Discut\u0103m despre anun\u021bul recent al guvern\u0103rii legat de v\u00e2nzarea Portului Interna\u021bional Liber Giurgiule\u0219ti. Vrem s\u0103 afl\u0103m dac\u0103 aceast\u0103 tranzac\u021bie reprezint\u0103 o oportunitate strategic\u0103 sau o vulnerabilitate na\u021bional\u0103. Interlocutorul nostru este\u00a0 liderul Partidului Popular din Moldova Alexandru Oleinic<\/strong><\/em><\/p>\n – Domnule Oleinic, autorit\u0103\u021bile de la Chi\u0219in\u0103u au anun\u021bat finalizarea v\u00e2nz\u0103rii Danube Logistics, Portul Interna\u021bional Liber Giurgiule\u0219ti c\u0103tre Portul Constan\u021ba. Este o veste bun\u0103 pentru Moldova sau nu?<\/strong><\/p>\n – Depinde din ce unghi privim. Oficial, ni se spune c\u0103 este o etap\u0103 fireasc\u0103, un investitor strategic regional preia portul, urmeaz\u0103 investi\u021bii, integrare \u00een re\u021belele comerciale europene, consolidarea rezilien\u021bei logistice. Toate acestea sun\u0103 bine. Dar politic \u0219i strategic, lucrurile sunt mult mai complicate. Vorbim despre singura noastr\u0103 ie\u0219ire la Dun\u0103re, despre o infrastructur\u0103 critic\u0103 prin care trec peste 70% din importurile \u0219i exporturile pe cale navigabil\u0103. Nu este o simpl\u0103 tranzac\u021bie comercial\u0103, este o mutare geopolitic\u0103 prin care guvernarea actual\u0103 a dat dovad\u0103 de o sl\u0103biciune \u0219i o lips\u0103 de viziune strategic\u0103. A\u0219 men\u021biona mai\u00a0 mult, anun\u021bul privind v\u00e2nzarea acestui activ important pentru Republica Moldova prin intermediul BERD nu semnific\u0103 o simpl\u0103 afacere. Din perspectiva interesului na\u021bional al Republicii Moldova, cazul Giurgiule\u0219ti este despre suveranitate economic\u0103, securitate strategic\u0103, responsabilitate bugetar\u0103 \u0219i protec\u021bia infrastructurii critice, de care autorit\u0103\u021bile nu au \u021binut cont.<\/p>\n – Domnule Oleinic, crede\u021bi c\u0103 Moldova \u00a0a pierdut controlul asupra unei infrastructuri strategice. Statul a c\u00e2\u0219tigat sau a pierdut?<\/strong><\/p>\n – Ideea cre\u0103rii portului de la Giurgiule\u0219ti nu a ap\u0103rut din ambi\u021bie comercial\u0103, ci dintr-o necesitate geopolitic\u0103 \u0219i economic\u0103. Republica Moldova era la acea vreme un stat f\u0103r\u0103 ie\u0219ire direct\u0103 la mare, dependent de infrastructura altor \u021b\u0103ri pentru exporturi \u0219i importuri. \u00cen anii \u201990, accesul la Dun\u0103re a fost perceput ca o condi\u021bie esen\u021bial\u0103 pentru reducerea vulnerabilit\u0103\u021bilor economice. Cuno\u0219te\u021bi probabil c\u0103 cei aproximativ 450 de metri de mal al Dun\u0103rii, ob\u021binu\u021bi \u00een urma negocierilor cu Ucraina \u00een 1999, au fost rezultatul unor eforturi diplomatice sus\u021binute de mai multe guverne \u0219i pre\u0219edin\u021bi moldoveni. A\u0219 men\u021biona c\u0103 schimbul teritorial cu Ucraina (inclusiv segmentul de \u0219osea din zona Palanca) a fost un compromis strategic, dar semnifica\u021bia acelui teren este mult mai mare dec\u00e2t dimensiunea lui teritorial\u0103: este singura ie\u0219ire suveran\u0103 a Moldovei la o arter\u0103 fluvial\u0103 interna\u021bional\u0103, conectat\u0103 la Marea Neagr\u0103. Cunoa\u0219te\u021bi c\u0103, de fapt, istoria portului \u00eencepe \u00een anii \u201990, c\u00e2nd Republica Moldova, aflat\u0103 \u00een tranzi\u021bie economic\u0103, a acceptat un \u00eemprumut sus\u021binut de BERD pentru dezvoltarea proiectului. Condi\u021biile ini\u021biale au inclus angajamente discutabile din partea Guvernului, inclusiv garantarea unor volume comerciale.