ÎNTRE CHIȘINĂU ȘI CHICAGO. TREI ÎNTÂLNIRI CARE AU TRANSFORMAT O CARTE ÎNTR-O EXPERIENȚĂ DE VIAȚĂ
Există întâlniri care se încheie odată cu fotografia de grup și există întâlniri care continuă mult timp după ce participanții au plecat acasă. Așa s-a întâmplat și în această vară la Biblioteca „Ovidius”, unde programul estival „Provocarea verii”, cu genericul „Explorăm Chișinăul la bibliotecă”, a oferit copiilor nu doar bucuria lecturii, ci și privilegiul de a descoperi povestea din spatele unei cărți. Totul a început cu „Albumul copilăriei”, volumul semnat de scriitorul Constantin Olteanu.
Au fost trei momente diferite, dar care s-au legat firesc unul de altul, asemenea capitolelor aceleiași cărți.
Prima întâlnire a avut loc în debutul turului III, când Biblioteca „Ovidius” l-a avut ca invitat pe scriitorul Constantin Olteanu. Am început ziua printr-un joc de inițiere, în care participanții au descoperit, lucrând în echipe, titlul „Albumul copilăriei”. De aici, discuția a pornit firesc spre ceea ce înseamnă copilăria pentru fiecare dintre noi. Copiii au descris-o prin cuvinte simple, dar pline de sens: familie, grijă, dragoste, siguranță și acasă. A urmat întâlnirea cu autorul, care ne-a purtat prin paginile cărții, însoțit de ilustratele aduse chiar de dumnealui. Fiecare povestire devenea prilej de dialog, iar fiecare întrebare a copiilor deschidea o altă poveste. Am aflat despre Oliver și Andreea, despre copilăria de altădată și cea de astăzi, despre biciclete, arici, biscuiții cu litere și despre felul în care multe dintre întâmplările din carte îmbină amintirile nepotului Oliver cu propriile amintiri ale scriitorului. Discuția a continuat și în jurul ziarului „Săptămâna”, unde Constantin Olteanu publică, în fiecare vineri, câte o tabletă. Pornind de la textul „Pozele pe care nu le-am făcut”, am vorbit despre valoarea clipelor petrecute împreună și despre fotografiile pe care uneori uităm să le facem, dar pe care sufletul le păstrează pentru totdeauna. La final, copiii au realizat un acrostih inspirat de „Albumul copilăriei”, iar întâlnirea s-a încheiat cu promisiunea că poveștile vor continua. Și au continuat.
În turul IV, cartea s-a deschis din nou, însă de această dată prin ochii unuia dintre personaje. Constantin Olteanu, care a revenit la Biblioteca „Ovidius”, însoțit de nepoata sa, Andreea, una dintre protagonistele volumului. Întâlnirea a fost moderată de jurnalista Zina Izbaș, cea care a reușit să dezvăluie povestea din spatele cărții, a ilustrațiilor, inspirația autorului și legătura dintre generații. Cartea a devenit pretextul unor dialoguri despre familie, copilărie, rădăcini și limba română, iar personajele ei au prins viață chiar în fața micilor ovidieni. Deși născută la Chicago, Andreea le-a vorbit copiilor într-o română firească și caldă, demonstrând că limba maternă poate rămâne puntea cea mai trainică dintre copii și rădăcinile lor. Dialogul a continuat firesc. Copiii au aflat despre pasiunea Andreei pentru tenis și clarinet, despre școala americană, despre ghiozdanul ei și despre viața de zi cu zi peste ocean. Întrebările au curs una după alta, iar diferențele dintre copilăria din Chicago și cea din Chișinău au devenit motive de curiozitate, nu de distanțare. La final, tatăl Andreei le-a făcut tuturor copiilor o surpriză: fiecare a primit în dar câte un exemplar al cărții, iar Constantin Olteanu a oferit autografe personalizate. Bucuria era atât de mare, încât mulți dintre copii au rămas cu cartea strânsă la piept. Dar povestea încă nu se încheiase.
