{"id":4511,"date":"2025-11-20T10:45:28","date_gmt":"2025-11-20T10:45:28","guid":{"rendered":"https:\/\/saptamana.md\/?p=4511"},"modified":"2025-11-20T10:46:34","modified_gmt":"2025-11-20T10:46:34","slug":"inchisi-atacati-si-redusi-la-tacere-cum-lupta-jurnalistii-pentru-adevar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2025\/11\/20\/inchisi-atacati-si-redusi-la-tacere-cum-lupta-jurnalistii-pentru-adevar\/","title":{"rendered":"\u00cenchi\u0219i, ataca\u021bi \u0219i redu\u0219i la t\u0103cere: cum lupt\u0103 jurnali\u0219tii pentru adev\u0103r"},"content":{"rendered":"

\u201eEste ciudat s\u0103 fii pe scena din Europa \u0219i s\u0103 prime\u0219ti un premiu pentru un coleg pe care l-ai cunoscut, un jurnalist proeminent care nu mai este printre noi\u201d,\u00a0<\/em>a declarat jurnalista ucrainean\u0103 Anna Babinets, \u00een timp ce se afla la Universitatea din Viena pentru a primi premiul \u201ePress Freedom Hero<\/a>\u201d (Eroul libert\u0103\u021bii presei) acordat \u00een cadrul Congresului Mondial dedicat celei de-a 75-a anivers\u0103ri a Institutului Interna\u021bional de Pres\u0103.<\/p>\n

Colega despre care vorbea era Victoria Roshchyna, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 26 de ani, o reporter\u0103 independent\u0103 care s-a dus singur\u0103 \u00een teritoriile ocupate de Rusia pentru a documenta invazia. Corpul lui Roshchyna a fost repatriat \u00een Ucraina \u0219i \u00eengropat la Kyiv la aproape un an dup\u0103 data oficial\u0103 a mor\u021bii sale \u00eentr-o \u00eenchisoare rus\u0103.<\/p>\n

\u201eV\u0103 pute\u021bi imagina\u201d,\u00a0<\/em>a \u00eentrebat Babinets publicul,\u00a0\u201ec\u0103 un jurnalist profesionist dintr-o \u021bar\u0103 european\u0103, \u00een secolul XXI, moare \u00een \u00eenchisoare din cauza torturii \u0219i a \u00eenfomet\u0103rii?\u201d<\/em><\/p>\n

\u201eFiecare redac\u021bie ucrainean\u0103 este acum \u0219i o arhiv\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Ucraina a devenit cel mai dur laborator din lume pentru jurnalism. C\u00e2nd rachetele ruse\u0219ti lovesc, editorii trimit \u0219tirile \u00eentre alerte de raid aerian; c\u00e2nd se \u00eentrerupe curentul electric, reporterii scriu din bunc\u0103re iluminate de generatoare.<\/p>\n

Anna Babinets este co-fondatoarea \u0219i redactorul-\u0219ef al Slidstvo.Info, o agen\u021bie de investiga\u021bii cu sediul \u00een Kyiv. La c\u00e2teva zile dup\u0103 invazie, redac\u021bia Babinets a publicat prima sa anchet\u0103 open-source, identific\u00e2nd un pilot rus decedat pe baza num\u0103rului de pe casca sa.\u00a0\u201eNe-am transformat peste noapte \u00een reporteri de r\u0103zboi\u201d,\u00a0<\/em>a spus ea.<\/p>\n

R\u0103zboiul a schimbat \u0219i harta genurilor \u00een jurnalismul ucrainean.\u00a0\u201e\u00cenainte, oamenii \u00eemi spuneau: \u00abE\u0219ti femeie, ar trebui s\u0103 stai acas\u0103\u00bb. Acum, 80 % din redac\u021bia mea este format\u0103 din femei. B\u0103rba\u021bii sunt pe front, a\u0219a c\u0103 noi ap\u0103r\u0103m adev\u0103rul.<\/em><\/p>\n

