Am citit \u201eAppeal for Science\u201d (\u201eApel pentru \u0218tiin\u021b\u0103\u201d) cu un interes care vine \u0219i dintr-o preocupare de context de ceva ani. Problema interna\u021bionaliz\u0103rii \u0219tiin\u021bei, a colabor\u0103rii dintre institu\u021bii \u0219i cercet\u0103tori, a circula\u021biei ideilor \u0219i, mai ales, a accesului la marile re\u021bele \u0219tiin\u021bifice a revenit, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, \u00een discu\u021biile despre viitorul cercet\u0103rii. Ast\u0103zi, preocup\u0103rile privind rolul \u0219tiin\u021bei \u00een societate, gradul de \u00eencredere al societ\u0103\u021bii \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, \u00een special, modul \u00een care academiile, centrele de cercetare evolueaz\u0103 sau se adapteaz\u0103 provoc\u0103rilor actuale revin \u00eentr-o form\u0103 mult mai accentuat\u0103, mai asumat\u0103 \u0219i mai concret\u0103. Or, \u0219tiin\u021ba trebuie s\u0103 demonstreze unde \u0219i cum poate contribui la solu\u021bionarea numeroaselor probleme urgente care privesc bunurile comune globale.<\/p>\n
De aici \u0219i \u00eentrebarea care m-a f\u0103cut s\u0103 privesc cu aten\u021bie \u201eAppeal for Science\u201d: ce \u0219anse are cercetarea din Republica Moldova s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat vizibil\u0103 \u0219i relevant\u0103 dincolo de propriile grani\u021be?<\/p>\n
Apelul atrage aten\u021bia nu doar prin mesajul s\u0103u important, a\u0219 zice, ci \u0219i prin momentul \u00een care apare. Este o chemare venit\u0103 din partea Consiliului \u0218tiin\u021bific Interna\u021bional (International Science Council<\/em> \u2013 ISC) pentru ca \u0219tiin\u021ba s\u0103 fie mai prezent\u0103 \u00een via\u021ba public\u0103, mai bine conectat\u0103 la societate \u0219i mai puternic implicat\u0103 \u00een marile probleme ale timpului nostru. Apelul se adreseaz\u0103 comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice, factorilor de decizie, mediului de afaceri \u0219i societ\u0103\u021bii civile \u0219i porne\u0219te de la o \u00eentrebare care devine tot mai ap\u0103s\u0103toare: Cum poate \u0219tiin\u021ba s\u0103-\u0219i fac\u0103 vocea mai clar auzit\u0103 \u00eentr-o lume marcat\u0103 de incertitudine, fragmentare \u0219i ne\u00eencredere \u00een cunoa\u0219tere? R\u0103spunsul Apelului nu este, poate, simplu, dar direct: Vocea \u0218tiin\u021bei trebuie consolidat\u0103 la nivel global.<\/strong><\/b> Iar aceast\u0103 voce nu poate deveni puternic\u0103 dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis\u0103 \u00een propriul spa\u021biu. Nu pentru a \u00eenlocui vocea societ\u0103\u021bii sau decizia politic\u0103 \u0219i nici pentru a transfera asupra oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 responsabilit\u0103\u021bi care apar\u021bin societ\u0103\u021bii \u0219i institu\u021biilor sale, ci pentru a le oferi ceea ce numai cunoa\u0219terea temeinic\u0103 poate oferi: discern\u0103m\u00e2nt, dovezi, echilibru \u0219i capacitatea de a privi dincolo de presiunea momentului. Apelul spune limpede c\u0103 \u201e\u0219tiin\u021ba nu poate lua, de una singur\u0103, decizii societale\u201d. Recunosc\u00e2nd aceasta, autorii Apelului consider\u0103 c\u0103 \u201eo societate care nu folose\u0219te adecvat cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00ee\u0219i diminueaz\u0103 propriile \u0219anse de a r\u0103spunde lucid \u0219i eficient provoc\u0103rilor timpului s\u0103u\u201d.