Promoție și inflație la candidați

Încă nu se știe dacă vor fi alegeri prezidențiale în noiembrie, dacă pînă una-alta Codul Electoral nu va fi scăldat în dezinfectant și băgat în carantină,  dar deja, bursa candidaților și-a deschis larg obloanele. De la 1 septembrie, care mai de care au dat buzna la CEC, la înscrieri filmate. Pe majoritatea îi cunoaștem, de-a lungul ultimului deceniu, au mai cerut mandate, unora le-am și dat, după care am scuipat, dar tot i-am votat, ca într-un sfîrșit să ne fie rușine  și un pic scîrbă – cît se poate, dom”le! Mintea moldovanului, nici nu vă închipuiți cît «de pe urmă» poate fi. Mă refer la Chirtoacă, de exemplu. Apropo, dînsul vrea să candideze. Zice că ar visa la Cotroceni, dar e nevoit aici, în chiștocul ăsta de Republică Moldova. Pentru început, face omul un exercițiu.

Avem și nume oarecum noi, adică vechi, în sens de onoare și demnitate, decan de vîrstă cum ar veni.  Socotiți, s-a născut în “44.  Generalul Ion Costaș, fost ministru al Afacerilor Interne în perioada1990-1992 și ministru al Apărării în 1992 (era război), a depus actele la Comisia Electorală Centrală. Vrea să fie președinte.

N-am știut, dar tatăl lui Ion Costaș a fost sergent al Armatei Romăne și a căzut prizonier la ruși, la Cotul Donului.

În Marele Război pentru Apărarea președinție se avîntă și hatmanul de Bălți Renato Usatîi. În ultima perioadă, dînsul este mai puțin vocal, dar tot pe Dodon nu-l înghite, adică el pe mulți nu-i înghite, aproape că pe nimeni.

În sfîrșit,Usatîi declară că are emoții și asta pentru că sînt primele lui alegeri prezidențiale. În 2016, a fost modificată vîrsta și l-au debarcat legal, apoi au urmat exilurile în Rusia, tragerea de păr cu Plahotniuc și cu alți mahari politici, multe a avut de îndurat dl Usatîi, dar de fiecare dată se întorcea cu floricica în mînă.

Nici cu gîndul, nici cu fapta. Candidatul Pro Moldova la funcția de șef al statului pentru scrutinul prezidențial din 1 noiembrie 2020 este – Oau! Andrian Candu, poreclit și răsporeclit «finul». Fosta guvernare avea niște porecle beton – «borsetca», «finul». Nu le mai scoți cu una, cu două din memoria colectivă. Ciudat exemplar mai este și acest Candu, el vrea la președinție ca să fie președinte de paie, mai de paie decît era Timofti. Ia vezi: „Vom face o campanie amplă de informare, pentru că oamenii trebuie să înțeleagă că avem o competiție pentru o funcție cu atribuții limitate. Este greșit să promiți drumuri, salarii și bunăstare cînd, de fapt, conform Constituției, poți acorda numai medalii celor care fac drumuri, reforme și alte lucruri bune.”

Partidul Unității Naționale, profund pro-românesc, merge în campanie cu dl Octavian Țîcu. Spre deosebire de Usatîi, Țîcu de mult nu  mai are emoții. Ultima dată zice că le-a avut în mai 1995, cînd l-a bătut pe Serafim Todorov la Campionatul Mondial. Nimeni nu mai ține minte dacă a cîștigat sau a pierdut, se precizează doar că s-au bătut. Totuși, Țîcu are un avantaj, el vorbește un pic mai repede decît Iohannis. Iată de ce a început campania mai devreme. Ei, dar orice ar bombăni cîrcotașii politici, Țîcu zice că, în calitatea sa de luptător, întotdeauna este OK.

Mai  sînt și cîțiva rătăciți prin această campanie prezidențială. Niște purtători de mesaje oarecum radicale, estice, vestice, care nu-s altceva decît instrumentele unora mai barosani din lista mare. Acestora însă, ăia mici, de obicei clănțoși, nu le revine decît tradiționalele 0,05 la sută. La ei, chiar participarea contează, nu și scorul.

P.S. Împrospătăm file-urile. Ultimele alegeri prezidențiale în Republica Moldova au avut loc pe data de 30 noiembrie 2016  turul I, și pe 13 noiembrie runda a doua.  În turul doi au concurat doi. Igor Dodon și Maia Sandu. A cîștigat Dodon. Apropo, în această campanie tot ei sînt favoriții scenei electorale. Nu o spunem noi, o spun sondajele. Toate sondajele.