{"id":4648,"date":"2026-07-02T08:14:57","date_gmt":"2026-07-02T08:14:57","guid":{"rendered":"https:\/\/saptamana.md\/?p=4648"},"modified":"2026-07-02T08:14:57","modified_gmt":"2026-07-02T08:14:57","slug":"moldova-intre-reforme-si-amenintari-hibride-cursul-european-al-unei-tari-aflate-in-prima-linie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2026\/07\/02\/moldova-intre-reforme-si-amenintari-hibride-cursul-european-al-unei-tari-aflate-in-prima-linie\/","title":{"rendered":"Moldova \u00eentre reforme \u0219i amenin\u021b\u0103ri hibride: cursul european al unei \u021b\u0103ri aflate \u00een prima linie"},"content":{"rendered":"

\u201eCel mai bun elev\u201d din sala de clas\u0103 european\u0103 pentru \u021b\u0103rile candidate \u0219i \u021bara care a \u00eenregistrat cele mai mari progrese \u00een cel mai recent raport privind extinderea UE \u2013 a\u0219a descrie din ce \u00een ce mai mult Bruxelles-ul Republica Moldova. Dup\u0103 ani de reforme accelerate, Chi\u0219in\u0103ul se afl\u0103 \u00een pragul unei noi etape \u00een integrarea sa european\u0103. Dup\u0103 o \u00eent\u00e2rziere de aproape un an, cauzat\u0103 de blocarea dosarului ucrainean, Uniunea European\u0103 a dat recent \u201eunda verde\u201d politic\u0103 Ucrainei \u0219i Republicii Moldova pentru a \u00eencepe procesul oficial de negocieri de aderare, deschiderea primelor capitole de negociere pentru ambele \u021b\u0103ri fiind anun\u021bat\u0103 pe 15 iunie.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani, Republica Moldova s-a impus ca una dintre cele mai active \u021b\u0103ri candidate, iar potrivit comisarului european pentru extindere, Marta Kos, \u021bara este \u201e\u00een fruntea listei\u201d \u00een preg\u0103tirile sale pentru aderarea la UE. Potrivit acesteia, Republica Moldova nu este doar un beneficiar al sprijinului european, ci \u201econtribuie deja la securitatea european\u0103\u201d. Ritmul rapid al reformelor, progresul \u00een domeniul statului de drept \u0219i transformarea economic\u0103 fac ca Republica Moldova s\u0103 fie unul dintre cele mai reu\u0219ite exemple de integrare european\u0103 \u00een cadrul Parteneriatului Estic.<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\u00cen ciuda progreselor \u00eenregistrate, \u021bara se confrunt\u0103 \u00een continuare cu \u00eencerc\u0103ri serioase. Pre\u0219edinta Maia Sandu recunoa\u0219te c\u0103 interferen\u021bele \u0219i campaniile de dezinformare ale Rusiei au devenit \u201enoua normalitate\u201d, iar institu\u021biile sunt obligate s\u0103 contracareze zilnic manipul\u0103rile. \u00cen acela\u0219i timp, Republica Moldova \u00ee\u0219i continu\u0103 eforturile de consolidare a securit\u0103\u021bii energetice, de reducere a dependen\u021belor \u0219i de sporire a rezisten\u021bei sale \u00eempotriva atacurilor hibride ruse\u0219ti. Tocmai \u00een acest mediu complex, \u021bara urm\u0103re\u0219te s\u0103 \u00eembine reformele interne, consolidarea securit\u0103\u021bii \u0219i integrarea european\u0103, f\u0103c\u00e2nd din aderarea la UE proiectul strategic cheie al viitorului s\u0103u.<\/p>\n