<\/p>\n Iar provoc\u0103rile, pe care nu doar le \u0219tim, dar le \u0219i tr\u0103im, nu sunt pu\u021bine. Transform\u0103rile geopolitice profunde, schimb\u0103rile climatice, s\u0103n\u0103tatea global\u0103, securitatea alimentar\u0103 \u0219i energetic\u0103, transformarea digital\u0103, dezvoltarea destul de accelerat\u0103 a inteligen\u021bei artificiale, dezechilibrele sociale \u0219i noile vulnerabilit\u0103\u021bi geopolitice se \u00eent\u00e2lnesc ast\u0103zi \u00eentr-un spa\u021biu \u00een care deciziile cer nu doar o vitez\u0103 adecvat\u0103 de reac\u021bie, ci \u0219i o fundamentare riguroas\u0103, nu doar repede, ci \u0219i bine \u0219i corect, iar toate acestea necesit\u0103, indiscutabil, cooperare global\u0103. Peste ele se a\u0219az\u0103 o alt\u0103 problem\u0103 care nu mai poate fi trecut\u0103 cu vederea: expansiunea dezinform\u0103rii \u0219i erodarea \u00eencrederii \u00een cunoa\u0219tere. \u201e\u00cen fa\u021ba acestor provoc\u0103ri, \u0219tiin\u021ba trebuie s\u0103 fie mai bine integrat\u0103 \u00een via\u021ba public\u0103. Ea trebuie s\u0103 devin\u0103 mai prezent\u0103, mai unit\u0103 \u0219i mai clar auzit\u0103\u201d, iar marile provoc\u0103ri \u201epot fi abordate doar prin cooperare, dialog \u0219i convergen\u021ba cunoa\u0219terii\u201d, se arat\u0103 \u00een Apel.<\/p>\n Cercetarea nu mai poate fi realizat\u0103 ast\u0103zi \u00een spa\u021bii \u00eenchise. Nevoia de a inova cere ca ideile, informa\u021biile \u0219i echipele s\u0103 circule, prin colaborare \u0219i prin schimb de cunoa\u0219tere. Ideile deja nu se mai pot opri la u\u0219ile unui laborator, ale unei institu\u021bii sau ale unei \u021b\u0103ri. Un laborator, oric\u00e2t de bine dotat \u0219i echipat, nu poate exista izolat de re\u021belele interna\u021bionale de cunoa\u0219tere. Marile probleme ale prezentului solicit\u0103 echipe care lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103, institu\u021bii care comunic\u0103 \u0219i cercet\u0103tori care se \u00eent\u00e2lnesc, schimb\u0103 idei, \u00ee\u0219i pun rezultatele \u00een comun \u0219i intr\u0103 \u00een re\u021bele interna\u021bionale de cunoa\u0219tere. O comunitate \u0219tiin\u021bific\u0103 devine vizibil\u0103 atunci c\u00e2nd intr\u0103 \u00een dialog cu lumea \u0219i c\u00e2nd este dispus\u0103, la r\u00e2ndul ei, s\u0103 fie parte din lumea \u0219tiin\u021bei.<\/p>\n Apelul cere, de asemenea, apropierea \u0219tiin\u021bei de societate \u0219i, mai ales, de tineri. Cere o comunicare \u0219tiin\u021bific\u0103 responsabil\u0103 \u0219i etic\u0103, institu\u021bii mai deschise \u0219i o cultur\u0103 a respectului pentru cunoa\u0219tere, capabil\u0103 s\u0103 reziste deform\u0103rii adev\u0103rului. Investi\u021biile \u00een cercetare, educa\u021bie \u0219i inovare sunt prezentate nu ca un lux, ci ca o condi\u021bie a rezilien\u021bei, prosperit\u0103\u021bii \u0219i p\u0103cii sociale. Iar \u0219tiin\u021ba este chemat\u0103 s\u0103 redevin\u0103 ceea ce Apelul nume\u0219te sugestiv: \u201eo for\u021b\u0103 de coeziune, o con\u0219tiin\u021b\u0103 vie a societ\u0103\u021bii \u0219i un bun public global\u201d.