![\"\"](\"https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-1-1-222x300.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-4-300x199.jpeg\")
![\"\"](\"https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-2-300x167.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib2-300x167.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib3-300x271.jpg\")
<\/p>\n <\/p>\n
Recent, Biblioteca \u201eTransilvania\u201d din sectorul Ciocana al Capitalei, filial\u0103 a Bibliotecii Municipale \u201eB.P. Hasdeu\u201d din Chi\u015fin\u0103u, \u015fi-a s\u0103rb\u0103torit cu fast cele trei decenii \u015fi jum\u0103tate de activitate prodigioas\u0103.<\/p>\n
Chiar din start vom men\u0163iona c\u0103 aceast\u0103 bibliotec\u0103 este prima de carte rom\u00e2neasc\u0103 fondat\u0103 cu sprijinul Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eOctavian Goga\u201d din Cluj, \u00een chiar ziua \u00a0declar\u0103rii Independen\u0163ei Republicii Moldova. A urmat apoi la mai pu\u0163in de jum\u0103tate de an fondarea Bibliotecii \u201eOnisifor Ghibu\u201d \u00een ziua de na\u015ftere a poetului nepereche Mihai Eminescu, la care \u015fi-au dat contribu\u0163ia Octavian Ghibu, fiul marelui pedagog, profesor universitar \u0219i lupt\u0103tor rom\u00e2n pentru unitate na\u021bional\u0103 \u0219i cultur\u0103, de asemenea, Biblioteca Metropolitan\u0103 \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Bucure\u015fti, apoi r\u00e2nd pe r\u00e2nd s-au \u00eenscris \u00een salba de biblioteci de carte rom\u00e2neasc\u0103 bibliotecile \u201eOvidius\u201d, \u201eTargovi\u015fte\u201d, \u201eAlba Iulia\u201d, \u201eT\u00e2rgu-Mure\u015f\u201d, Centrul Academic Interna\u0163ional \u201eMihai Emineascu\u201d,\u00a0 \u201eStefan cel Mare\u201d, \u201eLiviu Rebreanu\u201d. Prin dona\u0163iile de carte din partea bibliotecilor jude\u0163ene fondul de carte rom\u00e2neasc\u0103 a crescut sim\u0163itor.<\/p>\n
Dar s\u0103 revenim la \u201eTransilvania\u201d. Programul aniversar, extins pe trei zile, \u00a0a pus \u00een valoare istoria \u0219i identitatea bibliotecii, serviciile acesteia \u00een spa\u021biul deschis pentru lectur\u0103, educa\u021bie, crea\u021bie, \u00eent\u00e2lnire \u0219i participare comunitar\u0103.<\/p>\n
Partea festiv\u0103 a \u00eenceput \u00een prima zi cu mesaje de felicitare ale pre\u015fedintelui Academiei de \u015etiin\u0163e Ion Tighineanu, conducerii Bibliotecii Municipale, \u00een persoana \u00a0dr.Mariana Harjevschi, directorului general al delega\u0163iei Bibliotecii Jude\u0163eane \u201eOctavian Goga\u201d din Cluj, dr. Sorina Stanca; a reprezentan\u021bilor institu\u021biilor culturale, bibliotecilor \u015fi comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Discursul Directorului general al Bibliotecii Municipale a fost nu doar un prilej de apreciere \u015fi felicitare, dar \u015fi a unei m\u0103rturisiri de suflet: \u201eBiblioteca \u201eTransilvania\u201d este una dintre institu\u021biile pe care le-am cunoscut mai \u00eent\u00e2i \u00een calitate de cititoare,\u00a0 eram licean\u0103, iar mai t\u00e2rziu, \u00een anii studen\u021biei, am venit aici pentru c\u0103r\u021bi, pentru lectur\u0103 \u0219i pentru acel spa\u021biu de lini\u0219te \u0219i cunoa\u0219tere pe care numai o bibliotec\u0103 \u00eel poate oferi. \u00cemi amintesc c\u0103 f\u0103ceam uneori un drum lung de la Universitate p\u00e2n\u0103 la \u201eTransilvania\u201d pentru c\u0103 g\u0103seam aici c\u0103r\u021bi pe care nu le g\u0103seam \u00een alte biblioteci sau erau deja \u00eemprumutate.<\/p>\n