Din Rusia \u00een Europa: Calea Republicii Moldova c\u0103tre independen\u021ba energetic\u0103<\/strong><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la declan\u0219area r\u0103zboiului din Ucraina, Moldova a fost, istoric, dependent\u0103 de Rusia \u00een ceea ce prive\u0219te energia. Vulnerabil\u0103, pe de o parte, din cauza mo\u0219tenirii sale de infrastructur\u0103 din epoca sovietic\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, din cauza naivit\u0103\u021bii guvernelor sale, \u021bara se confrunt\u0103 \u00een 2022 cu \u00eencercarea de a ob\u021bine independen\u021ba energetic\u0103.<\/p>\n

\u201e\u201eAm trecut prin \u0219ocuri majore. Dac\u0103 compara\u021bi Moldova de ast\u0103zi cu cea din 2022, ve\u021bi observa c\u0103, din punct de vedere energetic, este o \u021bar\u0103 complet diferit\u0103. Ne afl\u0103m acum \u00eentr-o situa\u021bie cu totul diferit\u0103\u201d, a declarat Carolina Novac, secretar de stat al Ministerului Energiei din Republica Moldova.<\/em><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 2019, de exemplu, Republica Moldova era 100% dependent\u0103 de o singur\u0103 surs\u0103 de gaze \u2013 compania rus\u0103 Gazprom. Rusia a exploatat \u00een mod repetat aceast\u0103 dependen\u021b\u0103 pentru a pune presiune asupra \u021b\u0103rii prin \u00eentreruperea aprovizion\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen privin\u021ba energiei electrice, situa\u021bia era similar\u0103 la acea vreme \u2013 Republica Moldova producea doar 20% din energia electric\u0103 pe care o consuma, \u00een timp ce 70-80% era achizi\u021bionat\u0103 din regiunea Transnistriei, controlat\u0103 de autorit\u0103\u021bile separatiste. Energia electric\u0103 produs\u0103 acolo folosind gazul \u201egratuit\u201d din Rusia era v\u00e2ndut\u0103 pe pia\u021ba moldoveneasc\u0103 \u00een schimbul unor venituri reale, ceea ce asigura viabilitatea economic\u0103 a regiunii \u0219i contribuia la sus\u021binerea administra\u021biei separatiste.<\/p>\n

Situa\u021bia de ast\u0103zi este diferit\u0103. Republica Moldova este conectat\u0103 la pia\u021ba energetic\u0103 european\u0103. Diversificarea furnizorilor, at\u00e2t pentru gaze, c\u00e2t \u0219i pentru electricitate, este acum o realitate.<\/p>\n

\n
\"\"
Carolina Novac,\u00a0secretar de stat al Ministerului Energiei din Republica Moldova<\/em><\/strong>.\u00a0Foto:\u00a0Ministerul Energiei din Republica Moldova<\/em><\/strong><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n

Linia de gaze Ia\u0219i-Ungheni-Chi\u0219in\u0103u, care conecteaz\u0103 Republica Moldova la re\u021belele de gaze din Rom\u00e2nia \u0219i Europa, a jucat un rol cheie \u00een aceast\u0103 transformare. Datorit\u0103 acesteia, \u021bara poate achizi\u021biona acum gaze naturale din peste 20 de surse diferite \u0219i poate men\u021bine rezerve strategice suficiente pentru a acoperi aproximativ 10 zile de consum maxim de iarn\u0103.<\/p>\n

Pentru energia electric\u0103, Republica Moldova \u0219i-a m\u0103rit capacitatea de produc\u021bie a energiei regenerabile de 12 ori \u00een ultimii cinci ani. \u021aara import\u0103 \u00een continuare circa 60% din energia electric\u0103 pe care o consum\u0103, dar p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, 25% din energia electric\u0103 utilizat\u0103 a fost generat\u0103 din surse regenerabile, iar obiectivul este ca aceast\u0103 pondere s\u0103 ajung\u0103 la 31% p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n

\u201eInstalarea sistemelor de stocare cu baterii ne va ajuta s\u0103 dispunem de capacit\u0103\u021bi mai flexibile, astfel \u00eenc\u00e2t orice surplus generat \u00een timpul zilei s\u0103 poat\u0103 fi utilizat seara, c\u00e2nd consumul este cel mai ridicat. Prioritatea este s\u0103 continu\u0103m diversificarea mixului nostru energetic na\u021bional\u201d,\u00a0<\/em>explic\u0103 Novac.<\/p>\n

