{"id":4707,"date":"2026-09-09T09:33:16","date_gmt":"2026-09-09T09:33:16","guid":{"rendered":"https:\/\/saptamana.md\/?p=4707"},"modified":"2026-09-09T09:33:16","modified_gmt":"2026-09-09T09:33:16","slug":"visul-european-si-drumul-spre-casa-ce-le-rezerva-viitorul-tinerilor-ucraineni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2026\/09\/09\/visul-european-si-drumul-spre-casa-ce-le-rezerva-viitorul-tinerilor-ucraineni\/","title":{"rendered":"Visul european \u0219i drumul spre cas\u0103: ce le rezerv\u0103 viitorul tinerilor ucraineni"},"content":{"rendered":"

\u00cen spatele fiec\u0103rei discu\u021bii despre recuperarea Ucrainei se afl\u0103 o \u00eentrebare direct\u0103: cine va reconstrui \u021bara? Aproximativ 1,7 milioane de tineri au plecat din \u021bar\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 2022, sute de mii o ap\u0103r\u0103 \u00een prima linie, iar aproximativ dou\u0103 milioane sunt NEET\u2013 nu urmeaz\u0103 studii, nu sunt angaj\u021bi \u00een c\u00e2mpul muncii \u0219i nu particip\u0103 la programe de formare profesional\u0103 \u2013 conform cifrelor de la\u00a0UNICEF\u00a0<\/a>\u0219i\u00a0Ministerul Tineretului din Ucraina<\/a>.<\/p>\n

Guvernul caut\u0103 acum sprijinul partenerilor s\u0103i interna\u021bionali, al UE \u00een primul r\u00e2nd, pentru a oferi acestei genera\u021bii o baz\u0103 solid\u0103 pentru un viitor pa\u0219nic odat\u0103 ce r\u0103zboiul \u2013 oric\u00e2nd \u0219i oricum s-ar \u00eencheia \u2013 va fi definitiv terminat: o educa\u021bie de calitate \u0219i un loc de munc\u0103 demn, pe o pia\u021b\u0103 a muncii care s-a dovedit remarcabil\u00a0de dinamic\u0103\u00a0<\/a>\u00a0\u00een ciuda invaziei.<\/p>\n

Aceste \u00eentreb\u0103ri au fost prezente \u00een cadrul Conferin\u021bei privind Recuperarea Ucrainei din acest an, la Gda\u0144sk, pe 25 iunie, unde un panel moderat de Andreas Schleicher de la\u00a0OCDE\u00a0<\/a>, al\u0103turi de Pilvi Torsti de la\u00a0Funda\u021bia European\u0103 de Formare (ETF)\u00a0<\/a>\u0219i diploma\u021bi din Polonia, Ucraina \u0219i Japonia, a reafirmat locul educa\u021biei \u00een centrul recuper\u0103rii.<\/p>\n

\u00cens\u0103 argumentul a fost sus\u021binut cel mai puternic de doi tineri ucraineni ale c\u0103ror istorii surprind alegerile cu care se confrunt\u0103 o \u00eentreag\u0103 genera\u021bie, \u00een cadrul unui atelier separat la care a participat Torsti la Gda\u0144sk.<\/p>\n

Cei doi au exemplificat dou\u0103 perspective interconectate ai tinerilor din \u021bar\u0103: cei din afara Ucrainei, precum Anastasiia, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 17 ani, care a fondat un ONG la Cracovia pentru a sprijini tinerii ucraineni, at\u00e2t acas\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een exil; \u0219i cei care nu au plecat niciodat\u0103, precum Ruslan, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 22 de ani, un veteran de r\u0103zboi a c\u0103rui relatare despre \u00eentoarcerea la via\u021ba civil\u0103 a ad\u0103ugat o dimensiune cu adev\u0103rat uman\u0103 termenului oarecum banal \u201erezilien\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n

\n
\"\"
Comisara Marta Kos \u00een timpul ceremoniei de semnare de la Amber Expo, la 25 iunie 2026, \u00een Gda\u0144sk, Polonia. Foto: Piotr Matusewicz\/Comisia European\u0103<\/em><\/strong><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n

