<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Partidul Popular din Moldova consider\u0103 c\u0103 Republica Moldova a intrat \u00eentr-o etap\u0103 \u00een care reforma fiscal\u0103 nu mai reprezint\u0103 o op\u021biune politic\u0103, ci o necesitate economic\u0103. Oric\u00e2t de costisitoare ar fi din punct de vedere electoral, aceasta trebuie asumat\u0103 integral de partidul aflat la guvernare, la fel cum trebuie asumat \u00eentregul act de guvernare \u0219i rezultatele ultimilor ani. Dup\u0103 aproape \u0219ase ani \u00een care executivul a beneficiat de o majoritate parlamentar\u0103 absolut\u0103, multe dintre reformele structurale promise au fost am\u00e2nate, iar efectele acestei tergivers\u0103ri \u00eencep s\u0103 fie resim\u021bite \u00een toate sectoarele economiei \u0219i ale societ\u0103\u021bii.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen ultimii ani, cea mai mare parte a resurselor politice \u0219i administrative a fost concentrat\u0103 asupra reformei justi\u021biei. Vettingul, pre-vettingul, reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii \u0219i a Consiliului Superior al Procurorilor au consumat timp, bani \u0219i capital politic, \u00eens\u0103 rezultatele sunt contestate inclusiv de o parte a societ\u0103\u021bii \u0219i a mediului profesional. \u00centre timp, alte reforme considerate esen\u021biale pentru func\u021bionarea statului \u2013 fiscal\u0103, administrativ-teritorial\u0103, electoral\u0103 \u0219i reforma administra\u021biei publice \u2013 au r\u0103mas \u00een plan secund.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen prezent, Republica Moldova se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie complicat\u0103, deoarece urm\u0103torii ani vor fi marca\u021bi de mai multe cicluri electorale succesive, ceea ce reduce considerabil disponibilitatea politicienilor de a adopta m\u0103suri nepopulare. Cu toate acestea, tocmai lipsa acestor reforme risc\u0103 s\u0103 genereze costuri economice \u0219i sociale mult mai mari dec\u00e2t eventualele pierderi electorale.<\/p>\n
<\/p>\n
Cifrele arat\u0103 c\u0103 economia Republicii Moldova nu mai poate func\u021biona dup\u0103 acela\u0219i model. \u00cen ultimii ani, cre\u0219terea economic\u0103 a fost modest\u0103, iar \u00een 2025 PIB-ul a avansat cu aproximativ 2,4%, ritm insuficient pentru recuperarea decalajelor fa\u021b\u0103 de Uniunea European\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, deficitul bugetar se situeaz\u0103 \u00een jur de 4-5% din PIB, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 statul continu\u0103 s\u0103 cheltuie anual cu miliarde de lei mai mult dec\u00e2t \u00eencaseaz\u0103 \u0219i acoper\u0103 diferen\u021ba prin \u00eemprumuturi interne \u0219i externe.<\/p>\n
<\/p>\n
Situa\u021bia sistemului social este \u0219i mai \u00eengrijor\u0103toare. De peste 12 ani, contribu\u021biile colectate la Bugetul Asigur\u0103rilor Sociale de Stat nu acoper\u0103 plata pensiilor \u0219i a presta\u021biilor sociale. \u00cen fiecare an, Guvernul este obligat s\u0103 transfere din bugetul de stat miliarde de lei pentru a acoperi acest deficit. Practic, sistemul func\u021bioneaz\u0103 datorit\u0103 subven\u021biilor bugetare \u0219i nu datorit\u0103 contribu\u021biilor economiei reale.<\/p>\n
<\/p>\n
Pia\u021ba muncii confirm\u0103 dezechilibrele economice. Republica Moldova are una dintre cele mai mici rate de ocupare din Europa \u2013 aproximativ 40%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 doar patru din zece persoane apte de munc\u0103 sunt \u00eencadrate oficial \u00een c\u00e2mpul muncii. \u00cen acela\u0219i timp, sute de mii de cet\u0103\u021beni activi economic muncesc peste hotare, iar lipsa for\u021bei de munc\u0103 afecteaz\u0103 aproape toate ramurile economiei.<\/p>\n
<\/p>\n
Dezechilibrul comercial continu\u0103 s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103. Pentru fiecare 1 euro exportat, Republica Moldova import\u0103 aproximativ 3 euro, ceea ce demonstreaz\u0103 c\u0103 economia produce insuficient \u0219i consum\u0103 mult peste capacitatea proprie de produc\u021bie. Aceast\u0103 situa\u021bie genereaz\u0103 presiuni permanente asupra cursului valutar \u0219i asupra deficitului de cont curent.<\/p>\n
<\/p>\n