Le mul\u021bumesc cu recuno\u0219tin\u021b\u0103 celor care au creat Biblioteca \u201eTransilvania\u201d. Nu \u0219tiam atunci c\u0103 peste ani parcursul meu profesional m\u0103 va aduce at\u00e2t de aproape de aceast\u0103 bibliotec\u0103 \u0219i c\u0103 voi avea privilegiul, \u00een calitate de manager al Bibliotecii Municipale \u201eB.P. Hasdeu\u201d, s\u0103 contribui la sus\u021binerea \u0219i dezvoltarea ei.<\/p>\n
\u00cen acest spirit s\u0103rb\u0103toresc, am ales s\u0103 ofer Bibliotecii \u201eTransilvania\u201d P\u0103sarea M\u0103iastr\u0103,<\/em> care este nu doar un simbol tradi\u021bional, ci un semn al deschiderii \u0219i al mi\u0219c\u0103rii \u00eenainte. Este o urare pentru o bibliotec\u0103 ce \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 r\u0103d\u0103cinile, dar prive\u0219te cu \u00eencredere spre viitor \u2013 spre tehnologii noi, servicii moderne, colabor\u0103ri \u0219i proiecte care r\u0103spund schimb\u0103rilor din societate.<\/p>\n \u201eLa mul\u021bi ani, Biblioteca \u201eTransilvania\u201d!<\/p>\n O alt\u0103 P\u0103sarea M\u0103iastr\u0103 <\/em>a fost oferit\u0103 \u015fi delega\u0163iei clujene. \u00cen continuare propunem c\u00e2teva spicuiri \u015fi din felicitarea dr. Sorin Stanca, directorul general al Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eOctavian Goga\u201d din Cluj: \u201e\u00cen anul 1991, Biblioteca \u201eTransilvania\u201d \u00ee\u0219i \u00eencepea activitatea cu entuziasmul \u0219i energia unei perioade \u00een care, dup\u0103 decenii de desp\u0103r\u021bire, limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i cartea rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u0219i reg\u0103seau locul firesc \u00een spa\u021biul public din Republica Moldova.<\/p>\n \u00cen volumul s\u0103u \u201dLectura \u0219i biblioteca public\u0103\u201d, regretatul Traian Brad, fost director al Bibliotecii Jude\u021bene \u201eOctavian Goga\u201d Cluj \u0219i artizanul acestei ini\u021biative, descria amploarea mobiliz\u0103rii de atunci. Peste 50.000 de volume au fost trimise peste Prut \u00een anul 1990, din partea clujenilor, nu numai la Chi\u0219in\u0103u, ci \u0219i \u00een alte biblioteci din alte localit\u0103\u0163i. \u00cen numai trei luni a fost preg\u0103tit un nou lot de carte, care, \u00een mai 1991, pornea spre Chi\u0219in\u0103u. Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOctavian Goga\u201d Cluj oferea 15.000 de volume \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een limbi de circula\u021bie interna\u021bional\u0103, iar alte 14.000 de volume proveneau de la bibliotecile jude\u021bene din Transilvania, de la Asocia\u021bia Cultural\u0103 \u201ePro Basarabia \u0219i Bucovina\u201d, de la persoane particulare, societ\u0103\u021bi culturale \u0219i organiza\u021bii care au dorit s\u0103 participe la acest \u201edar de minte \u0219i de suflet\u201d.<\/p>\n Oamenii au fost cei care au f\u0103cut posibil\u0103 Biblioteca \u201eTransilvania\u201d. Ei au adunat c\u0103r\u021bile, le-au preg\u0103tit, le-au transportat \u0219i le-au a\u0219ezat pe rafturi. Dar, mai presus de toate, au avut \u00eencredere c\u0103 o bibliotec\u0103 poate reface leg\u0103turi, poate p\u0103stra identitatea cultural\u0103 \u0219i poate apropia dou\u0103 comunit\u0103\u021bi desp\u0103r\u021bite de istorie, dar unite prin limb\u0103 \u0219i cultur\u0103.