dreptului prin valorificarea sistemelor de IA, remedii de protec\u021bie juridic\u0103 \u0219i controlul uman asupra sistemelor de IA.<\/p>\n

        Justi\u021bia constitu\u021bional\u0103 este o condi\u021bie indispensabil\u0103 a statului de drept \u0219i are \u00een centrul s\u0103u, din punct de vedere conceptual, caracterul general obligatoriu al deciziilor instan\u021belor constitu\u021bionale. Aceasta este menit\u0103 s\u0103 protejeze drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale, precum \u0219i s\u0103 asigure buna func\u021bionare a puterilor statului.<\/p>\n

        Se poate observa c\u0103 dezvoltarea sistemelor de IA conduce la o presiune asupra unor drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi fundamentale, precum dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103, protec\u021bia datelor cu caracter personal, demnitatea uman\u0103, libertatea de ac\u021biune a persoanei, \u00een sensul c\u0103 impune standarde filtrate prin prisma algoritmului creat de operatori. Ca atare, cel care elaboreaz\u0103 respectivul algoritm, pe baza c\u0103ruia au loc ra\u021bionamente deductive, inductive, procese logice, de tipul silogismelor \u0219i inferen\u021belor, imprim\u0103 un anumit con\u021binut dreptului sau libert\u0103\u021bii respective, ajung\u00e2ndu-se \u00een situa\u021bia \u00een care nici m\u0103car individul s\u0103 nu realizeze c\u0103 libertatea sa se afl\u0103 sub imperiul unor limit\u0103ri sau constr\u00e2ngeri.<\/p>\n

        Procesele democratice, la r\u00e2ndul lor, pot fi influen\u021bate de IA, \u0219i aici m\u0103 refer mai ales la interpretarea normelor \u0219i la inducerea unui anumit comportament axiologic \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n

        Rezult\u0103 c\u0103 justi\u021bia constitu\u021bional\u0103 este influen\u021bat\u0103 direct de IA dintr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103: pe de o parte, apar noi dimensiuni \u00een conceptualizarea \u0219i con\u021binutul drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ca urmare a intruziunii IA asupra acestora \u0219i, pe de alt\u0103 parte, decizia juridic\u0103 poate fi generat\u0103 \u0219i modelat\u0103 de IA.<\/p>\n

        Justi\u021bia constitu\u021bional\u0103 va da testul cu lumea real\u0103 a schimb\u0103rilor \u0219i va trebui s\u0103 reac\u021bioneze la noile posibile contrariet\u0103\u021bi cu libert\u0103\u021bile \u0219i drepturile protejate constitu\u021bional care \u201edecurg din evolu\u021biile \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnologice, din utilizarea lor comercial\u0103\u201d, a\u0219a cum arat\u0103 Dieter Grimm.<\/p>\n

        Dac\u0103 g\u00e2ndirea uman\u0103 \u00ee\u0219i arat\u0103 limitele sale, inteligen\u021ba artificial\u0103 poate fi infailibil\u0103 \u00een interiorul parametrilor \u00een care func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n

        \u00cen condi\u021biile \u00een care AI interfereaz\u0103 cu condi\u021bia etico-juridic\u0103 a omului, unele drepturi se vor dezvolta, unele noi vor ap\u0103rea, iar altele vor deveni recesive sau vor disp\u0103rea. Ca atare, decizia juridic\u0103 va trebui s\u0103 realizeze un just echilibru \u00een valorizarea testului de propor\u021bionalitate \u00een contextul dezvolt\u0103rii sistemelor de IA, responsabilitate cu at\u00e2t mai dificil\u0103 cu c\u00e2t decizia juridic\u0103 ar putea fi l\u0103sat\u0103, \u00een viitor, la dispozi\u021bia IA.<\/p>\n

        \u00cen aceste condi\u021bii, cel mai energic mijloc de control asupra acestor procese \u0219i fenomene \u00eel reprezint\u0103 mijloacele dreptului, care, prin specificul s\u0103u, normeaz\u0103 tipuri de conduit\u0103 menite s\u0103 respecte valorile persoanei umane, demnitatea acesteia, libera dezvoltare a persoanei, libertatea, dreptatea \u00eentr-o lume globalizat\u0103 a \u201etehnosferei\u201d. \u00cen acest cadru, se dezvolt\u0103 o legisla\u021bie special\u0103 de protec\u021bie, cu r\u0103spunderi \u0219i sanc\u021biuni pentru utilizarea \u0219i controlul ac\u021biunii noilor tehnologii.<\/p>\n

        La 13 iunie 2024, \u00een cadrul UE a fost adoptat Regulamentul privind inteligen\u021ba artificial\u0103. <\/strong>Aceast\u0103 reglementare demonstreaz\u0103 rolul determinant al normativit\u0103\u021bii dreptului \u00een materia controlului oficial al problematicii IA.<\/p>\n

