Ploile care au umezit ultimele\u00a0 zile ale lunii mai nu au avut capacitatea de a\u00a0 amortiza efectele\u00a0 crizei de precipita\u021bii\u00a0 care s-a \u00eentins pe \u00eentreaga durat\u0103 a iernii \u0219i pe aproape toate lunile prim\u0103verii. E de constatat c\u0103\u00a0 seceta a avut puterea de a compromite o bun\u0103 parte din culturile agricole, \u00een special cerealele, dar nu \u0219i puterea de a ne mobiliza\u00a0 \u00een vederea pornirii a cel pu\u021bin \u00a0unui amplu proces de implicare \u00een\u00a0 extinderea suprafe\u021belor irigate. C\u00eend spunem implicare, nu avem \u00een vedere doar institu\u021biile statului abilitate cu func\u021bia de a decide, dar \u0219i\u00a0 produc\u0103torul agricol.<\/p>\n
Cu ceva timp \u00een urm\u0103, \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 de guvern, se anun\u021ba\u00a0 startul unei campanii de evaluare a consecin\u021belor secetei. Spuneam atunci c\u0103 nu este vorba doar despre secet\u0103, ci \u0219i despre \u00eenghe\u021burile care au afectat lanurile de gr\u00eeu imediat ce sem\u0103n\u0103turile au reluat\u00a0 procesul de vegeta\u021bie.<\/p>\n
Oricum, comisiile create \u00een raioane urmau s\u0103\u00a0 citeasc\u0103\u00a0 bine\u00a0 terenurile, s\u0103\u00a0 analizeze informa\u021biile acumulate, s\u0103 raporteze \u00ab\u00a0la Chi\u0219in\u0103u\u00a0\u00bb \u0219i chiar s\u0103 vin\u0103 cu solu\u021bii. De cele mai multe ori, solu\u021biile au expresie financiar\u0103 sau un alt gen de suport\u00a0\u00a0 prin care s-ar \u00eencerca amortizarea pierderilor.<\/p>\n
\u00centr-o abordare recent\u0103 a acestui subiect, conducerea Ministerului Agriculturii, Dezvolt\u0103rii Regionale \u0219i Mediului a constatat c\u0103 seceta a \u00a0afectat culturile de toamn\u0103 \u00een propor\u021bie de aproximativ 60 la sut\u0103 din totalul sem\u0103n\u0103turilor.<\/p>\n
La momentul constat\u0103rii, r\u0103m\u00eeneau nerecep\u021bionate\u00a0 rapoartele din \u0219apte raioane, cauza fiind, ca s\u0103 vezi, ploile.<\/p>\n
Responsabilii din domeniu s-au sim\u021bit obliga\u021bi s\u0103 spun\u0103 \u00eenainte de toate c\u0103, de\u0219i seceta a l\u0103sat pete galbene pe \u00eentreg teritoriul \u021b\u0103rii,\u00a0 fenomenul nu pune \u00een pericol \u00a0securitatea alimentar\u0103 a \u021b\u0103rii. O recolt\u0103 mai mic\u0103 a\u0219teptat\u0103 \u00een acest an ar putea acoperi necesarul, fiind vorba despre 3540 mii tone de gr\u00eeu, din care am pune deoparte, pentru\u00a0 sem\u0103natul\u00a0 din toamn\u0103,\u00a0 circa 90 mii tone. Anual, Moldova\u00a0\u00a0 recolteaz\u0103 \u00een medie un million de tone de gr\u00eeu, anul curent\u00a0 cantitatea urm\u00eend s\u0103 se \u00eenjum\u0103t\u0103\u021beasc\u0103.<\/p>\n
De\u0219i ceea ce ne preocup\u0103 \u00een deosebi acum este replica\u00a0 dat\u0103 secetei la nivel de administra\u021bie central\u0103, seceta nu este un fenomen care ar afecta Moldova \u00een mod separat. Situa\u021bia este mult mai grav\u0103, a\u0219a cum\u00a0 precipita\u021biile au ocolit cu des\u0103v\u00eer\u0219ire Europa de Est, constat\u00eendu-se c\u0103\u00a0 aceast\u0103 regiune se confrunt\u0103 cu cea mai grav\u0103 secet\u0103 din ultimul secol.\u00a0 A\u0219a se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria, \u00eens\u0103 pentru Cehia intensitatea fenomenului este cea mai mare din ultimii cinci sute de ani. Martin Pycha, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Agricole din Cehia, spunea,\u00a0 raport\u00eend starea agriculturii cu\u00a0\u00a0 criza pandemic\u0103, c\u0103 \u201dpo\u0163i s\u0103 \u00eencepi s\u0103 \u00ee\u0163i produci singur echipamente medicale, dar nimeni nu poate produce instantaneu alimente dac\u0103 este o urgen\u0163\u0103”. Pycha sugereaz\u0103 o abordare colectiv\u0103 a acestei probleme, dar \u0219i o implicare colectiv\u0103\u00a0 pentru\u00a0 g\u0103sirea solu\u021biilor.<\/p>\n