<\/p>\n Un g\u00e2nd care atinge aproape toate firele expuse \u00een Apel \u0219i merge \u00een aceea\u0219i direc\u021bie l-am desprins dintr-un interviu realizat recent cu laureatul Premiului Nobel, prof. Randy Schekman, din SUA. Vorbind despre responsabilitatea academiilor, profesorul subliniaz\u0103 c\u0103 acestea \u201epot avea un rol special \u00een stimularea colabor\u0103rii at\u00e2t \u00eentre discipline, c\u00e2t \u0219i dincolo de frontierele na\u021bionale, iar oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu ar trebui s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 bariere artificiale \u00een calea colabor\u0103rii \u0219i mobilit\u0103\u021bii lor\u201d. \u00cen acela\u0219i dialog, savantul \u0219i-a exprimat pledoaria pentru mecanisme care s\u0103 sus\u021bin\u0103 colaborarea dintre institu\u021bii \u0219i \u021b\u0103ri, accentu\u00e2nd c\u0103 \u201emarile probleme nu se rezolv\u0103 prin descoperiri mici \u0219i izolate\u201d.<\/p>\n G\u00e2ndul prof. Randy Schekman mi-a revenit tocmai pentru c\u0103 atinge o preocupare pe care am \u00eent\u00e2lnit-o, \u00een forme diferite, de-a lungul anilor \u00een care am lucrat \u00een comunicarea \u0219tiin\u021bei: nevoia de a face cercetarea mai deschis\u0103 c\u0103tre lume, de a crea pun\u021bi \u00eentre institu\u021bii, de a face ca ideile s\u0103 circule \u0219i de a pune \u00een dialog comunit\u0103\u021bi \u0219tiin\u021bifice care, prea mult timp, au r\u0103mas \u00een propriile lor spa\u021bii. Sau poate aceast\u0103 tem\u0103 m-a \u00eent\u00e2lnit pe mine \u00een acest parcurs – experien\u021ba din Academie, unde am urm\u0103rit \u0219i scris despre problema interna\u021bionaliz\u0103rii, am realizat interviuri cu laurea\u021bi ai Premiului Nobel, dar \u0219i cu alte personalit\u0103\u021bi de notorietate interna\u021bional\u0103, acum Apelul pentru \u0219tiin\u021b\u0103. Poate c\u0103 aceasta este \u0219i una dintre explica\u021biile pentru care \u201eAppeal for Science\u201d mi-a atras aten\u021bia.<\/p>\n S\u0103 mergem \u00eens\u0103 un pic \u00een istoria nu prea \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i s\u0103 vedem de unde a pornit aceast\u0103 chemare.<\/p>\n R\u0103spunsul poart\u0103 un nume care merit\u0103 re\u021binut: Chi\u0219in\u0103u, Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei. <\/strong><\/b>A fost locul \u00een care o preocupare \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 din institu\u021bii \u0219i \u021b\u0103ri diferite avea s\u0103 se transforme \u00eentr-o chemare comun\u0103, ac\u021biune care ar putea ar\u0103ta cum un document ini\u021biat la Chi\u0219in\u0103u se adreseaz\u0103, de fapt, unei probleme globale.<\/p>\n S-a \u00eent\u00e2mplat, la 16 aprilie 2026, \u00een cadrul unei serii de evenimente g\u0103zduite de Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei \u0219i dedicate viitorului \u0219tiin\u021bei \u0219i cooper\u0103rii interna\u021bionale \u00een domeniul cercet\u0103rii. Vizita pre\u0219edintelui Consiliului \u0218tiin\u021bific Interna\u021bional, prof. Sir Peter Gluckman, a directorului general al ISC, dr. Salvatore Aric\u00f2, \u0219i a pre\u0219edintelui Academiei Rom\u00e2ne, acad. Marius Andruh, a prilejuit, la Chi\u0219in\u0103u, un dialog cu reprezentan\u021bii comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice \u0219i cu factorii de decizie. Pre\u0219edintele A\u0218M, acad. Ion Tighineanu, a deschis discu\u021biile, subliniind caracterul istoric al vizitei conducerii ISC \u00een Republica Moldova \u0219i necesitatea unei viziuni comune asupra rolului \u0219tiin\u021bei \u00een societate. P\u0103str\u00e2nd registrul, pre\u0219edintele