Rezilien\u021ba, \u00eens\u0103, nu este doar o calitate personal\u0103: pentru Ucraina este o necesitate economic\u0103 \u0219i invoc\u0103 o \u00eentrebare practic\u0103. De ce fel de locuri de munc\u0103 va avea nevoie, de fapt, \u021bara? Viitorul pie\u021bei muncii din Ucraina se contureaz\u0103 deja. Jum\u0103tate dintre companiile ucrainene afirm\u0103 c\u0103 deficitul de for\u021b\u0103 de munc\u0103 le blocheaz\u0103 dezvoltarea afacerilor,\u00a0potrivit<\/a>\u00a0sondajului trimestrial al \u00eentreprinderilor realizat de Banca Na\u021bional\u0103 a Ucrainei, iar prima\u00a0previziune<\/a>\u00a0pe termen lung a guvernului privind pia\u021ba muncii, publicat\u0103 anul acesta, estimeaz\u0103 c\u0103 economia va avea nevoie de aproximativ 2,6 milioane de noi lucr\u0103tori p\u00e2n\u0103 \u00een 2036.<\/p>\n

Reconstruc\u021bia se afl\u0103 \u00een centrul previziunilor: cererea de muncitori \u00een construc\u021bii ar putea fi mai mult dec\u00e2t dubla, de la aproximativ 520.000 \u00een 2025 la peste 1,2 milioane, al\u0103turi de ingineri, arhitec\u021bi, medici, speciali\u0219ti \u00een reabilitare \u0219i psihologi, ultimele dou\u0103 categorii reamintindu-ne c\u0103 reconstruc\u021bia unei \u021b\u0103ri \u00eenseamn\u0103 \u0219i reconstruc\u021bia popula\u021biei sale.<\/p>\n

Reconstruc\u021bia reprezint\u0103 un punct sensibil evident. AIE\u00a0noteaz\u0103\u00a0<\/a>c\u0103 peste un sfert din for\u021ba de munc\u0103 a Ucrainei a fost pierdut\u0103 din cauza serviciului militar sau a str\u0103mut\u0103rii, deficitul \u00een unele firme de construc\u021bii ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 40% \u0219i un deficit estimat de peste 500.000 de lucr\u0103tori califica\u021bi, pe m\u0103sur\u0103 ce \u021bara \u00ee\u0219i repar\u0103 re\u021beaua electric\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i modernizeaz\u0103 fondul imobiliar la standardele UE. Apoi urmeaz\u0103 profesorii, speciali\u0219tii \u00een domeniul digital, avoca\u021bii \u0219i func\u021bionarii care vor trebui s\u0103 studieze \u0219i s\u0103 cunoasc\u0103 normele UE pe m\u0103sur\u0103 ce procesul de aderare avanseaz\u0103. Locuri de munc\u0103 vor exista. Dar, vor fi tinerii preg\u0103ti\u021bi pentru ele \u0219i vor avea preg\u0103tirea necesar\u0103 \u2013 aceasta este o alt\u0103 problem\u0103.<\/p>\n

Completarea acestei lacune este tocmai scopul pentru care a fost elaborat\u0103\u00a0Garan\u021bia UE pentru tineret<\/a>: statele membre se angajeaz\u0103 s\u0103 ofere fiec\u0103rui t\u00e2n\u0103r un loc de munc\u0103 de calitate, educa\u021bie continu\u0103, un program de formare profesional\u0103 sau un stagiu \u00een termen de patru luni de la absolvirea \u0219colii sau de la intrarea \u00een \u0219omaj.<\/p>\n