O alt\u0103 prioritate pentru guvern este modernizarea infrastructurii electrice \u00eemb\u0103tr\u00e2nite \u0219i asigurarea unei conectivit\u0103\u021bi mai bune cu Europa:<\/p>\n

\u201eMai sunt multe de f\u0103cut. Aproximativ 50% din re\u021beaua electric\u0103 necesit\u0103 lucr\u0103ri suplimentare de modernizare. Compania de stat \u201eMoldelectrica\u201d are un plan pe 10 ani pentru dezvoltarea re\u021belei de transport al energiei electrice.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 semnificative. Pentru a-\u0219i reduce vulnerabilitatea, Republica Moldova investe\u0219te \u00een mai multe proiecte strategice de transport al energiei electrice. Cel mai important dintre acestea este linia electric\u0103 Vulc\u0103ne\u0219ti-Chi\u0219in\u0103u, care va permite ocolirea Transnistriei prin furnizarea de energie electric\u0103 \u0219i va oferi \u021b\u0103rii un control mai mare asupra fluxurilor de energie.<\/p>\n

\u00cen paralel, se lucreaz\u0103 la liniile electrice Suceava-B\u0103l\u021bi \u0219i Str\u0103\u0219eni-Gutina\u0219, care vor cre\u0219te capacitatea de transport \u0219i rezilien\u021ba re\u021belei. De asemenea, este planificat\u0103 o nou\u0103 conexiune cu Ucraina, care va permite o gestionare mai flexibil\u0103 a fluxurilor de energie electric\u0103 \u00een regiune \u0219i va crea posibilitatea importului \u0219i exportului invers de energie electric\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, atunci c\u00e2nd este necesar.<\/p>\n

Implementarea acestor proiecte cheie, al\u0103turi de altele care vizeaz\u0103 tranzi\u021bia c\u0103tre \u00eenc\u0103lzirea centralizat\u0103 \u0219i cre\u0219terea eficien\u021bei energetice a cl\u0103dirilor publice \u0219i reziden\u021biale, este legat\u0103 de finan\u021bare european\u0103 \u0219i american\u0103, cu date de finalizare cuprinse \u00eentre 2030 \u0219i 2032. \u00centre timp, r\u0103m\u00e2ne o serie de provoc\u0103ri non-tehnice, inclusiv volatilitatea pre\u021burilor interna\u021bionale \u0219i necesitatea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii securit\u0103\u021bii cibernetice \u00een sectorul energetic.<\/p>\n

Securitate \u0219i neutralitate \u00een umbra r\u0103zboiului<\/strong><\/p>\n

Securitatea Republicii Moldova este str\u00e2ns legat\u0103 de infrastructura sa energetic\u0103. Construc\u021bia de noi linii electrice care ocolesc Transnistria \u0219i o conecteaz\u0103 la Rom\u00e2nia este considerat\u0103 un act de \u201esecuritate regional\u0103\u201d care permite, de asemenea, Ucrainei s\u0103 \u00ee\u0219i echilibreze fluxurile de energie prin re\u021beaua electric\u0103 moldoveneasc\u0103.<\/p>\n

Problema securit\u0103\u021bii \u021b\u0103rii este \u00eens\u0103 mai ampl\u0103 \u0219i indisolubil legat\u0103 de aspira\u021biile sale de integrare european\u0103 \u0219i de realitatea geopolitic\u0103 schimbat\u0103 din Europa de Est \u00een urma invaziei Rusiei \u00een Ucraina. Din 2022, arhitectura de securitate din regiune a fost fundamental modificat\u0103, Republica Moldova ocup\u00e2nd o pozi\u021bie vulnerabil\u0103 datorit\u0103 frontierei sale de 1.200 km cu Ucraina.<\/p>\n