La Kyiv, directorul executiv al\u00a0Ukrainska Pravda<\/em>, Andriy Babarykin,<\/strong>\u00a0\u00eenc\u0103 num\u0103r\u0103 fiecare lovitur\u0103 care cade \u00een apropierea biroului lor.\u00a0\u201eAcum c\u00e2teva luni, o rachet\u0103 ne-a spart din nou geamurile\u201d,\u00a0<\/em>a spus el.\u00a0\u201eLe-am reparat \u0219i am continuat s\u0103 lucr\u0103m. Pentru c\u0103 dac\u0103 ne oprim, altcineva va umple t\u0103cerea cu minciuni. Fiecare redac\u021bie ucrainean\u0103 este acum \u0219i o arhiv\u0103. Noi document\u0103m r\u0103zboiul \u0219i \u00eel tr\u0103im.<\/em><\/p>\n

Chiar \u0219i \u00een mijlocul epuiz\u0103rii, etica r\u0103m\u00e2ne.\u00a0\u201eC\u00e2nd dezv\u0103luim corup\u021bia din timpul r\u0103zboiului, parc\u0103 ne-am t\u0103ia propria piele\u201d,\u00a0<\/em>recunoa\u0219te Babinets.\u00a0\u201eDar trebuie s\u0103 o facem. Altfel, pentru ce lupt\u0103m?\u201d<\/em><\/p>\n

Georgia: c\u00e2nd simplul fapt de a-\u021bi face meseria este periculos<\/strong><\/p>\n

\u00cen Georgia, reporterii care vorbesc despre protestele pa\u0219nice din Tbilisi au devenit din ce \u00een ce mai des \u021binta agresiunilor poli\u021biei \u0219i a deten\u021biilor arbitrare. Potrivit organiza\u021biilor locale de monitorizare, peste 50 de jurnali\u0219ti au fost agresa\u021bi \u00een timp ce documentau demonstra\u021biile din ultimul an. Mai mul\u021bi au fost acuza\u021bi de \u00eenc\u0103lcarea \u201eordinii publice\u201d doar pentru c\u0103 au filmat evenimentele.<\/p>\n

Redac\u021biile independente se afl\u0103 sub o presiune financiar\u0103 \u0219i politic\u0103 din ce \u00een ce mai mare. Presa critic\u0103 raporteaz\u0103 conturi bancare \u00eenghe\u021bate, contracte publicitare blocate \u0219i inspec\u021bii fiscale nea\u0219teptate care perturb\u0103 activitatea zilnic\u0103.<\/p>\n

Natalia Antelava, o jurnalist\u0103 georgian\u0103 proeminent\u0103 \u0219i fondatoarea Coda Story, observ\u0103 c\u0103 represiunea se extinde acum mult dincolo de mass-media:\u00a0\u201eNu este vorba doar de jurnali\u0219ti. Poate fi oricine \u2013 directori de muzee, muzicieni, chiar \u0219i dirijori de orchestre simfonice. Dar jurnali\u0219tii se afl\u0103 \u00een prima linie.\u201d<\/em><\/p>\n

Printre ace\u0219tia se num\u0103r\u0103 Mzia Amaglobeli, cea mai important\u0103 voce independent\u0103 din Georgia \u0219i fondatoarea canalelor media\u00a0Batumelebi<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0Netgazeti<\/em>, care se afl\u0103 \u00een prezent \u00een \u00eenchisoare. Primind premiul \u201eEroul libert\u0103\u021bii presei\u201d \u00een numele ei, colega sa Tamar Rukhadze, directoarea adjunct\u0103 a\u00a0Batumelebi<\/em>, a descris represiunea cresc\u00e2nd\u0103:<\/p>\n

\u201e\u00cen ultimele zile, peste 80 de persoane au fost arestate \u00een \u021bara mea. Iar num\u0103rul jurnali\u0219tilor re\u021binu\u021bi continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103. \u0218i m\u0103 tem c\u0103 aceste cifre s-ar putea s\u0103 se fi schimbat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acest premiu remarcabil va ajunge \u00een Georgia.<\/em><\/p>\n