\u201ePentru mine, Garan\u021bia pentru tineret nu se rezum\u0103 doar la ocuparea for\u021bei de munc\u0103 \u0219i la formare profesional\u0103 pentru tineri. Este vorba despre integrarea \u00een UE: este \u0219ansa noastr\u0103 de a demonstra c\u0103 suntem capabili s\u0103 urm\u0103m aceast\u0103 cale. Vor exista provoc\u0103ri, poate chiar e\u0219ecuri, dar acesta este viitorul nostru\u201d,\u00a0<\/em>a declarat Daria Andriunina, directoarea Departamentului pentru Cooperare Interna\u021bional\u0103 din cadrul Serviciului de Stat pentru Ocuparea For\u021bei de Munc\u0103.<\/p>\n

Directorul ETF, Pilvi Torsti, s-a num\u0103rat printre arhitec\u021bii lans\u0103rii acestei ini\u021biative \u00een Finlanda, \u00een 2013, \u00eenainte ca aceasta s\u0103 devin\u0103 o politic\u0103 la nivelul \u00eentregii Uniuni \u0219i, mai recent, o condi\u021bie prealabil\u0103 pentru candida\u021bii la aderare, precum Ucraina, Moldova \u0219i statele din Balcanii de Vest.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheierea discursului s\u0103u, \u00een cadrul mesei rotunde, Torsti, care a ocupat func\u021bia de secretar de stat \u00een trei ministere finlandeze diferite \u00eentre anii 2013 \u0219i 2023, a spus clar:\u00a0\u201eDe fiecare dat\u0103 c\u00e2nd cineva le spune tinerilor c\u0103 ei sunt viitorul, ace\u0219tia ar trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103: \u00abde fapt, noi suntem prezentul. Ac\u021biunea \u00eencepe acum\u00bb.\u201d\u00a0<\/em>Anastasiia \u0219i Ruslan ar fi de acord, la fel ca \u0219i Yulian Kritsak \u0219i Olena Podobied-Frankivska, dou\u0103 dintre figurile importante ale tinerilor din societatea civil\u0103 ucrainean\u0103.<\/p>\n

\n
\"\"
Julian Kritsak<\/em>.\u00a0Foto: Andrea Braschayko\/OBCT<\/em><\/strong><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n

Kritsak este co-fondator al ONG-ului\u00a03.5%\u00a0<\/a>, cu sediul \u00een Transcarpatia multicultural\u0103 \u0219i numit dup\u0103 o teorie conform c\u0103reia o minoritate activ\u0103 de aceast\u0103 dimensiune poate produce schimb\u0103ri societale prin propriile ac\u021biuni.<\/p>\n

Podobied-Frankivska este directoarea executiv\u0103 a\u00a0Asocia\u021biei Na\u021bionale a Tineretului Ucrainean (ANTU)<\/a>, organism-umbrel\u0103 al asocia\u021biilor de tineret din \u021bar\u0103. Cei care urm\u0103resc cu aten\u021bie evenimentele din Ucraina s-ar putea s\u0103 o recunoasc\u0103 din celebrul documentar al lui Evgeny Afineevsky,\u00a0Winter on Fire<\/em><\/a>,\u00a0<\/em>care a relatat \u00een detalii protestele Euromaidan, cunoscute \u00een Ucraina drept \u201eRevolu\u021bia Demnit\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n

Olena se num\u0103ra printre sutele de mii de tineri ucraineni care se aflau deja \u00een pia\u021b\u0103 \u00een 2013 \u0219i \u00a0ne reaminte\u0219te c\u0103, \u00eenainte de acea perioad\u0103, \u201enu exista absolut niciun cadru pentru politica de tineret \u00een Ucraina, dincolo de vechile dogme sovietice\u201d, precum Tinerii Pionieri sau Komsomolul, relicve ale unei lumi care nu mai exist\u0103.<\/p>\n