Nici investi\u021biile nu reu\u0219esc s\u0103 compenseze aceste probleme. \u00cen ultimii ani, investi\u021biile private au r\u0103mas sub nivelul necesar, iar numero\u0219i antreprenori aleg s\u0103-\u0219i extind\u0103 afacerile \u00een Rom\u00e2nia sau \u00een alte state europene. \u00cen acela\u0219i timp, costurile de finan\u021bare r\u0103m\u00e2n ridicate, iar accesul IMM-urilor la credite este limitat.<\/p>\n
<\/p>\n
Problema \u00eentreprinderilor de stat este la fel de grav\u0103. Potrivit datelor oficiale, Republica Moldova are 171 de \u00eentreprinderi de stat, iar aproape dou\u0103 treimi dintre acestea sunt inactive sau \u00eenregistreaz\u0103 pierderi. Numai \u00eentr-un singur an, pierderile cumulate ale acestor companii au dep\u0103\u0219it 1,3 miliarde de lei, bani care, \u00een cele din urm\u0103, sunt suporta\u021bi de contribuabili.<\/p>\n
Una dintre cele mai controversate direc\u021bii discutate \u00een contextul reformei fiscale este uniformizarea cotei TVA la 20%, m\u0103sur\u0103 care risc\u0103 s\u0103 transfere povara consolid\u0103rii bugetare direct asupra economiei reale \u0219i a consumatorilor. \u00cen loc s\u0103 stimuleze investi\u021biile \u0219i dezvoltarea sectorului privat, statul pare s\u0103 aleag\u0103 calea cea mai simpl\u0103: colectarea unor venituri suplimentare prin majorarea tax\u0103rii.<\/p>\n
<\/p>\n
Problema este c\u0103 aceast\u0103 abordare transmite un semnal contradictoriu mediului de afaceri. Pe de o parte, Guvernul anun\u021b\u0103 programe de sus\u021binere a \u00eentreprinderilor, granturi, subven\u021bii \u0219i facilit\u0103\u021bi fiscale finan\u021bate inclusiv din fonduri europene sau din \u00eemprumuturi externe. Pe de alt\u0103 parte, prin extinderea cotei standard de TVA de 20% asupra unor domenii care p\u00e2n\u0103 acum beneficiau de cote reduse, statul recupereaz\u0103 o mare parte din banii pe care pretinde c\u0103 \u00eei ofer\u0103 drept sprijin.<\/p>\n
<\/p>\n
Cu alte cuvinte, statul d\u0103 cu o m\u00e2n\u0103 \u0219i ia cu dou\u0103. Ofer\u0103 ajutoare punctuale unor sectoare economice, dar \u00een acela\u0219i timp majoreaz\u0103 povara fiscal\u0103 pentru \u00eentreaga economie. Rezultatul este c\u0103 beneficiul net pentru antreprenori devine unul limitat sau chiar inexistent.<\/p>\n
<\/p>\n
TVA este unul dintre cele mai sensibile impozite din economie, deoarece se reg\u0103se\u0219te \u00een pre\u021bul final pl\u0103tit de consumator. O eventual\u0103 uniformizare la 20% nu va fi suportat\u0103 doar de companii, ci \u00een cele din urm\u0103 de fiecare familie din Republica Moldova. Costurile suplimentare vor fi transferate \u00een pre\u021burile bunurilor \u0219i serviciilor, ceea ce va alimenta presiunile infla\u021bioniste \u0219i va reduce puterea de cump\u0103rare.<\/p>\n
<\/p>\n
Mai mult, \u00eentreprinderile mici \u0219i mijlocii, care reprezint\u0103 coloana vertebral\u0103 a economiei \u0219i genereaz\u0103 cea mai mare parte a locurilor de munc\u0103 din sectorul privat, sunt cele mai vulnerabile la astfel de modific\u0103ri fiscale. Pentru multe dintre ele, marjele de profit sunt deja reduse din cauza costurilor ridicate la energie, transport, salarii \u0219i finan\u021bare. O cre\u0219tere suplimentar\u0103 a fiscalit\u0103\u021bii poate \u00eensemna diferen\u021ba dintre supravie\u021buire \u0219i \u00eenchidere.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen loc ca reforma fiscal\u0103 s\u0103 fie construit\u0103 pe principiul dezvolt\u0103rii economice, exist\u0103 riscul ca aceasta s\u0103 fie conceput\u0103 exclusiv ca un mecanism de acoperire a deficitului bugetar. \u00cens\u0103 experien\u021ba ultimilor ani demonstreaz\u0103 c\u0103 majorarea taxelor nu genereaz\u0103 \u00eentotdeauna \u00eencas\u0103ri mai mari. Dimpotriv\u0103, o fiscalitate excesiv\u0103 poate reduce consumul, poate \u00eempinge o parte a activit\u0103\u021bilor \u00een economia informal\u0103 \u0219i poate determina antreprenorii s\u0103-\u0219i mute investi\u021biile \u00een alte jurisdic\u021bii, inclusiv peste Prut.<\/p>\n
<\/p>\n