Sfidarea Amaglobeli \u2013 greva foamei de 38 de zile, refuzul de a ocupa locul acuzatului \u00een timpul procesului \u2013 a transformat-o \u00eentr-un simbol al integrit\u0103\u021bii pentru \u00eentreaga comunitate media din Georgia.<\/p>\n

Armenia: femeile care povestesc r\u0103zboiul<\/strong><\/p>\n

\u00cen pofida progreselor \u00eenregistrate \u00een Indicele mondial al libert\u0103\u021bii presei din 2025, mediul media din Armenia r\u0103m\u00e2ne fragil. Jurnali\u0219tii continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu presiuni politice \u0219i atacuri publice. Acoperirea problemelor de securitate \u0219i a r\u0103zboiului din Nagorno-Karabakh a pus o presiune suplimentar\u0103 asupra mass-media locale, expun\u00e2nd dilemele etice \u0219i emo\u021bionale profunde ale jurnalismului.<\/p>\n

Roubina Margossian, redactor-\u0219ef al\u00a0EVN Report<\/em>, o revist\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 independent\u0103 online, afirm\u0103 c\u0103 jurnalismul armean este \u0219i o poveste despre rezilien\u021ba \u0219i reinventarea femeilor.\u00a0\u201ePentru ca femeile s\u0103 fie considerate p\u0103str\u0103toare ale memoriei \u0219i cele care o transmit mai departe, ele trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 primeasc\u0103 un loc \u00een prima linie. Pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, trebuie s\u0103 ne implic\u0103m foarte mult, iar \u00een cazul r\u0103zboiului pe care l-am acoperit, ceea ce nu \u0219tim despre r\u0103zboi \u2013 sau despre ce nu vorbim suficient \u2013 este c\u0103 r\u0103zboiul se schimb\u0103. Fiecare r\u0103zboi, de la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la alta, se schimb\u0103.<\/em><\/p>\n

Fondat \u00een 2017,\u00a0EVN Report<\/em>\u00a0a fost creat pentru a acoperi un decalaj \u00eentre Armenia \u0219i restul lumii \u2013\u00a0\u201edeoarece mass-media armean\u0103 vorbea despre armeni, pentru armeni, printre armeni\u201d,\u00a0<\/em>\u00ee\u0219i aminte\u0219te Margossian. Condus\u0103 \u00een \u00eentregime de femei, publica\u021bia a crescut \u00een perioade de revolu\u021bie \u0219i r\u0103zboi, devenind bilingv\u0103 \u0219i multimedia pe m\u0103sur\u0103 ce criza din \u021bar\u0103 se ad\u00e2ncea.\u00a0\u201eNe-am dezvoltat foarte repede \u00eentr-un mod multifacetic\u201d,\u00a0<\/em>spune ea.\u00a0\u201eAtribui o mare parte din acest lucru faptului c\u0103 suntem femei \u2013 c\u0103 suntem flexibile, c\u0103 ne permitem libert\u0103\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te formatul, g\u00e2ndirea, reprezentarea \u2013 libert\u0103\u021bi pe care alte organiza\u021bii media probabil nu \u0219i le-ar fi permis.\u201d<\/em><\/p>\n

Moldova: dezinformarea \u0219i tacticile ruse\u0219ti<\/strong><\/p>\n

Recentele alegeri parlamentare din Moldova au scos la iveal\u0103 modul \u00een care dezinformarea a devenit o arm\u0103 politic\u0103 \u2013 cu toate acestea, \u00een pofida atacurilor coordonate, for\u021bele pro-democratice au prevalat \u00een cele din urm\u0103. Re\u021belele digitale legate de Rusia au vizat aleg\u0103torii cu valuri de con\u021binut manipulator menit s\u0103 submineze sentimentul pro-european \u0219i s\u0103 destabilizeze institu\u021biile democratice. Jurnali\u0219tii de investiga\u021bie descriu un mediu online din ce \u00een ce mai ostil, \u00een care trolii pl\u0103ti\u021bi, \u201ecursurile de formare \u00een domeniul mass-media\u201d false \u0219i campaniile coordonate de denigrare au ac\u021bionat \u00eempreun\u0103 pentru a eroda \u00eencrederea \u00een pres\u0103.<\/p>\n