<\/p>\n Cu timpul, parteneriatul dintre Biblioteca Municipal\u0103 \u201eB.P. Hasdeu\u201d Chi\u0219in\u0103u \u0219i Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOctavian Goga\u201d Cluj s-a maturizat. Dona\u021biile au devenit tot mai atent selectate \u0219i au inclus carte nou\u0103, achizi\u021bionat\u0103 special pentru cititorii Bibliotecii \u201eTransilvania\u201d. \u00cent\u00e2lnirile anuale de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i de la Cluj au devenit prilejuri de dialog, schimburi profesionale, proiecte culturale \u0219i leg\u0103turi umane trainice.<\/p>\n Acum, la 35 de ani, nu s\u0103rb\u0103torim doar trecutul unei institu\u021bii. S\u0103rb\u0103torim continuitatea unei idei \u0219i capacitatea ei de a r\u0103m\u00e2ne vie, de a se adapta \u0219i de a r\u0103spunde nevoilor fiec\u0103rei genera\u021bii.<\/p>\n Biblioteca \u201eTransilvania\u201d este ast\u0103zi mai mult dec\u00e2t o bibliotec\u0103 de carte rom\u00e2neasc\u0103. Este un spa\u021biu al lecturii \u0219i al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, un loc de \u00eent\u00e2lnire \u0219i dialog, un centru cultural \u0219i educa\u021bional deschis comunit\u0103\u021bii. Prin activitatea colegilor no\u0219tri de aici, proiectul \u00eenceput \u00een anul 1991 continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i dovedeasc\u0103 actualitatea.<\/p>\n La aceast\u0103 aniversare, ne amintim cu recuno\u0219tin\u021b\u0103 de cei care au a\u0219ezat temelia prieteniei dintre Cluj \u0219i Chi\u0219in\u0103u \u0219i care nu mai sunt printre noi: Traian Brad, Alexe Mare, Mircea Zeicu \u0219i Virgil Bulat. F\u0103r\u0103 viziunea, curajul \u0219i d\u0103ruirea lor, Biblioteca \u201eTransilvania\u201d ar fi fost de neconceput. Evocarea lor nu este doar un gest de recuno\u0219tin\u021b\u0103, ci \u0219i un angajament al nostru de a duce mai departe proiectul pe care ni l-au \u00eencredin\u021bat.<\/p>\n Avem responsabilitatea de a privi spre viitor cu aceea\u0219i \u00eencredere cu care \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri au pornit la drum spre Chi\u0219in\u0103u \u00een anul 1991. Lumea se schimb\u0103, bibliotecile se transform\u0103, iar tehnologia ne ofer\u0103 noi posibilit\u0103\u021bi de colaborare. R\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 neschimbat\u0103 misiunea noastr\u0103: s\u0103 oferim acces la cunoa\u0219tere, s\u0103 p\u0103str\u0103m memoria cultural\u0103 \u0219i s\u0103 apropiem oamenii.<\/p>\n \u00cemi doresc ca parteneriatul dintre bibliotecile noastre s\u0103 continue prin schimburi profesionale, proiecte comune, \u00eent\u00e2lniri ale scriitorilor cu cititorii \u0219i ini\u021biative dedicate noilor genera\u021bii. Tinerii care intr\u0103 ast\u0103zi \u00een Biblioteca \u201eTransilvania\u201d sunt cei care vor purta mai departe povestea \u00eenceput\u0103 \u00een urm\u0103 cu 35 de ani.<\/p>\n La mul\u021bi ani Bibliotecii \u201eTransilvania\u201d!<\/p>\n La mul\u021bi ani tuturor celor care au construit-o, au sus\u021binut-o \u0219i i-au trecut pragul!<\/p>\n S\u0103 p\u0103str\u0103m vie aceast\u0103 ctitorie de suflet a clujenilor \u0219i s\u0103 continu\u0103m s\u0103 a\u0219ez\u0103m, prin fiecare carte \u0219i fiecare proiect, noi pun\u021bi \u00eentre Cluj \u0219i Chi\u0219in\u0103u\u201d.<\/p>\n Pe valul amintirilor de la inaugurarea bibliotecii au fost:\u00a0 dr. Lidia Kulikovski, formator \u0219i ex-director general al Bibliotecii Municipale \u201eB.P. Hasdeu\u201d; dr. Anatol Petrencu, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Istoricilor din Republica Moldova; dr.Vasile \u0218oimaru, doctor \u00een economie, publicist \u0219i maestru \u00een arta fotografic\u0103 care, pe l\u00e2ng\u0103 amintiri, a f\u0103cut o dona\u0163ie de reviste istorice \u015fi copia \u00een format mare a unei fotografii\u00a0 a Drapelului Republicii Moldova cu semn\u0103turile deputa\u021bilor care au votat Declara\u021bia de Independen\u021b\u0103; scriitorul Iano\u0219 \u021aurcanu, pe-atunci \u015fef-adjunct al Direc\u0163iei municipale de cultur\u0103.