\u00cen ultimul deceniu au avut loc\u00a0\u00eembun\u0103t\u0103\u021biri<\/a>, dar, a\u0219a cum \u00ee\u0219i aminte\u0219te Olena,\u00a0\u201ela atelierele interna\u021bionale, constat adesea c\u0103 colegii europeni presupun c\u0103 Ucraina are aproape un secol de experien\u021b\u0103 \u00een politicile pentru tineret, a\u0219a cum au multe state europene, c\u00e2nd, de fapt, vorbim despre abia zece ani, iar principala noastr\u0103 nevoie este s\u0103 extindem infrastructura pentru tineret, astfel \u00eenc\u00e2t aceste politici s\u0103 poat\u0103 func\u021biona cu adev\u0103rat.\u201d<\/em><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, se adaug\u0103 efectul mai direct al r\u0103zboiului \u00een sine. Conform unui\u00a0studiu<\/a>\u00a0al Consiliului Britanic din noiembrie 2024, tinerii ucraineni tind s\u0103 evite complet planificarea pe termen lung, rareori privind dincolo de luna urm\u0103toare, speran\u021bele lor pentru viitor r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ostatice ale rezultatului r\u0103zboiului \u00een curs.<\/p>\n

O\u00a0ruptur\u0103 tot mai mare\u00a0<\/a>s-a creat \u00een paralel, at\u00e2t fizic\u0103, c\u00e2t \u0219i psihologic\u0103, alimentat\u0103 \u00een mare parte de re\u021belele de socializare, \u00eentre tinerii care au ales s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i cei care au ales s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara.\u00a0\u201e\u00cen\u021beleg frustrarea unor oameni fa\u021b\u0103 de cei care au decis s\u0103 plece\u201d,\u00a0<\/em>explic\u0103 Yulian, care, la 28 de ani, nu s-a g\u00e2ndit niciodat\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Transcarpatia.\u00a0\u201eUneori este chiar un mecanism incon\u0219tient de a-\u021bi \u00eent\u0103ri propria hot\u0103r\u00e2re de a r\u0103m\u00e2ne. Dar nu v\u0103d ostilitate deschis\u0103 \u0219i nu cred c\u0103 aceast\u0103 ruptur\u0103 va reap\u0103rea dup\u0103 r\u0103zboi, dec\u00e2t dac\u0103 o for\u021b\u0103 politic\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 exploateze artificial aceast\u0103 diviziune \u00een propriul s\u0103u c\u00e2\u0219tig.\u201d<\/em><\/p>\n

\n
\"\"
Olena Podobied-Frankivska<\/em><\/strong>.\u00a0Foto: National Ukrainian Youth Association (NUMO)<\/em><\/strong><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n

Milioane de ucraineni, inclusiv o\u00a0parte semnificativ\u0103\u00a0<\/a>de tineri, locuiesc acum \u00een str\u0103in\u0103tate ca urmare a r\u0103zboiului.\u00a0\u201eMul\u021bi dintre noi a\u0219tept\u0103m ca ace\u0219ti ucraineni s\u0103 se \u00eentoarc\u0103\u201d,\u00a0<\/em>spune Olena,\u00a0\u201edar nu cred c\u0103 majoritatea dintre ei se vor \u00eentoarce, oricare ar fi speran\u021bele societ\u0103\u021bii \u0219i guvernului ucrainean. Ucrainenii se adapteaz\u0103 foarte u\u0219or \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i au devenit o resurs\u0103 valoroas\u0103 pentru \u021b\u0103rile care \u00eei g\u0103zduiesc. Din p\u0103cate, nu v\u0103d niciun efort structural \u00een ceea ce prive\u0219te diaspora ucrainean\u0103\u00a0<\/em>[ea \u00eens\u0103\u0219i\u00a0divizat\u0103<\/a>, ed.], \u00eens\u0103 aceasta ar trebui s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai mult o prioritate.\u201d<\/em><\/p>\n

