Două bocitoare deloc întâmplătoare
În ultimele zece zile, la Vladimir Putin au mers, simultan, două bocitoare – una din Găgăuzia și un for-bocitor din Transnistria. Vărsat o lacrimă amară, cât de tartor este Chișinăul oficial, o zi mănâncă transnistrieni și o zi găgăuzi. Pare a fi o ușoară orchestrare a lucrurilor întâmplate în actualitate.
La parterul casei mele, dimineața la 9, se deschide magazinul «Vinuri de Comrat». Chișinăul este împânzit de «Vinuri de Comrat». Madam din magazin mi-a și înaintat un ultimatum: nu parca aici, că vine busicul din Găgăuzia cu marfă. Am încercat să-i plantez ideea că ei vin, fac bani și pleacă, iar eu rămăn să trăiesc în hrușciovka mea autoritară, dar n-a înțeles. Nici la propriu și nici la figurat. Pe fața ei era scris că eu sunt moldovanul pro-occidental care îi presează și care îi încurcă să se dezvolte. Asta în chiar centrul Chișinăului. Ai impresia că până și vigurosul Cabernet a fost inventat de turci, adică de găgăuzi. ANSA încă n-a descoperit câtă «anghidridă» ascund vinurile de la Comrat. Și iată-așa trăim, ei buni, cu autonomie largă, cu granturi, cu investiții și cu vinuri ieftine, iar noi răi și cu ciroză.
Dacă tot trebuie cineva salvat în Transnistria și Găgăuzia, ne gândim în primul rând la burghezia de-acolo. Ei au multe de pierdut. Ca și în Transnistria de altfel. Cine la Tiraspol rupe cămeșuica independenței? Nimeni alții decât mai marii de la Șerif și lumea consumatoare de buget local. Ăștia simt greutatea muscoiului de pe căciulă. Omul simplu îi dă cu sapa și tot el este dus de căpăstru la votare. Sau de frică. O frică congenitală: să nu fie mai rău! Omul simplu din Găgăuzia nu-i atât de rătăcit cum pare. El știe că vin niște bani din toate părțile. UE dă. Ankara dă. Rusia îi lasă să treacă pârlazul cu mărfuri, Chișinăul nu le prea dă, în schimb, nici nu le ia nimic. Să tot huzurești și să tot construiești depozite frigorifice la o margine de Comrat. Cel mai european drum din Moldova tot pe-acolo trece. Oamenii merită. Cei din Fălești, în direcția Pruteni, deocamdată, nu merită.
De ce doamna bășcăniță nu s-a dus cu bocetul la Ankara? Acolo ar trebui să fie știubeiul lor național și cultural. Răspuns: pentru că dl Erdogan i-ar fi întrebat pe comrățeni ce fel de turci sunteți voi dacă înfulecați porc, mergeți la Biserica ortodoxă și nu vă trage să vorbiți turcește? În cel mai bun caz, vorbiți schimonosit și o numiți limbă găgăuză. Iar în ultima perioadă vă conduce un tip tăiat împrejur. Scoateți măcar din uz găgăuz cuvintele «predsedatel», «holodilnic» și «selsovet». Când turcii aud de limba găgăuză, le vine să-și caute iataganele. Nu zic însă nimic, pentru că au și ei niște politici de făcut, mult mai importante, mult mai bănoase și mai turistice. Erdogan rămâne a fi o personalitate politică mare, un lider regional cu greutate, așa că dumnealui ar putea să-și permită să tot întrebe, pe scurtătură și fără multe perdele. Unde mai pui că, înainte de președinție, el a fost un blând slujitor religios, deci omul este sensibil la cum te porți, ce mănânci și cui te-nchini. Turcii încă mai cred că la Komrat au o oază națională turcească. Bine ar fi să fie așa, dar nu este adevărat. Fenomenul, totuși, trebuie studiat.