<\/p>\n \u00cen aceea\u015fi atmosfer\u0103 solemn\u0103 s-a desf\u0103\u015furat \u015fi Gala aniversar\u0103 a recuno\u015ftin\u0163ei \u015fi excelen\u0163ei, care a pus pe c\u00e2ntar realiz\u0103rile care au consolidat de-a lungul timpului identitatea\u00a0Bibliotecii \u201eTransilvania\u201d.<\/p>\n \u00cen continuare delega\u0163ia clujean\u0103 a prezentat\u0103 noua dona\u0163ie de carte \u00een cadrul Salonului\u00a0 \u201ePunte de carte \u00eentre Chi\u015fin\u0103u \u015fi Cluj\u201d de c\u0103tre delega\u0163ia clujean\u0103.<\/p>\n \u00cen acela\u015fi context, Ion Gogot\u0103, bibliotecar metodist la Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201ePetre Dulfu\u201d din Baia Mare, Rom\u00e2nia, a prezentat, cu titlul de dona\u0163ie, volumul \u201eMagnum Diarium Academicum Septentrionis (1800\u20132024)\u201d, autor Ardelean Teodor.<\/p>\n Programul s\u0103rb\u0103torii a fost completat cu dou\u0103 expozi\u0163ii: expozi\u021bia poster \u201e\ud835\udc12\ud835\udc29\ud835\udc22\ud835\udc2b\ud835\udc22\ud835\udc2d\ud835\udc2e\ud835\udc25 \ud835\udc02\ud835\udc21\ud835\udc22\ud835\udc2c\u0326\ud835\udc22\ud835\udc27\ud835\udc1a\u0306\ud835\udc2e\ud835\udc25\ud835\udc2e\ud835\udc22 \ud835\udc22\ud835\udc27\ud835\udc2d\ud835\udc1e\ud835\udc2b\ud835\udc1b\ud835\udc1e\ud835\udc25\ud835\udc22\ud835\udc1c \u2013 \ud835\udc28\ud835\udc1a\ud835\udc26\ud835\udc1e\ud835\udc27\ud835\udc22, \ud835\udc25\ud835\udc28\ud835\udc1c\ud835\udc2e\ud835\udc2b\ud835\udc22 \ud835\udc2c\u0326\ud835\udc22 \ud835\udc2b\ud835\udc22\ud835\udc2d\ud835\udc26\ud835\udc2e\ud835\udc2b\ud835\udc22 \ud835\udc2e\ud835\udc2b\ud835\udc1b\ud835\udc1a\ud835\udc27\ud835\udc1e\u201d, realizat\u0103 de Sec\u021bia \u201eMemoria Chi\u0219in\u0103ului\u201d a Bibliotecii Municipale \u201eB.P. Hasdeu\u201d \u00een parteneriat cu Funda\u021bia Heritage – 21 \u015fi o expozi\u021bie din \u015fapte costume populare rom\u00e2ne\u0219ti din bogata colec\u0163ie personal\u0103 de cincizeci de costume, adunate pies\u0103 cu pies\u0103 din tot spa\u0163iul rom\u00e2nesc, a autoarei – redactorului \u015fi interpretei de muzic\u0103 popular\u0103 Veta Ghimpu-Munteanu. Chiar st\u0103p\u00e2na acestei comori a prezentat \u00een mod detaliat costumele de o mare valoare \u015fi frumuse\u0163e.<\/p>\n Nu putea s\u0103 lipseasc\u0103 din program coloana muzical\u0103, asigurat\u0103 mai \u00eent\u00e2i de Ansamblul de violoni\u015fti \u201eCorzile fermecate\u201d \u00a0de la \u015ecoala de Arte \u201eAlexei St\u00e2rcea\u201d, dup\u0103 care au evoluat micii interpre\u0163i, arti\u015fti \u00een devenire, de la Centrul de Crea\u0163ie pentru Copii \u201eGhiocel\u201d din sectorul Ciocana. Cu multe aplauze au fost r\u0103spl\u0103ti\u0163i Sofia David, care a interpretat melodia \u201eCodrii mei\u201d; Petru Purice, care a declamat \u201eDoina\u201d lui Eminescu; Camelia Sava cu poezia \u201eOd\u0103 limbii rom\u00e2ne\u201d; Alisa-Melisa a bucurat publicul cu melodia \u201eE\u015fti Moldova mea\u201d, iar Lia-Rosalia Budei i-a cucerit pe to\u0163i din sal\u0103 cu vocea ei fermecat\u0103, interpret\u00e2nd c\u00e2ntecul \u201eR\u0103sai\u201d. Micii arti\u015fti au fost \u00eenso\u0163i\u0163i de conduc\u0103torii lor artistici Ionela H\u00e2ncu \u015fi Olga Abdullaeva.