Azerbaidjan: controlul digital asupra mass-mediei libere<\/strong><\/p>\n

Azerbaidjanul are unul dintre cele mai mari numere de jurnali\u0219ti \u00eenchi\u0219i, organiza\u021bii precum Reporters sans fronti\u00e8res raport\u00e2nd cel pu\u021bin 25 la jum\u0103tatea anului 2025. Organiza\u021bii interna\u021bionale, printre care Parlamentul European, Uniunea European\u0103 \u0219i Amnesty International, au condamnat aceste ac\u021biuni \u0219i au cerut eliberarea tuturor jurnali\u0219tilor \u00eenchi\u0219i.<\/p>\n

Valul de arest\u0103ri a \u00eenceput la sf\u00e2r\u0219itul anului 2023, odat\u0103 cu re\u021binerea echipei\u00a0Abzas Media<\/em>.\u00a0\u201eDe atunci, represiunea nu s-a oprit\u201d,\u00a0<\/em>spune Leyla Mustafayeva, redactor-\u0219ef al\u00a0Qazetci<\/em>, un canal de \u0219tiri azer bazat \u00een exil, axat pe verificarea faptelor \u0219i jurnalismul de investiga\u021bie.\u00a0\u201eNu exist\u0103 niciun jurnalist independent care s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103 s\u0103 colaboreze cu noi din interiorul \u021b\u0103rii.\u201d<\/em><\/p>\n

Echipa ei a dezvoltat protocoale stricte de securitate digital\u0103 dup\u0103 o serie de atacuri sofisticate de phishing \u2013 e-mailuri \u0219i mesaje WhatsApp care p\u0103reau s\u0103 provin\u0103 de la ONG-uri cunoscute care ofereau \u201easisten\u021b\u0103 IT\u201d.\u00a0\u201eAu folosit numele \u0219i func\u021biile reale ale unor persoane din organiza\u021bii interna\u021bionale\u201d,\u00a0<\/em>\u00ee\u0219i aminte\u0219te Mustafayeva.\u00a0\u201eTotul p\u0103rea real, dar era fals. Unul dintre jurnali\u0219tii care au primit un astfel de e-mail se afl\u0103 acum \u00een \u00eenchisoare.<\/em><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 arest\u0103ri, autorit\u0103\u021bile azere au creat un ecosistem de supraveghere digital\u0103 care vizeaz\u0103 at\u00e2t criticii din \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i cei afla\u021bi \u00een exil. Mustafayeva descrie o baz\u0103 de date guvernamental\u0103 care monitorizeaz\u0103 aproximativ 20.000 de azeri \u2013 jurnali\u0219ti, activi\u0219ti, politicieni \u2013 \u00eenregistr\u00e2nd automat comentariile lor online \u0219i activitatea pe re\u021belele sociale.\u00a0\u201eDac\u0103 guvernul vrea s\u0103 vizeze pe cineva\u201d,\u00a0<\/em>spune ea,\u00a0\u201epoate deschide dosarul \u0219i vedea toate post\u0103rile pe care le-ai f\u0103cut \u2013 critice sau nu\u201d.<\/em><\/p>\n

Acest sistem se bazeaz\u0103 pe dezv\u0103luirile anterioare ale Proiectului Pegasus, care \u00een 2019 a expus peste 1.000 de numere de telefon din Azerbaidjan pe lista programelor spyware, inclusiv sute de jurnali\u0219ti \u0219i ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului.\u00a0\u201eChiar \u0219i din exil, sim\u021bim asta. Contul de Twitter al so\u021bului meu a fost blocat \u00een Azerbaidjan, iar el a primit multiple amenin\u021b\u0103ri. Cu c\u00e2t vorbe\u0219ti mai mult, cu at\u00e2t pericolul devine mai mare\u201d,\u00a0<\/em>adaug\u0103 Mustafayeva.<\/p>\n