Partidul Popular din Moldova crede c\u0103 un stat care urm\u0103re\u0219te dezvoltarea economic\u0103 nu trebuie s\u0103 priveasc\u0103 antreprenorul ca pe o surs\u0103 permanent\u0103 de venituri bugetare, ci ca pe principalul partener \u00een crearea locurilor de munc\u0103 \u0219i a valorii ad\u0103ugate. Bugetul nu se consolideaz\u0103 prin impozite mai mari, ci printr-o economie mai mare. Dac\u0103 economia produce mai mult, export\u0103 mai mult \u0219i creeaz\u0103 mai multe afaceri, atunci cresc \u00een mod natural \u0219i \u00eencas\u0103rile din TVA, impozitul pe venit \u0219i contribu\u021biile sociale, f\u0103r\u0103 a fi nevoie de majorarea cotelor de impozitare.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen acest context, o reform\u0103 fiscal\u0103 bazat\u0103 predominant pe cre\u0219terea poverii fiscale risc\u0103 s\u0103 transmit\u0103 un mesaj periculos: c\u0103 statul prefer\u0103 s\u0103 acopere propriile dezechilibre financiare din buzunarul contribuabililor, \u00een loc s\u0103 reduc\u0103 risipa din sectorul public, s\u0103 eficientizeze cheltuielile \u0219i s\u0103 stimuleze dezvoltarea economiei. Tocmai de aceea, orice reform\u0103 fiscal\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu reforma statului \u0219i cu reducerea cheltuielilor ineficiente, nu cu majorarea poverii asupra celor care produc valoare \u00een economie.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u021bii, o reform\u0103 fiscal\u0103 nu poate \u00eensemna doar majorarea impozitelor. Dac\u0103 povara fiscal\u0103 cre\u0219te \u00eentr-o economie care produce pu\u021bin \u0219i investe\u0219te insuficient, rezultatul va fi exact opus celui urm\u0103rit: \u00eenchiderea unor afaceri, reducerea investi\u021biilor \u0219i migrarea capitalului peste hotare. Solu\u021bia este l\u0103rgirea bazei de impozitare prin dezvoltarea economiei, crearea unor noi \u00eentreprinderi \u0219i locuri de munc\u0103 bine pl\u0103tite, astfel \u00eenc\u00e2t veniturile bugetare s\u0103 creasc\u0103 natural, f\u0103r\u0103 introducerea unor noi taxe.<\/p>\n
Republica Moldova se afl\u0103, \u00een acela\u0219i timp, \u00een plin proces de aderare la Uniunea European\u0103, ceea ce presupune implementarea unui num\u0103r foarte mare de reforme asumate prin capitolele de negociere \u0219i prin angajamentele fa\u021b\u0103 de Comisia European\u0103, Fondul Monetar Interna\u021bional \u0219i Banca Mondial\u0103. Aceste institu\u021bii au atras \u00een repetate r\u00e2nduri aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii consolid\u0103rii finan\u021belor publice, eficientiz\u0103rii administra\u021biei \u0219i reform\u0103rii \u00eentreprinderilor de stat.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Din perspectiva unei forma\u021biuni de opozi\u021bie, Partidul Popular din Moldova crede c\u0103 \u00a0actuala guvernare ar trebui s\u0103-\u0219i asume responsabilitatea pentru faptul c\u0103 multe dintre aceste reforme au fost am\u00e2nate \u00een perioada \u00een care dispunea de o majoritate parlamentar\u0103 absolut\u0103 pentru a le adopta. Dar, adev\u0103rata provocare nu este colectarea unor impozite mai mari, ci schimbarea modelului de dezvoltare al Republicii Moldova. F\u0103r\u0103 investi\u021bii noi, f\u0103r\u0103 modernizarea administra\u021biei, f\u0103r\u0103 reducerea birocra\u021biei \u0219i f\u0103r\u0103 stimularea mediului privat, orice reform\u0103 fiscal\u0103 risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 doar un exerci\u021biu contabil, incapabil s\u0103 rezolve problemele structurale ale economiei.<\/p>\n
<\/p>\n
Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, asumarea unor reforme dificile poate implica riscuri electorale pe termen scurt, \u00eens\u0103 am\u00e2narea lor ar putea avea consecin\u021be economice \u0219i sociale mult mai grave. O economie care stagneaz\u0103, o popula\u021bie activ\u0103 aflat\u0103 \u00een continu\u0103 sc\u0103dere \u0219i o dependen\u021b\u0103 tot mai mare de resurse externe reprezint\u0103 riscuri care nu mai pot fi ignorate, iar responsabilitatea pentru dep\u0103\u0219irea acestei situa\u021bii revine \u00een primul r\u00e2nd celor care exercit\u0103 actul de guvernare.<\/p>\n
<\/p>\n
Republica Moldova a ajuns \u00eentr-un moment \u00een care am\u00e2narea reformelor nu mai este o op\u021biune, ci un risc major pentru stabilitatea economic\u0103 \u0219i social\u0103 a \u021b\u0103rii. Reforma fiscal\u0103, reforma administrativ-teritorial\u0103, eficientizarea administra\u021biei publice, finalizarea reformei justi\u021biei \u0219i restructurarea \u00eentreprinderilor de stat nu mai reprezint\u0103 simple obiective politice, ci condi\u021bii indispensabile pentru supravie\u021buirea economic\u0103 a statului \u0219i pentru continuarea parcursului european.<\/p>\n