\n
\"\"
Gennadie Cojocaru, secretar de stat la Ministerul Ap\u0103r\u0103rii din Republica Moldova. Foto:\u00a0<\/em><\/strong>Gennadie Cojocaru<\/strong><\/em>\/LinkedIn<\/em><\/strong><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n

Noua realitate necesit\u0103 adaptare. \u00cen noile sale strategii de ap\u0103rare, Republica Moldova pune accent pe dezvoltarea tehnologic\u0103 \u0219i modernizarea cuprinz\u0103toare a armatei, al\u0103turi de un nivel mai ridicat de planificare politic\u0103. Toate acestea, \u00eens\u0103, sunt costisitoare.<\/p>\n

Ghenadie Cojocaru, secretar de stat la Ministerul Ap\u0103r\u0103rii din Republica Moldova, a explicat c\u0103, istoric, \u021bara a alocat ap\u0103r\u0103rii doar 0,3% din PIB; ulterior, suma a crescut la 0,6%, iar ambi\u021bia guvernului este de a atinge 1% din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n

Asisten\u021ba pentru modernizarea for\u021belor armate ale Republicii Moldova vine \u0219i din partea UE prin intermediul Facilit\u0103\u021bii Europene pentru Pace \u0219i al cadrului de cooperare \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii PESCO al Uniunii. SUA este, de asemenea, un partener strategic cheie, oferind instruire la academiile militare americane \u0219i o cooperare str\u00e2ns\u0103 cu Garda Na\u021bional\u0103 din Carolina de Nord.<\/p>\n

Pe de o parte, Republica Moldova are partenerii s\u0103i, pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, conform Constitu\u021biei din 1994, \u021bara este \u201eneutr\u0103\u201d. Neutralitatea \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Republica Moldova nu poate participa la alian\u021be militare sau permite desf\u0103\u0219urarea de trupe str\u0103ine pe teritoriul s\u0103u.<\/p>\n

\u201eDe fapt, acest lucru ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ader\u0103m la orice alian\u021b\u0103 militar\u0103. Scopul articolului 11 din Constitu\u021bia noastr\u0103 era retragerea trupelor ruse\u0219ti din Transnistria \u0219i evitarea particip\u0103rii noastre la o alian\u021b\u0103 militar\u0103 a fostelor republici sovietice condus\u0103 de Rusia. Singura care \u00eencalc\u0103 acest principiu ast\u0103zi este Rusia, deoarece pe teritoriul transnistrean exist\u0103 unit\u0103\u021bi ruse\u0219ti sta\u021bionate ilegal\u201d,\u00a0<\/em>explic\u0103 Cojocaru.<\/p>\n

Potrivit acestuia, principiul neutralit\u0103\u021bii consfin\u021bit \u00een constitu\u021bie este folosit de grupurile de opozi\u021bie pro-ruse ca pretext pentru acuza\u021bii la adresa autorit\u0103\u021bilor aflate la putere \u00een \u00eencercarea lor de a ob\u021bine cooperare interna\u021bional\u0103 pentru modernizarea armatei.<\/p>\n

\u201e\u00cen 2017, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a interpretat acest articol \u0219i a statuat c\u0103 neutralitatea nu \u00eenseamn\u0103 izolare\u201d,\u00a0<\/em>explic\u0103 secretarul de stat.<\/p>\n

Potrivit acestuia, \u021bara sa are dreptul s\u0103 fac\u0103 tot ce este necesar pentru a-\u0219i ap\u0103ra neutralitatea, inclusiv s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 capacit\u0103\u021bile de ap\u0103rare cu resursele necesare.<\/p>\n

\u201e\u021a\u0103rile neutre nu au alia\u021bi cu care s\u0103 lupte pentru suveranitatea \u0219i valorile lor, nu beneficiaz\u0103 de protec\u021bia articolului 5 din Tratatul NATO. \u00cen acest sens, toate procesele pe care le desf\u0103\u0219ur\u0103m aici, la Ministerul Ap\u0103r\u0103rii, au ca scop \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea capacit\u0103\u021bii noastre de ap\u0103rare\u201d,\u00a0<\/em>a remarcat Gennadie Cojocaru.<\/p>\n