A\u0218M, a accentuat importan\u021ba cooper\u0103rii cu Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i a ini\u021biativelor de consolidare a cercet\u0103rii \u0219i schimbului de cuno\u0219tin\u021be \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, care, mai ales \u00een ultimii ani, a \u00eenregistrat o consisten\u021b\u0103 \u0219i o dinamic\u0103 remarcabil\u0103. Discu\u021biile au adus \u00een prim-plan probleme care ast\u0103zi nu mai pot fi rezolvate \u00een izolare: investi\u021biile \u00een cercetare, leg\u0103tura dintre educa\u021bie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103, integrarea expertizei \u00een elaborarea politicilor publice, cooperarea interna\u021bional\u0103 \u0219i nevoia unei culturi \u0219tiin\u021bifice mai puternice. \u00cen discursul s\u0103u, prof. Sir Peter Gluckman, a subliniat cu titlu special, aspectul privind \u201erepozi\u021bionarea \u0219tiin\u021bei \u00eentr-o lume incert\u0103 \u0219i fragmentat\u0103\u201d, care a venit mai cur\u00e2nd ca o asumare a ISC \u00een acest demers, profesorul reiter\u00e2nd importan\u021ba rela\u021biei <\/strong><\/b>dintre \u0219tiin\u021b\u0103, politic\u0103, educa\u021bie \u0219i societate.<\/p>\n Atunci a fost formulat \u0219i discutat \u201eApelul c\u0103tre comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103, factorii de decizie \u0219i societate pentru consolidarea Vocii \u0218tiin\u021bei \u00eentr-o lume \u00een schimbare\u201d<\/strong><\/b>, care a fost semnat de conduc\u0103torii celor trei institu\u021bii: prof. Sir Peter Gluckman, acad. Marius Andruh \u0219i acad. Ion Tighineanu. Acolo este punctul de \u00eenceput al drumului pe care \u201eApelul pentru \u0218tiin\u021b\u0103\u201d \u00eel parcurge acum.<\/p>\n Elaborat sub auspiciile Consiliului \u0218tiin\u021bific Interna\u021bional, cu contribu\u021bia conducerilor Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei \u0219i Academiei Rom\u00e2ne, documentul beneficiaz\u0103 de sprijinul institu\u021bional al ISC, care \u00eel promoveaz\u0103 prin re\u021beaua sa global\u0103 de membri, parteneri \u0219i exper\u021bi. Iar pentru ca o chemare s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat auzit\u0103, ea trebuie s\u0103 circule, s\u0103 ajung\u0103 la oameni \u0219i s\u0103 adune \u00een jurul ei c\u00e2t mai multe voci. \u00cencep\u00e2nd cu luna iulie 2026, Apelul este disponibil pe platforma dedicat\u0103 Appeal for Science<\/em>, iar campania interna\u021bional\u0103 de promovare urmeaz\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00eempreun\u0103 cercet\u0103tori, institu\u021bii academice, factori de decizie, organiza\u021bii interna\u021bionale, mediul de afaceri \u0219i societatea civil\u0103. Este un drum care abia \u00eencepe. Iar dac\u0103 va fi cunoscut\u0103 \u00eentr-o zi, simplu, drept \u201eApelul de la Chi\u0219in\u0103u\u201d<\/strong><\/b>, denumirea respectiv\u0103 nu ar fi \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Cert va r\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103: cum un document ini\u021biat \u0219i semnat la Chi\u0219in\u0103u s-a adresat, de fapt, unei probleme globale. \u0218i asta \u00eenseamn\u0103 enorm. Aici, la Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei, \u00een dialogul dintre conducerea Consiliului \u0218tiin\u021bific Interna\u021bional \u0219i pre\u0219edin\u021bii celor dou\u0103 Academii, reprezentan\u021bii comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice din spa\u021biul rom\u00e2nesc, a prins contur o ini\u021biativ\u0103 pe care Consiliul \u0218tiin\u021bific Interna\u021bional o duce ast\u0103zi mai departe, c\u0103tre lumea \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n Practica vie\u021bii ne-a demonstrat nu o dat\u0103 c\u0103 un document poate dep\u0103\u0219i cu mult pagina pe care este scris. Poate deveni o m\u0103rturie despre timpul \u00een care a fost conceput, o form\u0103 de asumare a unei responsabilit\u0103\u021bi sau, uneori, \u00eenceputul unei ini\u021biative pe care lumea o preia \u0219i o dezvolt\u0103. S-ar putea ca acest document s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar una dintre multele ini\u021biative lansate \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i reafirme rolul. S-ar putea, \u00eens\u0103, s\u0103 se transforme \u00eentr-o chemare pe care cercet\u0103tori din multe \u021b\u0103ri s\u0103 o preia \u0219i s\u0103 o duc\u0103 mai departe. Ast\u0103zi, nu putem \u0219ti ce va deveni Apelul. Putem \u00eens\u0103 vedea c\u0103 el vine \u00eentr-un moment \u00een care nevoia de cooperare, de \u00eencredere \u00een cunoa\u0219tere \u0219i de prezen\u021b\u0103 public\u0103 a \u0219tiin\u021bei este real\u0103. \u00cen acest sens, cred c\u0103 \u201eAppeal for Science\u201d dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult pagina pe care este scris. Este poate m\u0103rturia unei nelini\u0219ti care traverseaz\u0103 ast\u0103zi comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, \u00eenceputul unei ini\u021biative pe care lumea este chemat\u0103 s\u0103-i asigure nu doar un parcurs, un drum deschis, ci \u0219i puterea de a fi auzit\u0103, adic\u0103 o voce clar\u0103, r\u0103sun\u0103toare, audibil\u0103 care ar genera o reac\u021bie, ar atinge un impact real, scontat.<\/strong><\/b><\/p>\n Un Apel este puternic prin oamenii care \u00eel aud \u0219i aleg s\u0103-i r\u0103spund\u0103. De aceea, \u201eAppeal for Science\u201d merit\u0103 citit, sus\u021binut \u0219i dus mai departe. Pentru c\u0103 \u0219tiin\u021ba nu este doar despre ceea ce descoperim, ci \u0219i despre felul \u00een care folosim cunoa\u0219terea pentru a \u00een\u021belege lumea, pentru a lua decizii \u0219i pentru a construi ceva bun pentru prezentul \u0219i viitorul omenirii.\u00a0 \u201eViitorul nu poate fi construit durabil f\u0103r\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 educa\u021bie \u0219i f\u0103r\u0103 institu\u021bii academice puternice. De aceea, lans\u0103m acest Apel ca pe o chemare comun\u0103 la unitate, responsabilitate \u0219i ac\u021biune\u201d. Aceasta este vocea Apelului. O voce care a pornit de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i care este chemat\u0103 acum s\u0103 se aud\u0103 \u00een lume, pentru a promova binele public global.<\/p>\n Poate acesta este \u0219i motivul pentru care am ales s\u0103 m\u0103 al\u0103tur acestei campanii de promovare a \u201eApelului pentru \u0218tiin\u021b\u0103\u201d. Poate vreau s\u0103 cred c\u0103 munca mea, de ani de zile, \u00een promovarea \u0219tiin\u021bei \u0219i a oamenilor ei nu a fost \u00een zadar. Poate mai cred c\u0103 \u00eentr-o zi lucrurile se pot schimba \u00een bine sau \u00een mai bine, c\u0103 \u0219tiin\u021ba are un viitor, iar cercet\u0103torii de voca\u021bie \u00ee\u0219i vor sus\u021bine \u00een continuare acest ideal, vor continua s\u0103-\u0219i urmeze drumul, cu mai mult\u0103 deschidere c\u0103tre lume.