<\/p>\n C\u00e2nd aceste angajamente au devenit imposibil de realizat, solu\u021bia identificat\u0103 \u00een 2004 a fost un acord de investi\u021bii prin care<\/p>\n investitorul privat a preluat obliga\u021biile fa\u021b\u0103 de BERD, iar costurile reale au fost transferate indirect asupra bugetului public, S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 statul a acordat Portului Giugiule\u0219ti, pe parcursul anilor, facilit\u0103\u021bi fiscale estimate la peste 100 milioane euro. De fapt, statul a suportat costuri semnificative, iar controlul efectiv asupra infrastructurii a fost diminuat. De facto, controlul direct al statului asupra portului a fost pierdut demult. Din 2004, prin acel Acord de investi\u021bii controversat, statul \u0219i-a asumat obliga\u021bii enorme \u0219i a cedat pozi\u021bii strategice.<\/p>\n – BERD spune c\u0103 a crescut profitabilitatea portului \u0219i c\u0103 tranzac\u021bia consolideaz\u0103 integrarea Moldovei \u00een re\u021belele comerciale europene.<\/strong><\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este adev\u0103rat c\u0103, sub administrarea BERD din 2021, portul a \u00eenregistrat cre\u0219teri. Din punct de vedere opera\u021bional, portul func\u021bioneaz\u0103. \u00cens\u0103 aici sunt dou\u0103 aspecte diferite. Planul economic-operational, unde putem discuta despre eficien\u021b\u0103 \u0219i investi\u021bii \u0219i Planul juridic \u0219i suveran, unde discut\u0103m despre obliga\u021bii asumate de stat, litigii, lips\u0103 de transparen\u021b\u0103 \u0219i risc bugetar. Faptul c\u0103 tranzac\u021bia din 2004 este \u00eenc\u0103 \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een secret, c\u0103 nici eu ca deputat nu am avut acces deplin la con\u021binutul acordului, este o problem\u0103 de democra\u021bie \u0219i guvernan\u021b\u0103, pe care actualii deciden\u021bi a\u0219a \u0219i n-au rezolvat-o.<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Domnule Oleinic ce \u00eensemna portul pentru economia na\u021bional\u0103?<\/strong><\/p>\n – \u00cen planurile guvernan\u021bilor portul trebuia s\u0103 reduc\u0103 dependen\u021ba de porturile str\u0103ine, s\u0103 stimuleze exporturile de cereale, vinuri, produse petroliere, s\u0103 atrag\u0103 investi\u021bii \u0219i s\u0103 creeze locuri de munc\u0103 s\u0103 consolideze securitatea energetic\u0103 (prin terminal petrolier). Vreau s\u0103 accentuiez c\u0103 \u00een practic\u0103, impactul economic a existat, dar controlul strategic a fost limitat. Portul a devenit un actor important \u00een comer\u021bul exterior, \u00eens\u0103 nu un instrument direct al statului moldovean.<\/p>\n – De ce statul moldovean nu a cump\u0103rat portul?<\/strong><\/p>\n – \u00centrebarea este legitim\u0103, dar r\u0103spunsul \u021bine de realit\u0103\u021bi bugetare \u0219i juridice pe care noi le avem. Statul nu a fost proprietar direct al infrastructurii opera\u021bionale. Proiectul a fost construit prin investi\u021bii private \u0219i finan\u021b\u0103ri interna\u021bionale.O eventual\u0103 achizi\u021bie a Portului ar fi presupus sume considerabile \u0219i risc litigios. Dar totu\u0219i cred c\u0103 statul ar fi trebuit s\u0103-\u0219i asume controlul strategic asupra acestui activ. Problema este cum statul \u0219i-a protejat \u2013 sau nu \u2013 interesele de-a lungul timpului.\u00a0 \u00centrebarea real\u0103 nu este dac\u0103 un stat vecin poate de\u021bine active \u00eentr-o alt\u0103 \u021bar\u0103. \u00centrebarea este, are Republica Moldova suficiente mecanisme institu\u021bionale pentru a-\u0219i ap\u0103ra suveranitatea economic\u0103, indiferent cine este investitorul?