Solu\u021bia pentru Transnistria: pa\u0219nic\u0103 \u0219i economic\u0103<\/strong><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 consolidarea capacit\u0103\u021bilor sale de ap\u0103rare, Republica Moldova se confrunt\u0103 cu provocarea de a aborda o alt\u0103 problem\u0103 cheie de securitate: problema Transnistriei. F\u00e2\u0219ia \u00eengust\u0103 de p\u0103m\u00e2nt dintre r\u00e2ul Nistru \u0219i grani\u021ba cu Ucraina, care acoper\u0103 11% din teritoriul \u021b\u0103rii, este recunoscut\u0103 pe plan interna\u021bional ca parte a Republicii Moldova. Din 1990-1992, \u00eens\u0103, aceasta este controlat\u0103 de \u201eRepublica Moldoveneasc\u0103 Transnistrean\u0103\u201d, care nici m\u0103car nu este recunoscut\u0103 de Rusia. Exist\u0103, \u00eens\u0103, aproximativ 1.500 de militari ru\u0219i sta\u021biona\u021bi acolo. Acest lucru, pe de o parte, permite Rusiei s\u0103 men\u021bin\u0103 o prezen\u021b\u0103 militar\u0103 \u00een regiune, iar pe de alt\u0103 parte, complic\u0103 integrarea european\u0103 a \u021b\u0103rii \u0219i dezbaterea privind securitatea acesteia.<\/p>\n

\n
\"\"
Adrian Ermurachi, manager de program la Institutul pentru Politici \u0219i Reforme Europene (IPRE)<\/em><\/strong>.\u00a0Foto: IPRE<\/em><\/strong><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n

Pozi\u021bia oficial\u0103 a Republicii Moldova const\u0103 \u00een sus\u021binerea constan\u0103 \u0219i ferm\u0103 c\u0103 c\u0103conflictul poate fi solu\u021bionat exclusiv prin mijloace pa\u0219nice, \u00een conformitate cu valorile europene ale democra\u021biei \u0219i drepturilor omului. P\u00e2n\u0103 atunci, 300 de militari moldoveni continu\u0103 s\u0103 fie sta\u021biona\u021bi zilnic \u00een a\u0219a-numita \u201eZon\u0103 de Securitate\u201d pentru a men\u021bine stabilitatea \u0219i a preveni escaladarea conflictului.<\/p>\n

O rezolvare a problemei, \u00eens\u0103, nu pare prea \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i aparent ar putea fi realizat\u0103 prin mijloace economice. Transnistria devine din ce \u00een ce mai dependent\u0103, din punct de vedere economic, de Chi\u0219in\u0103u \u0219i de pia\u021ba european\u0103.<\/p>\n

Potrivit exper\u021bilor, aproximativ 90 % dintre cei care locuiesc \u00een republica nerecunoscut\u0103 de\u021bin cet\u0103\u021benie moldoveneasc\u0103, pe care o exercit\u0103 \u00een mod activ, inclusiv majoritatea solda\u021bilor din a\u0219a-numitele \u201eunit\u0103\u021bi ruse\u0219ti\u201d. Se sus\u021bine c\u0103 mai mult de jum\u0103tate din popula\u021bia care locuie\u0219te \u00een Transnistria face naveta zilnic pentru a lucra \u00een Republica Moldova.<\/p>\n

\u201eRela\u021biile cu Transnistria se vor rezolva probabil pe termen mediu sau lung. Transnistria nu este o prioritate pentru Rusia. Acest lucru este evident; altfel, ar fi beneficiat de sprijin, dar nu nu este cazul. Le furnizeaz\u0103 gaze doar c\u00e2t s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, dar nu suficient pentru dezvoltarea economic\u0103, crearea de locuri de munc\u0103 sau o calitate bun\u0103 a vie\u021bii\u201d,\u00a0<\/em>a declarat Adrian Ermurachi, manager de program la Institutul pentru Politici \u0219i Reforme Europene (IPRE).<\/p>\n