        Potrivit expunerii de motive a Regulamentului, scopul acestuia<\/strong> este de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi func\u021bionarea pie\u021bei interne prin stabilirea unui cadru juridic uniform, \u00een special pentru dezvoltarea, introducerea pe pia\u021b\u0103, punerea \u00een func\u021biune \u0219i utilizarea de sisteme de IA \u00een Uniune, \u00een conformitate cu valorile Uniunii, de a promova adoptarea unei IA de \u00eencredere \u0219i centrate pe factorul uman, asigur\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp un nivel ridicat de protec\u021bie a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, a siguran\u021bei, a drepturilor fundamentale consacrate \u00een Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv a democra\u021biei, a statului de drept \u0219i a mediului, de a proteja \u00eempotriva efectelor pernicioase ale sistemelor de IA \u00een Uniune, precum \u0219i de a sprijini inovarea. Se asigur\u0103, astfel, libera circula\u021bie transfrontalier\u0103 a bunurilor \u0219i serviciilor bazate pe IA, ceea ce \u00eempiedic\u0103 statele membre s\u0103 impun\u0103 restric\u021bii privind dezvoltarea, comercializarea \u0219i utilizarea sistemelor de IA.<\/p>\n

        \u00cen acest context, acest act men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 sistemele de IA cu grad ridicat de risc sunt, printre altele,<\/strong> cele din domeniile educa\u021biei \u0219i form\u0103rii profesionale, ocup\u0103rii for\u021bei de munc\u0103, gestion\u0103rii lucr\u0103torilor \u0219i accesului la activit\u0103\u021bi independente, precum \u0219i administr\u0103rii justi\u021biei \u0219i proceselor democratice.<\/strong><\/p>\n

        Ne vom referi numai la domeniul educa\u021biei \u0219i form\u0103rii profesionale, \u00een care prezint\u0103 un risc ridicat sistemele de IA destinate a fi utilizate pentru a stabili accesul ori admisia sau pentru a repartiza persoane fizice la institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i formare profesional\u0103 la toate nivelurile; pentru a orienta procesul de \u00eenv\u0103\u021bare al persoanelor fizice \u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i formare profesional\u0103 la toate nivelurile; pentru evaluarea nivelului adecvat de educa\u021bie pe care o persoan\u0103 \u00eel va primi sau \u00eel va putea accesa, \u00een contextul sau \u00een cadrul institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i formare profesional\u0103 la toate nivelurile; pentru monitorizarea \u0219i detectarea comportamentului interzis al elevilor \u0219i studen\u021bilor \u00een timpul testelor, \u00een contextul sau \u00een cadrul institu\u021biilor de educa\u021bie \u0219i formare profesional\u0103 la toate nivelurile.<\/p>\n

        De asemenea, acest important document con\u021bine reglement\u0103ri privind:<\/p>\n

          \n
        • obliga\u021biile furnizorilor \u0219i implementatorilor<\/strong> de sisteme de IA cu grad ridicat de risc;<\/li>\n
        • guvernan\u021ba la nivelul Uniunii,<\/strong> instituind un Consiliu european pentru inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i un Oficiu pentru inteligen\u021ba artificial\u0103;<\/li>\n
        • monitorizarea ulterioar\u0103 introducerii pe pia\u021b\u0103, schimbul de informa\u021bii \u0219i supravegherea pie\u021bei;<\/strong><\/li>\n
        • dreptul la explicarea lu\u0103rii deciziilor individuale.<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n

          Pentru respectarea obiectivelor \u0219i conduitelor obligatorii stabilite \u00een Regulamentul UE, au fost instituite m\u0103suri de aplicare \u0219i sanc\u021biuni la nivelul statelor membre ale UE. <\/strong>Astfel, statele membre stabilesc normele privind sanc\u021biunile \u0219i alte m\u0103suri de aplicare a legii \u0219i iau toate m\u0103surile necesare pentru a se asigura c\u0103 acestea sunt puse \u00een aplicare \u00een mod corespunz\u0103tor \u0219i efectiv. Sanc\u021biunile prev\u0103zute trebuie s\u0103 fie efective, propor\u021bionale \u0219i cu efect de descurajare. Totodat\u0103, distinct de aceste obliga\u021bii impuse \u00een sarcina statelor membre, Regulamentul prevede amenzi pecuniare de p\u00e2n\u0103 la 15 milioane de euro pentru nerespectarea anumitor reglement\u0103ri specifice, precum cele referitoare la obliga\u021biile furnizorilor de sisteme de IA cu grad ridicat de risc.<\/p>\n