\u0218i Rom\u00e2nia a avut o reac\u021bie destul de categoric\u0103 privind pericolul care s-a ab\u0103tut asupra\u00a0 rezervelor sale de gr\u00eeu. Fiind cel de al doilea exportator de gr\u00eeu din Europa, Rom\u00e2nia a fost pe punctul de a opri exporturile, ceea ce a \u201dconvins\u201d autorit\u0103\u021bile de la Bucure\u0219ti s\u0103 renun\u021be la aceast\u0103 idee a fost reac\u021bia\u00a0 imediat\u0103 a partenerilor comunitari.<\/p>\n
\u00cen Polonia, \u0163ar\u0103 cu peste dou\u0103 milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma s\u0103 scad\u0103 cu peste 8 la sut\u0103 \u00een acest an, potrivit Institutului pentru Agricultur\u0103 \u015fi Alimenta\u0163ie de la Var\u015fovia. Aceast\u0103 situa\u0163ie a determinat autorit\u0103\u0163ile poloneze s\u0103 cear\u0103 ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 s\u0103 fie alocat\u0103 fermierilor.<\/p>\n
A\u0219a cum bine se vede, Polonia este un exemplu\u00a0 \u00een solu\u021bionarea problemelor generate de secet\u0103 prin a se apela la\u00a0 suportul comunitar. Anume asta este marea diferen\u021b\u0103 \u00eentre\u00a0 mijloacele de care vor face uz \u021b\u0103rile membre ale UE \u0219i cele pe care le are la dispozi\u021bie Republica Moldova. Trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 posibilit\u0103\u021bile noastre s\u00eent mult mai \u00a0limitate, iar\u00a0 resursele s\u00eent de cele mai multe ori de natur\u0103 intern\u0103.<\/p>\n
\u00cen principiu, seceta este un fenomen care nu respesct\u0103 cu stricte\u021be\u00a0 hotarele unui stat\u00a0 aparte. \u00cen ultimele dou\u0103 decenii, fenomenul a cuprins o bun\u0103 parte a Europei,\u00a0 motiv din care\u00a0 s-a c\u0103utat \u0219i se caut\u0103 o abordare valabil\u0103 pentru \u00eentreg acest spa\u021biu.<\/p>\n
Amintim aici de un proiect mai vechi care a angajat speciali\u0219ti din zece \u021b\u0103ri europene, printre care Rom\u00e2nia, Polonia, Bulgaria, Republica Moldova,\u00a0 \u0219i care a avut\u00a0 drept rezultat final elaborarea unui Ghid pentru preg\u0103tirea Planurilor de Management al Secetei. Principiul\u00a0 care a stat la baza preg\u0103tirii Ghidului respectiv a decurs dintr-o realitate c\u00eet se poate de simpl\u0103: seceta opereaz\u0103, practic, cu acelea\u0219i \u201dinstrumente\u201d oriunde s-ar manifesta, deci\u00a0 aproximativ acelea\u0219i trebuie s\u0103 fie \u0219i mijloacele de lupt\u0103.<\/p>\n
\u201d Politica de secet\u0103 se bazeaz\u0103 pe o abordare proactiv\u0103 cu accent pe managementul riscurilor de secet\u0103, se constat\u0103 \u00een preambulul documentului. Acest principiu este asociat cu dezvoltarea \u00een prealabil a unui plan preg\u0103titor de ac\u021biuni care vor avea ca scop prevenirea sau reducerea la minimum a impactului secetei. Un alt principiu – \u00a0un Plan de Management al Secetei este un instrument administrativ av\u00eend ca scop punerea \u00een aplicare a m\u0103surilor preventive \u0219i de atenuare, c\u00eet \u00a0\u0219i scopul de a realiza o reducere\/eliminare a impactului secetei asupra societ\u0103\u021bii, mediului \u0219i economiei.\u201d<\/p>\n
\u00cen totalitate, Ghidul\u00a0 identific\u0103 opt principii care trebuie s\u0103 marcheze programele na\u021bionale de combatere a secetei, principii valabile\u00a0 \u00een cazul tuturor statelor din Estul Europei \u0219i care trebuie s\u0103 aib\u0103 ca \u0219i continuare planuri reale \u00a0de implicare cu efect garantat.<\/p>\n