<\/p>\n
Aceste reforme sunt solicitate at\u00e2t de cet\u0103\u021beni, c\u00e2t \u0219i de partenerii externi ai Republicii Moldova \u2013 Fondul Monetar Interna\u021bional, Banca Mondial\u0103 \u0219i Uniunea European\u0103 \u2013, iar tergiversarea lor va avea costuri mult mai mari dec\u00e2t asumarea lor politic\u0103. Guvernarea trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 adev\u0103rata responsabilitate nu \u00eenseamn\u0103 acumularea de taxe \u0219i impozite sau transferarea poverii fiscale asupra mediului de afaceri, ci crearea unui mediu economic capabil s\u0103 produc\u0103 dezvoltare, investi\u021bii \u0219i locuri de munc\u0103 bine pl\u0103tite.<\/p>\n
<\/p>\n
Dup\u0103 \u0219ase ani de guvernare cu majoritate parlamentar\u0103 absolut\u0103 , nu mai exist\u0103 loc pentru explica\u021bii bazate exclusiv pe factori externi. R\u0103zboiul, crizele regionale sau dificult\u0103\u021bile interna\u021bionale au afectat \u00eentreaga regiune, \u00eens\u0103 responsabilitatea pentru reformele interne apar\u021bine exclusiv celor care au de\u021binut \u00eentreaga putere politic\u0103. Guvernarea trebuie s\u0103-\u0219i asume at\u00e2t succesele, c\u00e2t \u0219i e\u0219ecurile.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen concluzie, Parididul Popular din Moldova crede c\u0103 viitorul Republicii Moldova nu poate fi construit prin major\u0103ri de taxe, TVA uniformizat \u0219i presiune fiscal\u0103 asupra celor care \u00eenc\u0103 produc valoare. Viitorul poate fi construit doar prin dezvoltarea economiei reale, stimularea investi\u021biilor, sprijinirea antreprenorilor, atragerea capitalului privat, crearea unor industrii competitive \u0219i a locurilor de munc\u0103 bine pl\u0103tite. O economie care produce mai mult va aduce automat mai multe venituri la buget, f\u0103r\u0103 a sufoca mediul de afaceri \u0219i f\u0103r\u0103 a \u00eempinge investi\u021biile peste hotare.<\/p>\n
Reforma fiscal\u0103 propus\u0103 de PAS, este inevitabil\u0103. \u00centrebarea nu mai este dac\u0103 va fi f\u0103cut\u0103, ci cine \u00ee\u0219i va asuma responsabilitatea \u0219i c\u00e2t va costa Republica Moldova fiecare an pierdut. Curajul politic de ast\u0103zi poate preveni o criz\u0103 economic\u0103 \u0219i social\u0103 mult mai profund\u0103 m\u00e2ine. Lipsa acestui curaj risc\u0103 s\u0103 transforme stagnarea actual\u0103 \u00eentr-un declin de lung\u0103 durat\u0103, cu efecte dramatice asupra popula\u021biei, economiei \u0219i viitorului european al \u021b\u0103rii.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Partidul Popular din Moldova consider\u0103 c\u0103 Republica Moldova a intrat \u00eentr-o etap\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4652,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop.jpg",548,364,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop-300x199.jpg",300,199,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop.jpg",548,364,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop.jpg",548,364,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop.jpg",548,364,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop.jpg",548,364,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop.jpg",548,364,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop.jpg",548,364,false],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop.jpg",548,364,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/part-pop-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4661"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4661"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4661\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4662,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4661\/revisions\/4662"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4652"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4661"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4661"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4661"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}