\u201eNu \u0219tiu dac\u0103 economia rus\u0103 este \u00eentr-o stare at\u00e2t de proast\u0103 sau dac\u0103 Transnistria nu mai este o prioritate. Putem doar specula\u201d,\u00a0<\/em>a ad\u0103ugat el.<\/p>\n

Potrivit acestuia, peste 80% din exporturile republicii nerecunoscute merg c\u0103tre UE, nu c\u0103tre Rusia sau alte \u021b\u0103ri. Av\u00e2nd \u00een vedere datele care arat\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, ponderea exporturilor c\u0103tre UE va ajunge la 67,5-68,1% din totalul exporturilor Republicii Moldova, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Transnistria este mai bine integrat\u0103 pe pia\u021ba european\u0103 dec\u00e2t Republica Moldova \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n

Frontul hibrid: dezinformare, bani \u0219i re\u021bele de influen\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00centre timp, Republica Moldova serve\u0219te drept teren de testare pentru r\u0103zboiul hibrid al Rusiei.<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 Moldova poate servi drept un bun exemplu al modului \u00een care reu\u0219e\u0219te s\u0103 reziste interferen\u021bei Rusiei\u201d,\u00a0<\/em>a declarat Sergiu Tofilat din echipa WatchDog \u2013 o organiza\u021bie non-guvernamental\u0103 care analizeaz\u0103 politicile publice, monitorizeaz\u0103 guvernarea \u0219i combate dezinformarea.<\/p>\n

Conform datelor WatchDog, amploarea interferen\u021bei financiare a Rusiei este colosal\u0103 pentru economia \u021b\u0103rii. ONG-ul sus\u021bine c\u0103, numai \u00een preajma alegerilor din 2024, Rusia a cheltuit peste 250 de milioane de euro pentru a-\u0219i consolida influen\u021ba asupra proceselor politice ale \u021b\u0103rii. Suma este echivalent\u0103 cu 1,5% din PIB-ul Republicii Moldova.<\/p>\n

\n
\"\"
Sergiu Tofilat. Foto: Infotag.md<\/em><\/strong><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n

\u201e50 de milioane de dolari au fost cheltui\u021bi pentru dezinformare \u00een timpul alegerilor preziden\u021biale \u0219i al referendumului UE din 2024\u201d,\u00a0<\/em>sus\u021bine Tofilat.<\/p>\n

Printre instrumentele acestei dezinform\u0103ri se num\u0103r\u0103 crearea unor nara\u021biuni false specifice, care vizeaz\u0103 anumite segmente ale popula\u021biei, \u00een func\u021bie de interesele \u0219i temerile acestora. Pentru a promova nara\u021biunile ruse\u0219ti, lucreaz\u0103 ferme de trolli \u0219i re\u021bele de pagini false de Facebook \u0219i conturi TikTok \u2013 gestionate din ce \u00een ce mai mult de inteligen\u021ba artificial\u0103. Influencerii locali care anterior discutau despre g\u0103tit, ma\u0219ini sau frumuse\u021be devin, de asemenea, purt\u0103tori de dezinformare pe teme politice legate de alegeri.<\/p>\n

Obiectivul principal r\u0103m\u00e2ne acela\u0219i \u2013 discreditarea institu\u021biilor statului \u0219i crearea de obstacole \u00een calea \u021b\u0103rii c\u0103tre Europa.<\/p>\n

\u201eExist\u0103 o anchet\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare privind modul \u00een care Ilan \u0218or\u00a0<\/em>[un oligarh moldovean \u0219i politician pro-rus, considerat o figur\u0103 cheie \u00een re\u021belele politice pro-ruse din Moldova, ed.]\u00a0\u0219i-a finan\u021bat activit\u0103\u021bile r\u0103u inten\u021bionate \u0219i a canalizat bani c\u0103tre membrii partidului s\u0103u. Vorbim despre sume \u00eentre 25 \u0219i 30 de milioane de dolari pe lun\u0103\u201d,\u00a0<\/em>a subliniat el.<\/p>\n