Belarus: cum s\u0103 raportezi liber, \u00een pofida tuturor lucrurilor<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 unul dintre cele mai influente mijloace de informare \u00een mas\u0103 din Belarus, TUT.BY a fost \u00eenchis de autorit\u0103\u021bi \u00een 2021, dup\u0103 dou\u0103 decenii de activitate. Zeci de jurnali\u0219ti \u0219i angaja\u021bi ai acesteia au fost re\u021binu\u021bi sub acuza\u021bii \u201eeconomice\u201d fabricate. Dar echipa s-a reconstituit \u00een str\u0103in\u0103tate sub numele de Zerkalo.io \u2013 \u201eOglinda\u201d \u00een limba rus\u0103.<\/p>\n

\u201eSite-ul nostru a fost blocat chiar \u00een prima zi de la lansare\u201d,\u00a0<\/em>\u00ee\u0219i aminte\u0219te Ilona Elyashevich, manager la Zerkalo.\u00a0\u201e\u0218i a fost blocat \u00een Rusia a doua zi dup\u0103 \u00eenceperea invaziei pe scar\u0103 larg\u0103 a Ucrainei.\u201d<\/em><\/p>\n

Declarat\u0103 \u201eforma\u021biune extremist\u0103\u201d de c\u0103tre regimul din Belarus, cititorii Zerkalo risc\u0103 acum p\u00e2n\u0103 la \u0219apte ani de \u00eenchisoare doar pentru c\u0103 au apreciat sau distribuit post\u0103rile sale. Pentru a-\u0219i proteja publicul, redac\u021bia a trecut de la un canal bazat pe un site web la o prezen\u021b\u0103 multi-platform\u0103 pe YouTube, Instagram \u0219i TikTok \u2013 platforme pe care algoritmii, \u0219i nu abonamentele, aduc \u0219tirile la utilizatori.<\/p>\n

\u00cen pofida exilului, echipa se confrunt\u0103 cu un r\u0103zboi digital constant: atacuri cibernetice lunare, tentative de phishing \u0219i propagand\u0103 coordonat\u0103 pentru a-i expune pe jurnali\u0219tii lor. Majoritatea reporterilor r\u0103m\u00e2n anonimi pentru a proteja rudele care se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een Belarus.<\/p>\n

\u201eSuntem ataca\u021bi aproape \u00een fiecare lun\u0103\u201d,\u00a0<\/em>spune Elyashevich.\u00a0\u201eA devenit un obicei s\u0103 previn aceste atacuri.\u201d<\/em><\/p>\n

Supravie\u021buirea financiar\u0103 este o alt\u0103 lupt\u0103 zilnic\u0103. Acum, c\u00e2nd audien\u021ba mass-media este dispersat\u0103 \u00een toat\u0103 Europa, iar pia\u021ba publicitar\u0103 este distrus\u0103, veniturile din surse comerciale sunt disponibile doar par\u021bial.<\/p>\n

Calea de urmat<\/strong><\/p>\n

Ministrul Afacerilor Externe al Austriei, Beate Meinl-Reisinger, a spus-o simplu:\u00a0\u201eLibertatea de exprimare nu este ceva ce putem considera de la sine \u00een\u021beles. Trebuie s\u0103 o protej\u0103m \u0219i s\u0103 o consolid\u0103m \u00een fiecare zi, \u00een fiecare \u021bar\u0103 \u0219i la fiecare nivel.\u201d<\/em><\/p>\n

Din alt punct de vedere, Andrea Cairola, Consilier pentru comunicare \u0219i informare \u00een cadrul Sec\u021biei pentru libertatea de exprimare \u0219i siguran\u021ba jurnali\u0219tilor la UNESCO, a descris libertatea presei nu doar ca un drept, ci \u0219i ca o infrastructur\u0103 pentru progres.<\/p>\n