          \u00cen acest context, amintim \u0219i reglementarea IA la nivelul Consiliului Europei. <\/strong>Astfel, Comitetul de Mini\u0219tri al Consiliului Europei a adoptat, la data de 17 mai 2024, Conven\u021bia-cadru a Consiliului Europei privind inteligen\u021ba artificial\u0103, drepturile omului, democra\u021bia \u0219i statul de drept, care va fi deschis\u0103 spre semnare la Vilnius (Lituania), la 5 septembrie 2024, cu ocazia unei conferin\u021be a mini\u0219trilor justi\u021biei. Conven\u021bia-cadru reprezint\u0103 primul tratat interna\u021bional privind IA <\/strong>care va fi obligatoriu din punct de vedere juridic pentru semnatari.<\/p>\n

          Se preconizeaz\u0103 ca acest document s\u0103 fie semnat<\/strong> de cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, printre care \u0219i Rom\u00e2nia, precum \u0219i de cele 11 state \u0219i Uniunea European\u0103, care au participat la elaborarea sa ei. Semnarea acestei conven\u021bii genereaz\u0103 efecte juridice \u00een virtutea regulii de drept pacta sunt servanda<\/em> \u0219i incumb\u0103 drepturi \u0219i \u00eendatoriri din partea statelor semnatare.<\/p>\n

          Scopul Conven\u021biei-cadru<\/strong> este acela de a se asigura c\u0103 activit\u0103\u021bile din cadrul ciclului de via\u021b\u0103 al sistemelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 sunt \u00een deplin\u0103 concordan\u021b\u0103 cu drepturile omului, democra\u021bia \u0219i statul de drept.<\/p>\n

          Conven\u021bia-cadru constituie un standard de protec\u021bie minim<\/strong> \u00een sensul c\u0103 statele semnatare pot reglementa un nivel de protec\u021bie mai ridicat dec\u00e2t cel prev\u0103zut de aceasta.<\/p>\n

           <\/p>\n

            \n
          1. Concluzii<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

             <\/p>\n

              \n
            1. Reveria \u0219i contemplarea \u00een privin\u021ba tehnologiilor de tip IA au trecut. Ne apropiem vertiginos de o zon\u0103 critic\u0103 \u00een evolu\u021bia speciei umane. \u00centreaga paradigm\u0103 creat\u0103 de aceasta este pe cale s\u0103 se schimbe pentru c\u0103 IA va avea capacitatea de a organiza via\u021ba oamenilor \u0219i de a asigura serviciile publice de baz\u0103 sub aparen\u021ba conducerii umane. \u00cen anii \u201950 discutam despre testul Turing, care evalua, prin prisma interrela\u021bion\u0103rii cu un individ, capacitatea unei ma\u0219ini de a prezenta un comportament inteligent echivalent cu cel al unui om sau care nu se poate distinge de acesta. Acum acest test \u00ee\u0219i arat\u0103 limitele pentru c\u0103 \u00een stadiul actual al evolu\u021biei sistemelor de IA, acestea au deja capacitatea de a trece testul men\u021bionat, omul nemaiput\u00e2nd realiza cu acurate\u021be dac\u0103 interac\u021bioneaz\u0103 cu un individ sau cu IA. Ca atare, imitarea sau \u00eenv\u0103\u021barea naturii umane de c\u0103tre IA aduce \u00een discu\u021bie probleme etice care nu au mai fost ridicate \u00een decursul istoriei cu o asemenea acuitate \u0219i impact.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

              \u00a0<\/strong><\/p>\n

                \n
              1. Viitorul este ast\u0103zi! Homo technologicus<\/em>, prin descoperirile \u0219i inven\u021biile sale, \u201ea condus la o evolu\u021bie continu\u0103 a ideilor \u0219i crea\u021biei. Fiecare principiu \u0219i concept abstract, fiecare mic efort sau proiect creativ, fiecare experien\u021b\u0103 din via\u021ba sa au fost influen\u021bate de capacitatea unic\u0103 \u0219i complex\u0103 a speciei noastre de a-\u0219i folosi imagina\u021bia, creativitatea \u0219i ra\u021biunea\u201d (Urm\u0103torul val <\/em>\u2013 Mustafa Suleyman \u0219i Michael Bhaskar, Editura Bookzone, Bucure\u0219ti, 2024). IA \u0219i biologia sintetic\u0103 vor inaugura o nou\u0103 er\u0103 pentru umanitate. Sus\u021binem, astfel, tehnologia echit\u0103\u021bii \u0219i superinteligen\u021ba omului evoluat, dispensat de servitu\u021bile, imperfec\u021biunile \u0219i limitele sale. Viitorul omenirii depinde de aceste tehnologii \u0219i este, totodat\u0103, pus \u00een pericol de ele, cu efecte asupra tipologiei \u0219i valorilor omenirii \u0219i ordinii geopolitice actuale. Acest val de noi tehnologii deja prolifereaz\u0103, astfel c\u0103 trebuie s\u0103 identific\u0103m latura lor benefic\u0103 \u0219i s\u0103 surmont\u0103m problemele pe care acestea le pot cauza \u00een devenirea speciei umane.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                \u00a0<\/strong><\/p>\n