Ancheta \u00een cauz\u0103 a fost condus\u0103 de\u00a0Ziarul de Gard\u0103\u00a0<\/em>. Ancheta dat\u0103 a dezv\u0103luit modul \u00een care re\u021beaua lui Ilan Shor a folosit structuri organizate pentru a influen\u021ba procesele electorale din Republica Moldova prin finan\u021bare ilegal\u0103, mobilizarea activi\u0219tilor pl\u0103ti\u021bi, r\u0103sp\u00e2ndirea dezinform\u0103rii \u0219i cump\u0103rarea de voturi.<\/p>\n

Jurnali\u0219ti sub acoperire din cadrul institu\u021biei media au demascat mecanisme de recrutare a participan\u021bilor, r\u0103sp\u00e2ndirea mesajelor manipulatoare \u0219i coordonarea activit\u0103\u021bilor care vizau parcursul european al \u021b\u0103rii \u0219i \u00een sprijinul candida\u021bilor lega\u021bi de \u0218or.<\/p>\n

Potrivit exper\u021bilor, din cauza controlului sporit, Rusia este obligat\u0103 s\u0103 utilizeze metode neconven\u021bionale pentru a aduce bani \u00een \u021bar\u0103 \u00een scopul finan\u021b\u0103rii a astfel de opera\u021biuni. Metodele variaz\u0103 de la transportul cu avionul a oamenilor \u00een Rusia pentru a se \u00eentoarce cu sume de numerar sub 10.000 de dolari pentru a evita declararea acestora, p\u00e2n\u0103 la deschiderea de conturi bancare ruse\u0219ti pentru peste 140.000 de cet\u0103\u021beni moldoveni, prin care ace\u0219tia primesc pl\u0103\u021bi lunare \u00een ruble, p\u00e2n\u0103 la utilizarea criptomonedelor pentru a pl\u0103ti activi\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen acest context, institu\u021bii precum Centrul pentru Comunicare Strategic\u0103 \u0219i Combaterea Dezinform\u0103rii, \u00eenfiin\u021bate \u00een 2023 la ini\u021biativa pre\u0219edintei Maia Sandu, \u0219i sectorul societ\u0103\u021bii civile combat dezinformarea \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 contracareze interferen\u021bele str\u0103ine \u0219i s\u0103 fac\u0103 societatea mai rezistent\u0103 la manipulare.<\/p>\n

Planul B: este posibil\u0103 reunificarea cu Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n

Posibilitatea unei uniuni \u00eentre Republica Moldova \u0219i Rom\u00e2nia a reap\u0103rut periodic \u00een dezbaterile publice \u0219i politice din 1991, c\u00e2nd Republica Moldova \u0219i-a declarat independen\u021ba. Av\u00e2nd la baz\u0103 leg\u0103turile istorice, culturale \u0219i lingvistice comune dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, ideea este din nou discutat\u0103 \u00een contextul integr\u0103rii europene a \u021b\u0103rii \u0219i al amenin\u021b\u0103rilor la adresa securit\u0103\u021bii generate de r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Chiar \u0219i pre\u0219edinta \u021b\u0103rii, Maia Sandu, a declarat c\u0103, la nivel personal, ar sus\u021bine unirea cu Rom\u00e2nia, dar, \u00een acela\u0219i timp, a subliniat c\u0103 aceasta nu este o politic\u0103 oficial\u0103 de stat \u0219i c\u0103 o astfel de decizie poate fi luat\u0103 doar de cet\u0103\u021benii Republicii Moldova.<\/p>\n

De\u0219i unii consider\u0103 o posibil\u0103 reunificare ca un \u201ePlan B\u201d pentru aderarea la Uniunea European\u0103, nu exist\u0103 o majoritate public\u0103 care s\u0103 sus\u021bin\u0103 o astfel de mi\u0219care.<\/p>\n