O trist\u0103 statistic\u0103 a anilor seceto\u0219i arat\u0103 c\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 decenii, \u00een Moldova, \u00a0secetele s-au semnalat mai frecvent, \u015fi ele devin tot mai intensive. \u00cen perioada anilor 1990 \u2013 2011, pe teritoriul republicii s-au \u00eenregistrat 10 ani (1990, 1992, 1994, 1996, 1999, 2000, 2001, 2003, 2007, 2011) cu secete de diferit\u0103 intensitate, care au dus la sc\u0103derea recoltei culturilor agricole.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen anii 1990, 1992, 2003,\u00a0 secetele s-au prelungit pe parcursul \u00eentregii perioade de vegeta\u0163ie (lunile IV – IX), \u00een ceilal\u0163i ani, secetele s-au semnalat vara.<\/p>\n
<\/p>\n
Seceta catastrofal\u0103 din anul 1994\u00a0de pe teritoriul Republicii Moldova s-a manifestat pe parcursul \u00eentregii perioade calde. \u00cen anotimpul de prim\u0103var\u0103, 87 la sut\u0103 din teritoriul republicii a fost afectat de secet\u0103 cu un grad de intensitate puternic\u0103 \u015fi foarte puternic\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Seceta din anul 2007\u00a0 a \u00eenceput, practic, din toamna anului 2006. Astfel, \u00een perioada 01.09.2006 \u2013 06.08.2007 precipita\u0163iile c\u0103zute pe teritoriul republicii au constituit, \u00een fond, 50 \u2013 70 la sut\u0103 din norma climatic\u0103. Situa\u0163ia s-a agravat la maximum \u00een perioada mai \u2013 iulie 2007, c\u00eend cantitatea de precipita\u0163ii a alc\u0103tuit doar 30% din norm\u0103.<\/p>\n
\u00cen anul 2011, cantitatea medie de precipita\u021bii pe teritoriul republicii\u00a0a constituit 400 mm, ceea ce plaseaz\u0103 acest an pe locul \u0219ase\u00a0\u00een \u015firul\u00a0celor mai usca\u021bi ani\u00a0din ultimii 60 de ani\u00a0(aa.\u00a01951, 1953, 1986, 1990, 1994).<\/p>\n
Ceea ce este limpede e c\u0103 anul 2020\u00a0 va continua \u0219irul anilor seceto\u0219i, fiind un argument \u00een plus \u00een favoarea efortului de a aduce pic\u0103tura de ap\u0103\u00a0 c\u00eet mai aproape de\u00a0 firul de gr\u00eeu.<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin OLTEANU<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ploile care au umezit ultimele\u00a0 zile ale lunii mai nu au avut capacitatea de a\u00a0…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":586,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6.jpg",1200,590,false],"thumbnail":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6-300x148.jpg",300,148,true],"medium_large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6-768x378.jpg",640,315,true],"large":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6-1024x503.jpg",640,314,true],"1536x1536":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6.jpg",1200,590,false],"2048x2048":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6.jpg",1200,590,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6-1115x590.jpg",1115,590,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6-800x500.jpg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6-1024x503.jpg",1024,503,true],"covernews-medium":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/saptamana.md\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pag-6-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"SAPTAMANA.md","author_link":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/author\/saptamana-md\/"},"category_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum<\/a>","tag_info":"Actualitate. Aici \u015fi acum","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/584"}],"collection":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=584"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/584\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/586"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=584"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=584"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/saptamana.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=584"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}