Una dintre principalele provoc\u0103ri cu care se confrunt\u0103 Ucraina, \u00eencep\u00e2nd cu 2014, dar cu at\u00e2t mai mult dup\u0103 invazia la scar\u0103 larg\u0103 a Rusiei \u0219i deschiderea oficial\u0103 a negocierilor de aderare la UE, este transformarea reformelor \u00een ceva concret pentru o popula\u021bie epuizat\u0103 de ani de rezisten\u021b\u0103.\u00a0\u201eIntegrarea european\u0103 devine semnificativ\u0103 nu atunci c\u00e2nd se adopt\u0103 legisla\u021bia, ci atunci c\u00e2nd tinerii pot vedea noi oportunit\u0103\u021bi \u00een propriile lor vie\u021bi. Sarcina noastr\u0103 nu este de a-i convinge pe tinerii ucraineni s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, ci mai degrab\u0103 de a crea condi\u021biile \u00een care ace\u0219tia aleg s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Investind \u00een educa\u021bie, competen\u021be \u0219i locuri de munc\u0103 decente, investim \u00eentr-o genera\u021bie care va conduce recuperarea Ucrainei \u0219i \u00eei va consolida locul \u00een UE\u201d,\u00a0<\/em>spune Andriunina.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se \u0219tie, \u00een 2022, guvernul ucrainean a fost for\u021bat s\u0103 interzic\u0103 b\u0103rba\u021bilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u0219i 60 de ani s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara. C\u00e2nd a relaxat regulile pentru cei cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u0219i 22 de ani, \u00een august 2025, datele la frontier\u0103 au \u00eenregistrat aproximativ 96.000 de ie\u0219iri \u00een decurs de trei luni \u2013 aproximativ unul din \u0219apte b\u0103rba\u021bi din aceast\u0103 grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103, potrivit\u00a0Centrului pentru Strategie Economic\u0103 din Ucraina,<\/a>\u00a0de\u0219i aceste cifre iau \u00een considerare trecerile, mai degrab\u0103 dec\u00e2t plec\u0103rile definitive: nu curprind informa\u0219ia despre c\u00e2\u021bi s-au \u00eentors ulterior sau dac\u0103 aceea\u0219i persoan\u0103 a traversat-o de mai multe ori.<\/p>\n

O\u00a0analiz\u0103\u00a0<\/a>realizat\u0103 de Kyiv Independent, intitulat\u0103 \u00een mod semnificativ \u201eExodul tinerilor\u201d, s-a bazat pe un sondaj realizat de platforma de recrutare Robota.ua: 71% dintre companiile ucrainene au raportat o cre\u0219tere a demisiilor \u00een r\u00e2ndul personalului mai t\u00e2n\u0103r dup\u0103 decizia guvernului, iar 38% au numit plec\u0103rile semnificative. Domeniile precum v\u00e2nz\u0103ri \u0219i prest\u0103ri servicii, rela\u021bii cu clien\u021bii au fost cele mai grav afectate, de\u0219i chiar \u0219i sectorul IT, cu salariile sale ridicate \u0219i locurile de munc\u0103 care necesit\u0103 calificare, se num\u0103r\u0103 printre cele mai afectate.<\/p>\n

Toate acestea agraveaz\u0103 o deficien\u021b\u0103 care dateaz\u0103 dinaintea modific\u0103rii regulamentului \u0219i care se resimte cel mai puternic \u00een sectoarele dominate de b\u0103rba\u021bi, precum metalurgia, unde companiile au \u00eenceput s\u0103 recalifice femeile pentru posturi ocupate \u00een mod tradi\u021bional de b\u0103rba\u021bi. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a atenuat decalajul, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a-l elimina, iar peste jum\u0103tate dintre firmele chestionate afirm\u0103 c\u0103 identificarea de tineri candida\u021bi a devenit mult mai dificil\u0103.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp,\u00a0cercet\u0103rile UNHCR\u00a0<\/a>arat\u0103 c\u0103 refugia\u021bii ucraineni, tineri \u0219i b\u0103tr\u00e2ni, sunt departe de a fi o povar\u0103 pentru \u021b\u0103rile gazd\u0103. \u00cen Polonia, de exemplu, se estimeaz\u0103 c\u0103 ace\u0219tia au generat 2,7% din PIB-ul \u021b\u0103rii \u00een 2024. Aici intr\u0103 \u00een joc interesele concurente dintre un guvern ucrainean dornic s\u0103-i atrag\u0103 \u00eenapoi pe unii dintre tinerii pe care i-a ajutat s\u0103-\u0219i fac\u0103 studiile \u0219i (unele) state membre ale UE care au toate motivele s\u0103 p\u0103streze o for\u021b\u0103 de munc\u0103 calificat\u0103 \u0219i deja integrat\u0103 social.<\/p>\n