<\/p>\n Ziua a doua a fost dedicat\u0103 celor doi scriitori Alex Moldovan \u015fi Doina Gecse-Borgovan din delega\u0163ia clujean\u0103, care au avut \u00eent\u00e2lniri cu micii cititori, \u00eenso\u0163i\u0163i de p\u0103rin\u0163i \u015fi profersori.<\/p>\n Ziua a treia a fost rezervat\u0103 unui eveniment devenit tradi\u0163ional \u2013 Duplexul profesional Chi\u015fin\u0103u-Cluj cu titlul\u00a0 \u201eLudicul \u00een bibliotec\u0103 \u2013 metode inovatoare de promovare a lecturii \u0219i implicare comunitar\u0103<\/strong>\u201d, dedicat explor\u0103rii jocului ca instrument de dezvoltare a serviciilor bibliotecare, de stimulare a lecturii \u0219i de apropiere a bibliotecii de cititori.<\/p>\n \u00cen \u00eencheire, vreau s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 Biblioteca \u201eTransilvania\u201d este biblioteca mea de cartier, rar eveniment la care nu am participat, am relatat la Radio Moldova, am publicat materiale \u00een mass-media din Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia.<\/p>\n Am fost la inaugurarea institu\u0163iei, chiar dac\u0103 nu locuiam \u00eenc\u0103 \u00een sectorul Ci ocana. Ce eveniment colosal a fost! P\u0103rintele Ioan Ciuntu cu un sobor de preo\u0163i a sfin\u0163it biblioteca, pe urm\u0103 \u2013 alt sobor<\/em>, cel al deputa\u0163ilor a fost prezent \u00een frunte cu pre\u015fedintele Parlamentului Alexandru Mo\u015fanu, \u00a0domnul Ion Ungureanu, ministrul Culturii \u015fi Cultelor, de asemenea, a venit cu o suit\u0103 de culturali, delega\u0163ia din Cluj, abia a \u00eenc\u0103put \u00eentr-un autocar mare cu bibliotecari, scriitori, ziari\u015fti, istorici, interpre\u0163i de muzic\u0103 popular\u0103 etc, etc.<\/p>\n Evident c\u0103 edi\u0163ia curent\u0103 a Zilelor Bibliotecii \u201eTransilvania\u201d nu a atins grandoarea primei edi\u0163ii, dar s-a desf\u0103\u015furat cu multe evenimente interesante, cu mult public select \u015fi dornic de evenimente de suflet, c\u0103ci anume a\u015fa au fost cele care s-au \u00eenscris \u015fi desf\u0103\u015furat \u00een programul aniversar.<\/p>\n Raia ROGAC<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n \u00ce<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Recent, Biblioteca \u201eTransilvania\u201d din sectorul Ciocana al Capitalei, filial\u0103 a Bibliotecii Municipale \u201eB.P. Hasdeu\u201d din…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4718,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib.jpg",1280,711,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-300x167.jpg",300,167,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-768x427.jpg",640,356,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-1024x569.jpg",640,356,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib.jpg",1280,711,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib.jpg",1280,711,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-1115x711.jpg",1115,711,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-800x500.jpg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-1024x569.jpg",1024,569,true],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/bib-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4716"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4716"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4716\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4724,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4716\/revisions\/4724"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4718"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4716"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4716"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4716"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n