După finalizarea programului estival, ovidienii au revenit la bibliotecă pentru o nouă activitate, sugestiv intitulată „O surpriză pe nume Oliver”. Dacă în prima întâlnire îl descoperiseră pe Oliver prin intermediul poveștilor, iar în a doua prin vocea Andreei, acum aveau în față chiar personajul despre care citiseră atât de mult. Întâlnirea, moderată și ea de jurnalista Zina Izbaș, a fost una dintre acele experiențe rare în care personajul și cititorii se privesc față în față. Oliver le-a vorbit copiilor despre viața sa din Chicago, despre școală, bibliotecă, cărțile preferate și pasiunea pentru seria Harry Potter. Oliver a venit cu unul dintre cele mai dragi obiecte ale sale: un tricou roșu, cu numărul 8, exact acel tricou din povestirea „Când eram în clasa a doua”. Nu l-a îmbrăcat, pentru că între timp i-a rămas mic, dar tocmai acesta era farmecul lui. Ovidienii au recunoscut imediat episodul din carte, iar obiectul a făcut legătura dintre literatură și realitate într-un mod pe care puține lecții îl pot realiza. Copiii au înțeles imediat simbolul lui: într-un singur an crescuse atât de mult, încât acel tricou devenise dovada trecerii timpului și a copilăriei care se transformă.
Așa cum făcuse și Andreea, Oliver a încercat să vorbească doar în limba română. Deși părinții îi ofereau ajutor în exprimare ori de câte ori avea nevoie, a preferat să răspundă singur întrebărilor. Gestul lui i-a impresionat pe toți. Dialogul a continuat cu bunicul său, Constantin Olteanu, care le-a povestit copiilor despre vizita făcută împreună cu Oliver la unul dintre cei mai valoroși fotbaliști ai Republicii Moldova, Pavel Ciobanu din cadrul Federației Naționale a Fotbalului, de la care băiatul a primit un tricou personalizat, purtând în dreptul inimii simbolurile Republicii Moldova. Nu era doar un cadou, ci un mesaj despre rădăcini, apartenență și patriotism. Copiii au aflat și despre romanele „Green Card” și „Corul orbilor”, acesta din urmă fiind distins cu Premiul REGAL LITERAR, ediția 2026, o recunoaștere care îl așază pe autor printre numele importante ale literaturii române contemporane. Întrebările copiilor au continuat firesc. Au revenit la bicicleta pregătită de bunel, la ghiozdan, la animalele de companie, la lecțiile de acasă și la biblioteca din Chicago, unde cărțile ajung la cititori pe o bandă rulantă, fiind scanate automat înainte de împrumut. Pentru ovidieni, toate aceste detalii au însemnat încă o fereastră deschisă spre lumea de peste ocean. La final, jurnalista Zina Izbaș i-a oferit lui Oliver, cu autograf, volumul „Povești frumoase despre dorul de acasă”, o carte care, asemenea volumului „Albumul copilăriei”, vorbește despre copiii plecați peste hotare și despre legătura nevăzută dintre familie, limbă și identitate. Privite împreună, cele trei întâlniri au depășit cadrul unor simple prezentări de carte. Ele au devenit o lecție despre puterea lecturii de a apropia oameni, generații și continente.
Copiii nu au cunoscut doar un scriitor, ci și familia care i-a inspirat opera. Au înțeles că poveștile cele mai frumoase se nasc din viața de zi cu zi, din copilărie, din dorul de casă și din dragostea pentru limba română. Iar pentru ovidieni, „Albumul copilăriei” nu mai este doar o carte din bibliotecă. Este o amintire trăită, o poveste pe care au avut șansa să o asculte chiar de la autor și de la cei care au inspirat-o.
Ana Ostașevschi-Ureche,
șef sector la biblioteca „Ovidius”, filială a BM „B.P.Hasdeu”