\n
\"\"
Pilvi Torsti \u00een timpul unei dezbateri \u00een cadrul Conferin\u021bei pentru Reconstruc\u021bia Ucrainei (URC) 2026 de la Gda\u0144sk.<\/strong><\/em>\u00a0Foto: Andrea Braschayko\/OBCT<\/strong><\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n

Prins\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 abord\u0103ri se afl\u0103 Funda\u021bia Europen\u0103 de Formare Profesional\u0103, care, pe l\u00e2ng\u0103\u00a0diversele forme\u00a0<\/a>de sprijin pe care le ofer\u0103 guvernului ucrainean (de la colectarea de date \u0219i m\u0103suri de asisten\u021b\u0103 pentru ucrainenii care sosesc \u00een UE p\u00e2n\u0103 la consiliere politic\u0103 privind reformele \u00een domeniul educa\u021biei \u0219i al muncii, inclusiv Garan\u021bia pentru tineret men\u021bionat\u0103 mai sus), colaboreaz\u0103 \u0219i cu statele membre ale UE prin ini\u021biative comune, cum ar fi\u00a0Echipa Europa<\/a>.<\/p>\n

Dup\u0103 cum explic\u0103 Torsti, directorul ETF,\u00a0\u201erolul nostru este s\u0103 fim parteneri pe termen lung, s\u0103 oferim dovezi \u0219i un spa\u021biu de dialog, conect\u00e2nd diferi\u021bi actori, Garan\u021bia pentru tineret fiind un bun exemplu \u00een acest sens. Aceasta a fost implementat\u0103 \u00een toate statele membre ale UE, oferind experien\u021be diferite \u0219i diferite forme de valoare ad\u0103ugat\u0103 \u00een fiecare dintre ele.\u201d\u00a0<\/em>Ucraina, la r\u00e2ndul s\u0103u,\u00a0dore\u0219te\u00a0<\/a>s\u0103 ridice limita de v\u00e2rst\u0103 a schemei de la 30 la 35 de ani, sub supravegherea Ministerului Tineretului \u0219i Sportului. Acest lucru indic\u0103 necesitatea de a limita daunele aduse la ceea ce s-ar putea numi o \u201egenera\u021bie semi-pierdut\u0103\u201d. Podobied-Frankivska subliniaz\u0103 c\u0103\u00a0\u201e\u00een timp ce \u00een alte \u021b\u0103ri, copiii \u0219i adolescen\u021bii au studiat de la distan\u021b\u0103 doar doi ani \u00een timpul pandemiei, \u00een Ucraina am experimentat deja \u0219ase \u2013 o genera\u021bie complet diferit\u0103, chiar \u0219i \u00een modul \u00een care socializeaz\u0103, comparativ cu cea dinaintea ei.\u201d<\/em><\/p>\n

Pentru tinerii ucraineni \u201emai noroco\u0219i\u201d, cei care au studiat sau au lucrat \u00een Europa, s-au deschis \u0219i alte c\u0103i, \u0219i anume dac\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sau s\u0103 plece.\u00a0\u201eExodul creierelor este o problem\u0103 foarte complex\u0103, multidimensional\u0103, unele \u021b\u0103ri se confrunt\u0103 \u0219i cu un c\u00e2\u0219tig de creiere\u201d,\u00a0<\/em>explic\u0103 \u0219i continu\u0103 Torsti.\u00a0\u201eG\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 doar la transferul de cuno\u0219tin\u021be. Nu este un proces unidirec\u021bional \u0219i vorbim nu doar despre societ\u0103\u021bi, ci \u0219i despre indivizi, motiv pentru care o abordare moralist\u0103 a acestei situa\u021bii nu este util\u0103. \u00cen calitate de agen\u021bie a UE care lucreaz\u0103 \u00een conformitate cu priorit\u0103\u021bile Comisiei Europene, dar \u0219i pentru prosperitatea vecin\u0103t\u0103\u021bii UE, obiectivul nostru este de a alimenta acest beneficiu reciproc prin\u00a0<\/em>date\u00a0<\/em><\/a>\u0219i consultan\u021b\u0103 politic\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