                  \n
                1. Dac\u0103 este folosit\u0103 corect, IA are capacitatea de a realiza un salt \u00een sfera progreselor \u0219tiin\u021bifice, economice \u0219i tehnologice, cu consecin\u021ba trecerii \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103 a civiliza\u021biei umane, \u00een care are loc o afirmare a omului \u00een evolu\u021bie, a aspira\u021biilor \u0219i demnit\u0103\u021bii sale. Proced\u00e2nd astfel, IA are poten\u021bialul de a rezolva unele dintre cele mai mari probleme ale umanit\u0103\u021bii. IA aduce beneficii extraordinare, dar prezint\u0103 riscuri \u0219i dileme etice. Din motive de control \u0219i supraveghere vor fi intruziuni masive \u00een via\u021ba privat\u0103. Rezult\u0103 c\u0103 provocarea major\u0103 \u00een dezvoltarea sistemelor de IA este men\u021binerea controlului uman asupra noilor tehnologii.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \n
                  1. Juri\u0219tii vor beneficia pe deplin de prefacerile sistemelor de IA, ei fiind avantaja\u021bi de sistemele de IA generative care reu\u0219esc s\u0103 realizeze proiecte ale deciziilor juridice pe care le vor lua. \u00cens\u0103 orice avantaj este \u00eenso\u021bit de dezavantajele sale, respectiv modul de concepere a algoritmilor de c\u0103tre operatorul uman \u0219i de control uman permanent al acestor dispozitive.<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, exist\u0103 preocup\u0103ri uria\u0219e \u00een privin\u021ba elabor\u0103rii unui cadru interna\u021bional, suprana\u021bional \u0219i na\u021bional pentru a se reglementa statutul juridic al sistemelor de IA. \u00cen acest sens, amintim, cu titlu exemplificativ, Regulamentul UE privind inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i Conven\u021bia-cadru a Consiliului Europei privind inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i drepturile omului, democra\u021bia \u0219i statul de drept, ambele din anul 2024. Toate acestea demonstreaz\u0103 c\u0103 lumea juridic\u0103 \u2013 dar \u0219i politic\u0103 \u2013 este con\u0219tient\u0103 de necesitatea conect\u0103rii at\u00e2t la <\/strong>schimb\u0103rile, c\u00e2t \u0219i la riscurile pe care le implic\u0103 sistemele de IA.<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Bibliografie selectiv\u0103:<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                      \n
                    1. H. Moor (editor): The Turing Test \u2013 The Elusive Standard of Artificial Intelligence, Ed. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, 2003;<\/strong><\/li>\n
                    2. P. Negulescu: Scrieri inedite – I. Problema cunoa\u0219terii, Ed. Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 1969;<\/strong><\/li>\n
                    3. Popoveniuc: Filosofia Singularit\u0103\u021bii, Ed. Eikon, Bucure\u0219ti, 2016;<\/strong><\/li>\n
                    4. Suleyman \u0219i M. Bhaskar: Urm\u0103torul val<\/em>, Ed. Bookzone, Bucure\u0219ti, 2024;<\/strong><\/li>\n
                    5. M. Turing:<\/strong> Computing machinery and intelligence \u00een revista Mind<\/em>, 1950, disponibil la adresa de Internet: https:\/\/courses.cs.umbc.edu\/471\/papers\/turing.pdf<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                      \u00a0<\/strong><\/p>\n

                      Chi\u0219in\u0103u – 30 august 2024<\/strong><\/p>\n

                      \u00a0<\/strong><\/p>\n

                       <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                      Prelegere sus\u021binut\u0103 \u00een cadrul sesiunii de comunic\u0103ri \u0219tiin\u021bifice \u201eCalea spre descoperiri \u0219tiin\u021bifice\u201d, organizat\u0103 de Academia…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4214,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03.jpg",1504,1384,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03-300x276.jpg",300,276,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03-768x707.jpg",640,589,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03-1024x942.jpg",640,589,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03.jpg",1504,1384,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03.jpg",1504,1384,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03-1115x715.jpg",1115,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03-800x500.jpg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03-1024x942.jpg",1024,942,true],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/5e2f11ec-9890-4cf7-9e8c-ea377624ff03-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Lipcanu Stan","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/lipcanu-stan\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4213"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4213"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4213\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4215,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4213\/revisions\/4215"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4214"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4213"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4213"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4213"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}