\u201eAccesul la informa\u021bie nu este doar o valoare democratic\u0103 \u2013 este parte integrant\u0103 a dezvolt\u0103rii durabile\u201d,\u00a0<\/em>a afirmat el.\u00a0\u201eSectorul mass-media este at\u00e2t un organism de supraveghere, c\u00e2t \u0219i un facilitator.\u201d<\/em><\/p>\n

La o mas\u0103 rotund\u0103 a UNESCO organizat\u0103 la Viena, Cairola a subliniat leg\u0103tura dintre libertatea presei \u0219i Agenda 2030 a ONU. Jurnalismul, sus\u021binea el, sus\u021bine responsabilitatea at\u00e2t \u00een politic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een economie, dezv\u0103luind faptele reprobabile, dar \u0219i permi\u021b\u00e2nd societ\u0103\u021bilor s\u0103 func\u021bioneze \u00een mod transparent.<\/p>\n

\u00cen cadrul Parteneriatului estic, editorii \u0219i exper\u021bii indic\u0103 acelea\u0219i priorit\u0103\u021bi pentru supravie\u021buire \u0219i re\u00eennoire.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, proteja\u021bi jurnali\u0219tii \u2013 at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u0219i digital. De la veste antiglon\u021b \u00een Kyiv la re\u021bele de criptare \u00een Baku, instruirea \u00een materie de siguran\u021b\u0103 \u0219i asisten\u021ba juridic\u0103 trebuie s\u0103 fie sistematice, nu improvizate dup\u0103 fiecare atac.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, reinventarea modelelor de afaceri. Mass-media independent\u0103 nu se poate baza doar pe subven\u021bii. Veniturile combinate \u2013 abonamente, cotiza\u021bii, evenimente \u2013 creeaz\u0103 at\u00e2t rezilien\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i autonomie.<\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, construirea cooper\u0103rii transfrontaliere. Investiga\u021biile comune \u0219i publicarea multilingv\u0103 extind aria de acoperire \u0219i ofer\u0103 un nivel suplimentar de securitate colectiv\u0103.<\/p>\n

\u00cen al patrulea r\u00e2nd, combaterea dezinform\u0103rii. Centrele de verificare a faptelor, transparen\u021ba algoritmic\u0103 \u0219i ini\u021biativele de educare a publicului sunt antidoturi esen\u021biale \u00eempotriva manipul\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen al cincilea r\u00e2nd, consolidarea cadrelor juridice. Alinierea la standarde precum Legea european\u0103 privind libertatea presei poate consolida independen\u021ba mass-media \u00een legisla\u021bie, nu doar \u00een principiu.<\/p>\n

A\u0219a cum a reamintit publicului Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, cenzura din ziua de azi nu se limiteaz\u0103 la raiduri ale poli\u021biei sau arest\u0103ri. Poate fi discret, birocratic \u0219i conceput din punct de vedere economic \u2013\u00a0\u201eo modalitate de a instiga frica, astfel \u00eenc\u00e2t oamenii s\u0103 nu vorbeasc\u0103, s\u0103 nu scrie\u201d.<\/em><\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, a\u0219a cum au demonstrat jurnali\u0219tii din regiune \u2013 de la Kyiv la Tbilisi, de la Erevan la Chi\u0219in\u0103u \u2013 instinctul de a relata, de a documenta, de a continua s\u0103 spun\u0103 povestea persist\u0103.<\/p>\n

Autor: Olga Konsevici<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eEste ciudat s\u0103 fii pe scena din Europa \u0219i s\u0103 prime\u0219ti un premiu pentru un…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4512,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia.webp",1920,1193,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-150x150.webp",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-300x186.webp",300,186,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-768x477.webp",640,398,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-1024x636.webp",640,398,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-1536x954.webp",1536,954,true],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia.webp",1920,1193,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-1115x715.webp",1115,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-800x500.webp",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-1024x636.webp",1024,636,true],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-540x340.webp",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Georgia-400x250.webp",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Lipcanu Stan","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/lipcanu-stan\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4511"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4511"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4511\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4513,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4511\/revisions\/4513"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4512"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4511"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4511"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4511"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}