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, a\u0219 reveni, pentru a doua oar\u0103, la un g\u00e2nd sau, mai cur\u00e2nd, la un \u00eendemn formulat de prof. Sir Peter Gluckman, pe care l-am reg\u0103sit \u00een discursul s\u0103u rostit la Chi\u0219in\u0103u \u0219i care mi-a atras \u00een mod special aten\u021bia: \u201e\u00cen acest mediu informa\u021bional profund diferit trebuie acordat\u0103 mai mult\u0103 aten\u021bie modului \u00een care este comunicat\u0103 \u0219tiin\u021ba. Trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219im hiperbola care \u00eei \u00eenso\u021be\u0219te prea des pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een mass-media \u0219i s\u0103 devenim mult mai buni \u00een a recunoa\u0219te c\u0103 utilizarea unei mari p\u0103r\u021bi din \u0219tiin\u021b\u0103 depinde de intersec\u021bia ei cu valori care pot fi contestate\u201d. Mi-a p\u0103rut relevant acest \u00eendemn, reg\u0103sind \u00een aceste cuvinte o cheie sau o idee care pare destul de actual\u0103: s\u0103 sus\u021binem \u0219tiin\u021ba f\u0103r\u0103 exalt\u0103ri artificiale, s\u0103-i consolid\u0103m vocea f\u0103r\u0103 a-i amplifica ecoul prin exager\u0103ri. Poate c\u0103 \u0219i promovarea \u0219tiin\u021bei are nevoie, ast\u0103zi mai mult ca oric\u00e2nd, de o reflec\u021bie sincer\u0103 asupra propriilor limite \u0219i asupra modului \u00een care comunic\u0103 cu societatea. Din acest motiv, aceast\u0103 nuan\u021b\u0103 \u00eemi pare pe deplin compatibil\u0103 cu spiritul \u201eApelului pentru \u0218tiin\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n Sus\u021bin\u00e2nd valoarea acestei idei, vreau s\u0103 cred c\u0103 Apelul este o chemare adev\u0103rat\u0103 care va inspira, c\u0103 mesajul cu care se adreseaz\u0103 cele trei importante institu\u021bii, nu se va opri aici \u0219i c\u0103 va ajunge \u0219i la alte comunit\u0103\u021bi \u0219i la al\u021bi oameni de voca\u021bie, iar eu, \u00een t\u0103cerea \u0219i lini\u0219tea forului meu interior voi \u00eencerca un sentiment de \u00eemplinire nu doar profesional\u0103, ci \u0219i moral\u0103.<\/p>\n \u201eApelul pentru \u0218tiin\u021b\u0103\u201d poate fi citit \u0219i sus\u021binut pe platforma www.appealforscience.com<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Am citit \u201eAppeal for Science\u201d (\u201eApel pentru \u0218tiin\u021b\u0103\u201d) cu un interes care vine \u0219i dintr-o…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4763,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU-150x150.png",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ASM-NASU.png",300,250,false]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"F\u0103r\u0103 categorie<\/a>","tag_info":"F\u0103r\u0103 categorie","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4765"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4765"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4765\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4766,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4765\/revisions\/4766"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4763"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4765"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4765"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4765"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}