{"id":4827,"date":"2026-10-26T15:57:12","date_gmt":"2026-10-26T15:57:12","guid":{"rendered":"https:\/\/saptamana.md\/?p=4827"},"modified":"2026-10-26T15:57:12","modified_gmt":"2026-10-26T15:57:12","slug":"de-ziua-mamei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/2026\/10\/26\/de-ziua-mamei\/","title":{"rendered":"De ziua mamei"},"content":{"rendered":"<div dir=\"auto\"><\/div>\n<div dir=\"auto\">Cu ni\u0219te ani \u00een urm\u0103, a venit la mine Iulian. Un b\u0103iat care \u00ee\u0219i aduna aerul ca s\u0103 poat\u0103 vorbi dup\u0103 ce murise taic\u0103-s\u0103u. C\u00e2nd a murit tata, m\u0103 adunam \u0219i eu de pe unde m\u0103 puteam g\u0103si, ca s\u0103-i pot spune numele. O fi tocmai asta iubirea \u0219i o fi tocmai astea poezia aceea frumoas\u0103, cea mai frumoas\u0103 pe care vrem s\u0103 o avem \u00een fa\u021b\u0103 c\u00e2nd vorbim despre ei. Despre p\u0103rin\u021bi. Dar asta a fost \u00een trecut. E \u0219i timpul trecut un fel de cimitir \u00een care mergem din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, lu\u00e2nd cu noi c\u00e2te-un buchet de crizanteme ca s-acoperim cu ele ni\u0219te nume s\u0103pate \u00een piatr\u0103.<\/div>\n<div dir=\"auto\">A venit zilele astea la mine Iulian. Iulian Petco. Purta cu el ni\u0219te foi \u0219i parc\u0103 era mereu pornit s\u0103 citeasc\u0103 ce-i scris acolo. \u201dAtunci a\u021bi scris despre tarta\u201d, zice. \u201dFrumos. Dac\u0103-a\u0219 fi putut scrie, a\u0219a a\u0219 fi scris \u0219i eu. Textul Dumneavoastr\u0103 mi-a fost ca un um\u0103r pe care ai nevoie s\u0103-\u021bi la\u0219i fruntea-ntr-o zi. De atunci au trecut ni\u0219te ani. Plecarea lui tata ne-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 o avem mereu aproape pe mama.\u201d<\/div>\n<div dir=\"auto\">Din ziua \u00een care Constantin Petco a fost atins de aripa \u00eengerilor, p\u0103rea prea departe satul. Alexandra a r\u0103mas singur\u0103 acolo, iar \u0219coala, cu urmele ei de cret\u0103 pe tabla destinului, e prea pu\u021bin pentru a numi singur\u0103tatea altfel. \u0218i au adus-o la Chi\u0219in\u0103u. Un drum care parc\u0103 te \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de cas\u0103, dar care te aduce aproape de cei dragi \u021bie. Cei care \u00ee\u021bi trec pe sub pleoape atunci c\u00e2nd nu vine somnul. Cei pe care \u00eei cau\u021bi atunci c\u00e2nd golurile sunt tot mai multe, mai mute.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Acolo, \u00een satul din sudul Moldovei, a predat geografia. O pasiune cu care cochetezi c\u00e2nd e\u0219ti t\u00e2n\u0103r, dar care nu te mai scap\u0103 din m\u00e2na ei toat\u0103 via\u021ba. Tot zici, tot zici c\u0103 vei vedea Parisul \u00eentr-o zi, dar te pomene\u0219ti cu via\u021ba undeva \u00een spate, cu un vis ne-mplinit \u0219i cu o valiz\u0103 \u00eenc\u0103 nou\u0103, dar demodap\u0103 demult. Tot ziceai c-ai s\u0103 mergi\u2026<\/div>\n<div dir=\"auto\">A mers cu copii \u00eentr-o s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u00een Sardinia. \u0218tiai unde e. O vedeai zilnic pe-o hart\u0103 prins\u0103 de tabla clasei, dar povestea o sim\u021bi doar atunci c\u00e2nd e\u0219ti parte din ea. Parc\u0103 ai ni\u0219te ani, dar uite, te bucuri ca un copil.<\/div>\n<div dir=\"auto\">La Chi\u0219in\u0103u tot geografia pred\u0103. \u00cen clas\u0103 e mereu a\u0219teptat\u0103 de ni\u0219te copii, acas\u0103 e mereu \u021binut\u0103 \u00een oglinda ochilor b\u0103iatului \u0219i \u00een suflarea fiicei Aurica. E un buchet de flori care lumineaz\u0103 mereu toamnele. Crizantemele. Mereu din dragoste. Mereu din inim\u0103. Pe 27 octombrie e ziua Doamnei Alexandra Petco. Cuvintele de p\u00e2n\u0103 acum sunt alese de mine, dar nu ale mele sunt. Atunci, cu ni\u0219te ani \u00een urm\u0103, m-a \u00eentrebat \u201dCum a\u021bi putut pune at\u00e2ta suflet \u00eentr-un text scris despre tat\u0103l meu, omul pe care nu l-a\u021bi v\u0103zut niciodat\u0103?\u201d \u201dEu despre tat\u0103-l meu am scris. Altfel nu a\u0219 putea.\u201d \u0218i acum, despre mama am scris. Vor fi \u00eentotdeauna la fel. Doar c\u0103 ar putea fi sau nu fi crizanteme. Doar c\u0103 ar putea s\u0103 fi v\u0103zut sau nu Sardinia. Dar ce conteaz\u0103 toate astea? Ast\u0103zi e ziua doamnei Alexandra Petco. \u00ce\u0219i are copiii pe-aproape \u0219i are lumea \u00een palm\u0103. Mul\u021bi ani, mam\u0103.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu ni\u0219te ani \u00een urm\u0103, a venit la mine Iulian. Un b\u0103iat care \u00ee\u0219i aduna&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4828,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2.jpeg",768,1154,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2-150x150.jpeg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2-200x300.jpeg",200,300,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2.jpeg",640,962,false],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2-681x1024.jpeg",640,962,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2.jpeg",768,1154,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2.jpeg",768,1154,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2-768x715.jpeg",768,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2-768x500.jpeg",768,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2.jpeg",768,1154,false],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2-540x340.jpeg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/WhatsApp-Image-2026-10-20-at-11.47.06-2-400x250.jpeg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Constantin Olteanu","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/constantin-olteanu\/"},"category_info":"<a href=\"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/category\/fara-categorie\/\" rel=\"category tag\">F\u0103r\u0103 categorie<\/a>","tag_info":"F\u0103r\u0103 categorie","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4827"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4827"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4827\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4829,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4827\/revisions\/4829"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4828"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4827"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4827"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4827"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}