Torsti \u00ee\u0219i aminte\u0219te de mitul \u201einstalatorului polonez<\/a>\u201d, evocat \u00een mass-media \u00een perioada premerg\u0103toare extinderii UE din 2004, c\u00e2nd zece noi \u021b\u0103ri din fosta Cortin\u0103 de Fier, plus Malta \u0219i Cipru, au aderat la UE; un mit care s-a dovedit ulterior a fi complet nefondat.<\/p>\n

Yulian Kritsak este deosebit de mul\u021bumit de recenta\u00a0decizie\u00a0<\/a>de a deschide Fondul Social European Plus (FSE+) c\u0103tre Ucraina.\u00a0\u201eParteneriatele cu institu\u021bii \u0219i p\u0103r\u021bi interesate cheie ale UE, \u00een special prin proiecte transna\u021bionale, ne ajut\u0103 s\u0103 dob\u00e2ndim expertiz\u0103 \u0219i experien\u021b\u0103 UE \u00een drumul nostru c\u0103tre integrarea \u00een UE. F\u0103r\u0103 Garan\u021bia pentru Tineret, de exemplu, nu am fi avut un cadru pentru a ne concentra asupra tinerilor NEET, motiv pentru care aceste parteneriate sunt esen\u021biale pentru identificarea \u0219i sprijinirea noii genera\u021bii de tineri din Ucraina.\u201d<\/em><\/p>\n

Kritsak sus\u021bine c\u0103 sprijinul european este crucial nu doar pentru banii implica\u021bi, ci mai presus de toate, pentru expertiz\u0103.\u00a0\u201eOrganiza\u021bii precum ETF\u201d,\u00a0<\/em>a declarat Kritsak,\u00a0\u201ene ajut\u0103 cel mai mult \u00een acest sens, oferindu-ne acces la cuno\u0219tin\u021bele de care avem nevoie pentru reformele Ucrainei, nu doar prin expertiz\u0103 individual\u0103, ci ca un canal c\u0103tre un \u00eentreg set de cadre \u0219i recomand\u0103ri care vor fi esen\u021biale atunci c\u00e2nd vom realiza \u00een sf\u00e2r\u0219it aderarea la UE.\u201d<\/em><\/p>\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n

A\u0219adar, c\u00e2nd va avea loc aceast\u0103 aderare? \u00centr-un\u00a0particol anterior\u00a0<\/a>din aceast\u0103 serie s-a prezentat situa\u021bia actual\u0103 a Ucrainei pe calea c\u0103tre aderarea la UE, situa\u021bie influen\u021bat\u0103 inevitabil de incertitudinea r\u0103zboiului \u00een curs \u0219i de rezultatul final al acestuia.<\/p>\n

Dar c\u00e2nd vor ucrainenii \u00een\u0219i\u0219i s\u0103 adere? R\u0103spunsul lui Kritsak \u00eemparte \u00eentrebarea \u00een dou\u0103.\u00a0\u201eCa ucrainean, a\u0219 vrea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil; m\u00e2ine, dac\u0103 a\u0219 putea\u201d,\u00a0<\/em>a declarat el.\u00a0\u201eCa economist, r\u0103spunsul meu este: c\u00e2nd vom fi cu adev\u0103rat preg\u0103ti\u021bi. Nu a\u0219 vrea ca Ucraina s\u0103 adere ca o \u021bar\u0103 inferioar\u0103 \u00een compara\u021bie cu altele, pentru c\u0103 acesta ar fi un rezultat gre\u0219it pentru to\u021bi cei implica\u021bi.\u201d\u00a0<\/em>Acesta face referire \u0219i la un plan\u00a0lansat\u00a0<\/a>de cancelarul german Friedrich Merz la \u00eenceputul acestui an, care ar fi acordat Ucrainei acces timpuriu la institu\u021biile UE, dar f\u0103r\u0103 drept de vot \u0219i f\u0103r\u0103 un comisar care s\u0103 de\u021bin\u0103 un portofoliu. O ofert\u0103 goal\u0103, cel pu\u021bin potrivit Kievului, \u0219i una pe care pre\u0219edintele Zelenski\u00a0a respins-o categoric<\/a>.<\/p>\n