<\/p>\n Dac\u0103 r\u0103spunsul este \u201enu\u201d, atunci problema nu este Constan\u021ba, nici Ucraina, nici investitorii str\u0103ini, ci capacitatea intern\u0103 a guvernan\u021bilor.<\/p>\n – Vreau s\u0103 v\u0103 \u00eentreb dac\u0103 cunoa\u0219te\u021bi ceva din subtilit\u0103\u021bile acestei tranzac\u021bii, eventual valoarea ei.<\/strong><\/p>\n Pot s\u0103 v\u0103 spun doar c\u0103 pre\u021bul oferit de partea rom\u00e2n\u0103 este de aproximativ 62\u202fmilioane USD.Aceast\u0103 sum\u0103 reprezint\u0103 doar pre\u021bul de preluare a entit\u0103\u021bii private care opereaz\u0103 portul (Danube Logistics), nu \u0219i valoarea terenului sau a infrastructurii statului moldovean adiacent\u0103 portului (care nu este inclus\u0103 \u00een tranzac\u021bie). \u00cen plus fa\u021b\u0103 de pre\u021bul de achizi\u021bie, s-a raportat c\u0103 noul proprietar s-a angajat s\u0103 fac\u0103 investi\u021bii suplimentare de cel pu\u021bin 28\u202fmilioane USD pentru modernizarea \u0219i dezvoltarea portului dup\u0103 preluare.<\/p>\n – Domnule Oleinic, v\u00e2nzarea Portului Giurgiule\u0219ti c\u0103tre Portul Constan\u021ba poate fi v\u0103zut\u0103 \u0219i ca o apropiere strategic\u0103 de Rom\u00e2nia \u0219i UE. Nu este asta un avantaj?<\/strong><\/p>\n Da, exist\u0103 o dimensiune geopolitic\u0103 pozitiv\u0103. Integrarea portului \u00een re\u021beaua Constan\u021ba\u2013Marea Neagr\u0103\u2013coridoarele europene poate accelera integrarea economic\u0103 a Moldovei \u00een UE. Dar integrarea nu trebuie s\u0103 \u00eensemne pierderea controlului \u0219i asumarea unor riscuri financiare netransparente. Din acest considerent am c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri pentru actuala guvernare. Statul moldovean a fost sau nu parte activ\u0103 \u0219i informat\u0103 \u00een aceast\u0103 tranzac\u021bie, exist\u0103 o strategie na\u021bional\u0103 privind infrastructura critic\u0103? Dac\u0103 r\u0103spunsul este \u201enu\u201d, atunci nu vorbim de strategie, ci de lipsa ei.<\/p>\n – Ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 autorit\u0103\u021bile acum?<\/strong><\/p>\n \u00cen viziunea Partidului Popular din Moldova actuala guvernare ar trebui s\u0103 ac\u021bioneze pe mai multe direc\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd transparen\u021b\u0103 total\u0103 \u2013 desecretizarea acordului din 2004 \u0219i prezentarea public\u0103 a obliga\u021biilor reale ale statului. Audit juridic interna\u021bional \u2013 evaluarea riscurilor de arbitraj \u0219i preg\u0103tirea ap\u0103r\u0103rii statului.<\/p>\n \u0218i adoptarea unei legi privind infrastructura critic\u0103. Moldova \u00eenc\u0103 nu are un cadru solid de protec\u021bie a activelor strategice, pentru c\u0103 Portul Giurgiule\u0219ti nu este doar o afacere, este un test de maturitate statal\u0103.<\/p>\n – Domnule Oleinic este aceast\u0103 tranzac\u021bie o oportunitate sau un pericol?<\/strong><\/p>\n – Sunt ambii factori prezen\u021bi aici. Portul Giurgiule\u0219ti nu este doar despre comer\u021b. Este despre suveranitate, responsabilitate \u0219i capacitatea statului de a-\u0219i ap\u0103ra interesul public. Portul nu este doar un obiectiv economic. El reprezint\u0103 singura ie\u0219ire direct\u0103 a Republicii Moldova la Dun\u0103re \u0219i la Marea Neagr\u0103; infrastructur\u0103 prin care trece peste 70% din comer\u021bul naval al \u021b\u0103rii; un element esen\u021bial al securit\u0103\u021bii energetice \u0219i alimentare inclusiv o pies\u0103 strategic\u0103 \u00een contextul reconstruc\u021biei Ucrainei \u0219i al noilor coridoare comerciale regionale. Orice schimbare de proprietate sau control asupra acestui port are implica\u021bii directe asupra suveranit\u0103\u021bii economice a statului. Din p\u0103cate, actuala guvernare a dat dovad\u0103 de\u00a0 necunoa\u0219tere a ceea ce \u00eenseamn\u0103 vulnerabilitatea infrastructurii critice. Portul face parte din infrastructura critic\u0103 a statului, la fel ca aeroportul, re\u021belele energetice sau sistemele de transport strategic. Actualul Guvern nu a \u00eencercat s\u0103 ofere un cadru clar de protec\u021bie a infrastructurii critice. Astfel, Giurgiule\u0219ti devine un caz-\u0219coal\u0103 despre sl\u0103biciunea institu\u021bional\u0103 a actualei guvern\u0103ri \u00een gestionarea activelor strategice.<\/p>\n – Pe final, Domnule Oleinic care ar fi concluzia?<\/strong><\/p>\n \u00cen actualul context regional (r\u0103zboiul din Ucraina, reconfigurarea rutelor comerciale, presiuni energetice), controlul asupra porturilor de la Dun\u0103re are o valoare strategic\u0103 major\u0103. Guvernarea a\u0219a \u0219i n-a \u00een\u021beles c\u0103 decizie privind portul trebuie analizat\u0103 nu doar economic, ci \u0219i prin prisma securit\u0103\u021bii na\u021bionale.Cazul Giurgiule\u0219ti nu este doar o poveste despre un port. Este o lec\u021bie despre cum se pot transforma proiectele strategice \u00een poveri bugetare, cum lipsa de transparen\u021b\u0103 afecteaz\u0103 suveranitatea economic\u0103 \u0219i c\u00e2t de important este controlul asupra infrastructurii critice. Ast\u0103zi, \u00een fa\u021ba noii tranzac\u021bii, miza pentru Republica Moldova nu este doar cine administreaz\u0103 portul, ci dac\u0103 statul reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i protejeze interesele strategice, s\u0103 evite noi pierderi financiare \u0219i s\u0103 transforme Giurgiule\u0219ti dintr-o vulnerabilitate \u00eentr-un avantaj geopolitic real. Portul trebuie tratat nu ca un litigiu privat, ci ca o chestiune de securitate \u0219i interes na\u021bional.<\/p>\n -V\u0103 mul\u021bumim<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Discut\u0103m despre anun\u021bul recent al guvern\u0103rii legat de v\u00e2nzarea Portului Interna\u021bional Liber Giurgiule\u0219ti. Vrem s\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":2193,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14.jpg",635,476,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14-300x225.jpg",300,225,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14.jpg",635,476,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14.jpg",635,476,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14.jpg",635,476,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14.jpg",635,476,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14.jpg",635,476,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14.jpg",635,476,false],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14.jpg",635,476,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/635x0_A_Oleinic_14-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4598"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4598"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4598\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4600,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4598\/revisions\/4600"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2193"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4598"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4598"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4598"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}