Avem o problemă cît Atlanticul de mare. Chișinăul se umple cu automobile în progresie geometrică
Coșmarul zilnic al șoferilor chișinăuieni este cum să ajungi dimineața între orele 7 jumătate și circa 9 și jumătate în centrul capitalei și, odată ajuns, cu chin și cu plus-minus 10 litri de motorină arsă, să ai marele noroc de a prinde și un loc de parcare, fie și la 100 metri distanță de oficiu. Chișinăul se umple cu automobile în progresie geometrică. Observăm fără să ne precizeze Biroul Național de Statistică. Numai în luna septembrie au fost importate 3000 de unități, majoritatea înmtriculate la Chișinău. Problema parcărilor în centru e problemă mare și destul de complexă.
Tănărul și zbuciumatul viceprimar Victor Chironda zicea că știe soluția, drept că soluția dănsului era o rezolvare mai mult pe hărtie decăt pe suprafața asfaltului. Pînă la urmă tînărul primar general a găsit soluția și l-a concediat pe Chironda car mai mult desena decîtconstruia, zice, generalul.
La Chișinău toți parchează acolo unde le încape mașina, nimeni nu mai ține cont că ai pe cineva deja parcat în spate, că ai poartă în față. Ai drepturi și, respectiv libertăți. Și mai e un obicei – se lipește un număr de telefon mobil pe parbriz, cui trebuiesc, mă va găsi. Parcurgeți din interes strada 31 august. De la Spitalul Urgenței și pănă la Ciuflea e o catastrofă automobilistică. Poliția e total neputincioasă în fața haosusului rutier. Înainte era mai simplu. Înainte, unei madame polițiste dimineața i se dădea tableta și șurubelnița, două instrumente «de tortură», ca să colecteze numere de înmatriculare parcate neregulamentar, adica făcea bani la buget, lucru ușor și cu spor. Acum nu-I posibil așa ceva, numerele de înmatriculare nu mai pot fi desșurubate la întâmplare, acum doamnele polițiste doar stau și îngheață pe la intersecții, de obicei, alături de doi domni polițiști.
Mai ușor au scos troleibuzul de pe 31 august decăt să vegheze regula parcării autorizate. Pănă apuci să-l amendezi pe unul, alții șapte ocupă trotuarele. Primăria a înfipt țăruși scumpi și urîți pe Ștefan cel Mare, a montat un fel de buburuze din beton în lungul altor cătorva străzi, a răsădit pretutindeni semne de circulație cu interziceri categorice, în ideia că va aerisi buricul capitalei. Așa da, pui garduri pe borduri și ai rezolvat problema parcărilor. Omul-șofer însă, oricum va găsi găuri în garduri. Și le găsește, unii pe trotuar, alții pe spațiile verzi, care și unde încape cu «bamperul».
O idee salvatoate încolțise când veni dl Ion Ceban la primărie, să dispară Piața Agricolă Centrală, asta de pe Tighina-Armenească, iar în locul ei să apară alt gen de infrastructură urbană, inclusiv niște parcări multietajate din astea bengoase, bineănțeles contra cost. Pănă cănd ideea se cocea la foc încet și doar virtual, mulți băieți șmecheri au ridicat căte și mai căte proprietăți private pe teritoriul pieței centrale, așa încât, nu-i scoți nici cu arma biologică. CEDO să ne judece, nu Primăria. Iar CEDO, aproape sută la sută, a dat și dă căștig de cauză proprietății private.
După acel scandal-penal al parcărilor, cu implicarea ex-ului edil Chirtoacă, astăzi la Primărie nimeni nu vorbește despre un asemnea proiect, apropo cu drept de existență. Asta pentru că pretutindeni în lume stau contoare de parcare pe marginea trotuarului, iar primăriile lor, respectiv comunitățile lor au doar de căștigat. La noi ideea ca atare într-atât de urât a fost compromisă, încăt se fuge de subiect ca ăla negru de tămîie.
În Chișinăul secolului 21, inaugurarea unei parcări publice cu o capacitate de 100 de mașini, e un eveniment remarcabil, e o realizare, o investiție. Drept că, întămplător ori ba, aceste mini-parcări publice apar ori lăngă supermarket-uri, ori lăngă cartierele locative, mai mult sau mai puțin boierești. Asta ar însemna că nu mai sunt atăt de publice, le ocupă ori trăitorul, ori cumpărătorul. Dar, atăta timp căt nu avem dovezi incontestabile, o fi sau nu o fi vre-o înțelegere sau chiar schemă, haideți să credem că e în interesul obștei, în ansamblu.
Nu-i ilegal și nu contravine nici unui tratat internațional faptul că şoferii veniți în centru Chișinăului, cu sau fără treabă, ar putea plăti pentru o oră de parcare să zicem 4 sau chiar 8 lei, în funcţie de zonă. Cel puțin cu aceste două cifre fluturau acum câțiva ani funcționarii primăriei (pe atunci și gazele erau mai ieftine). Dar s-au oprit cu modernizările și taxările pentru că în fața lor apăru mult de lucru. Vă imaginați, Direcţia Transport trebuie să îndeplinească caietul de sarcini. După care să organizeze licitaţia pentru desemnarea firmei, care va aduce toate cele necesare. Toate aceste lucrări trebuie monitorizate, trebuie garantată calitatea, trebuie plătiți oamenii, trebuie de ținut piept presei, etc., etc. Nu mai bine zici că
e prematur, că n-au fost întrunite toate condițiile, multe găsești ce sa spui.
Apropo, poate n-ați știut, dar în țara aceasta se trăiește după niște reguli, una dintre care spune că parcările pentru 11-50 de autoturisme trebuie să fie amplasate la minim 25 de metri de la ferestrele instituțiilor de învățământ. Despre balcoane nu se spune nimic. Vodcă nu puteți vinde la o distanță mai mica de 50 de metri la orice școală. Rețineți!
Stan LIPCANU