Pilvi Torsti, la r\u00e2ndul s\u0103u, subliniaz\u0103 c\u0103 misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103 organismelor UE, precum ETF, este de a ac\u021biona pentru consolidarea stabilit\u0103\u021bii pe termen lung \u00een cadrul UE \u0219i al vecin\u0103t\u0103\u021bii sale. Aceast\u0103 vecin\u0103tate a fost, desigur, modelat\u0103 vizibil de recentele tulbur\u0103ri geopolitice, care\u00a0dep\u0103\u0219esc<\/a>\u00a0cu mult expansionismul Moscovei. Este un moment dificil pentru cooperarea interna\u021bional\u0103, dar r\u0103m\u00e2ne singura cale disponibil\u0103 c\u0103tre un viitor comun, pa\u0219nic \u0219i, mai presus de toate, prosper pentru tinerii \u0219i nu prea tineri din Ucraina, precum \u0219i pentru celelalte \u021b\u0103ri care \u00eenc\u0103 a\u0219teapt\u0103 la u\u0219a Bruxelles-ului.<\/p>\n

Directoarea ETF a experimentat direct o situa\u021bie comparabil\u0103 \u00een activitatea sa din Bosnia \u0219i Her\u021begovina, imediat dup\u0103 conflictul iugoslav, ale c\u0103rei cicatrici sunt \u00eenc\u0103 vizibile ast\u0103zi, de\u0219i oarecum temperate de hot\u0103r\u00e2rea comun\u0103 a regiunii de a se al\u0103tura familiei europene.<\/p>\n

Poate c\u0103 Olena Podobied-Frankivska, care particip\u0103 \u00een aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie european\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile sale pe str\u0103zile Kievului, \u00een toamna anului 2013, este cea care o descrie cel mai bine:\u00a0\u201eVrem s\u0103 trecem de la modul de supravie\u021buire la modul de dezvoltare\u201d.<\/em><\/p>\n

Reu\u0219ita acestei schimb\u0103ri nu va fi decis\u0103 doar la Kiev. Tinerii ucraineni care studiaz\u0103 la Cracovia, lucreaz\u0103 la Berlin sau a\u0219teapt\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 fac deja parte din povestea Europei, iar ceea ce UE investe\u0219te ast\u0103zi \u00een ei va g\u0103si din nou m\u00e2ine, \u00een cel mai nou stat membru al s\u0103u. Acum pare un moment la fel de bun ca niciodat\u0103 pentru a \u00eencepe aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie.<\/p>\n

Autor: Andrea Braschayko<\/strong><\/p>\n

Articolul original a fost publicat \u00een limba italian\u0103 de\u00a0OBCT<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen spatele fiec\u0103rei discu\u021bii despre recuperarea Ucrainei se afl\u0103 o \u00eentrebare direct\u0103: cine va reconstrui…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4708,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[36],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6.jpg",1920,1193,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-300x186.jpg",300,186,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-768x477.jpg",640,398,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-1024x636.jpg",640,398,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-1536x954.jpg",1536,954,true],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6.jpg",1920,1193,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-1115x715.jpg",1115,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-800x500.jpg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-1024x636.jpg",1024,636,true],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/49778860502_7fa934b124_6k-scaled-09774ce6-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Lipcanu Stan","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/lipcanu-stan\/"},"category_info":"Integrare european\u0103<\/a>","tag_info":"Integrare european\u0103","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4707"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4707"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4707\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4709,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4707\/revisions\/4709"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4708"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4707"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4707"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4707"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}