\u201eSus\u021bin\u0103torii unirii reprezint\u0103 aproximativ 35% din popula\u021bia Republicii Moldova. Unele sondaje indic\u0103 40%, dar eu sunt sceptic. Aproximativ 10% sunt indeci\u0219i. Este clar c\u0103 50% dintre oameni spun: \u00abNu, dac\u0103 votez, voi vota \u00eempotriva unirii cu Rom\u00e2nia\u00bb\u201d,\u00a0<\/em>sus\u021bine Adrian Ermurachi.<\/p>\n

Ermurachi spune c\u0103 este important s\u0103 se fac\u0103 distinc\u021bia \u00eentre grupul de persoane care sus\u021bin integrarea european\u0103 \u0219i cele care sus\u021bin unirea cu Rom\u00e2nia. Mul\u021bi cet\u0103\u021beni sus\u021bin calea c\u0103tre UE, dar nu doresc reunirea.<\/p>\n

Obiectivul realist al \u021b\u0103rii r\u0103m\u00e2ne aderarea la Uniunea European\u0103 ca stat independent. Cu toate acestea, nu se poate exclude faptul c\u0103, \u00een cazul \u00een care r\u0103zboiul \u00een curs se \u00eencheie nefavorabil pentru Ucraina, iar Republica Moldova \u00eenc\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103 adere la UE, sprijinul pentru \u201ePlanul B\u201d ar putea cre\u0219te \u0219i ar putea fi, de fapt, o op\u021biune viabil\u0103.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 un astfel de acord ar fi \u00een cele din urm\u0103 \u00eencheiat \u00een Moldova, Rom\u00e2nia ar trebui, la r\u00e2ndul s\u0103u, s\u0103 ia o decizie. Acest lucru ar fi complicat, deoarece decizia are implica\u021bii juridice legate de apartenen\u021ba Rom\u00e2niei la NATO \u0219i la UE, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te aderarea unor noi teritorii la aceste alian\u021be. De asemenea, nu este sigur dac\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 ar acorda sprijinul s\u0103u, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 mul\u021bi consider\u0103 c\u0103 Republica Moldova ar reprezenta o povar\u0103 pentru economia \u021b\u0103rii \u0219i ar genera provoc\u0103ri \u00een materie de securitate.<\/p>\n

Deschiderea primelor capitole de negocieri nu marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul reformelor, ci mai degrab\u0103 \u00eenceputul celei mai complexe etape a cursului european al Republicii Moldova. \u021aara se confrunt\u0103 \u00een continuare cu \u00eencerc\u0103ri legate de statul de drept, sustenabilitatea energetic\u0103, securitate \u0219i contracararea influen\u021bei str\u0103ine. Cu toate acestea, pentru prima dat\u0103 de la declararea independen\u021bei din 1991, perspectiva european\u0103 a \u021b\u0103rii apare nu doar ca un obiectiv politic, ci ca un plan realist \u0219i realizabil treptat, sus\u021binut at\u00e2t de Bruxelles, c\u00e2t \u0219i de majoritatea societ\u0103\u021bii moldovene\u0219ti.<\/p>\n

Autor: Desislava Koleva<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCel mai bun elev\u201d din sala de clas\u0103 european\u0103 pentru \u021b\u0103rile candidate \u0219i \u021bara care…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4649,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[36],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images.jpg",701,436,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images-300x187.jpg",300,187,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images.jpg",640,398,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images.jpg",640,398,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images.jpg",701,436,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images.jpg",701,436,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images.jpg",701,436,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images.jpg",701,436,false],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images.jpg",701,436,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/images-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Lipcanu Stan","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/lipcanu-stan\/"},"category_info":"Integrare european\u0103<\/a>","tag_info":"Integrare european\u0103","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4648"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4648"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4648\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4650,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4648\/revisions\/4650"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4649"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4648"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4648"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4648"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}