Fondul de asigurare medicală este un patrimoniu al tuturor cetăţenilor Republicii Moldova»

Interviu cu Ion Dodon, Director General al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

– Domnule director, există un mesaj pe care îl aveţi şi care doriţi să
ajungă cît mai repede şi cît mai clar la cetățeni?
– Cred că mesajul este întotdeauna acelaşi: pentru noi este important ca fiecare
cetățean al acestei ţări să aibă acces la serviciile medicale, la medicamente şi
la dispozitive medicale.
– Înţeleg oamenii că sănătatea este ceva de care trebuie să se preocupe și
ei, nu doar medicii, nu doar Compania Națională de Asigurări în
Medicină?
– Întotdeauna este loc de mai bine, dar am încrederea şi am certitudinea că
oamenii au această preocupare. Sîntem un popor inteligent care ştie să ia
decizii, să aleagă grîul de neghină, să facă diferenţa între ce este bine şi ce e
rău. Dar şi CNAM, ca instituţie de stat, are grijă ca cetăţeanul, în caz de
nevoie, să aibă acces la servicii medicale.
– Dacă ne-a dus capul să formulăm această expresie, cred că avem şi
capacitatea de a o respecta. Despre CNAM se vorbeşte de multe ori în
termeni simpli și mai ales în întrebări frecvente de genul „Ce e cu poliţa
asta?” Într-adevăr, ce e cu poliţa asta? A crescut preţul ei sau nu?
– Sînt două părţi ale acestui răspuns. Despre CNAM, cu adevărat, constat că
nu se cunoaşte atît de mult cît aş dori eu să se ştie. De multe ori activitatea
instituţiei pe care o conduc este privită superficial. E şi vina noastră că ne
lăsăm absorbiţi de munca noastră care decurge din sarcinile noastre
primordiale şi că nu lăsăm timp pentru a vorbi despre rolul, locul, atribuţiile
CNAM. Acest lucru poate crea confuzii, lasă loc de interpretări şi chiar de
falsuri. Rolul acestei instituţii este unul exterm de important, adevăr
recunoscut şi în ţările europene, unde, sub o denumire sau alta, există o
asemenea instituţie.
Dar să revenim la costul primei sau, cum se spune, costul poliţei de
asigurare medicală. Este adevărat că s-au operat şi unele modificări de
legislație, însă a fost în acelaşi timp şi multă manipulare, multă
dezinformare, mai ales acolo unde e vorba de plata primei de asigurare și de
modalitatea de achitare. Pentru a răspunde mai concret, e nevoie să explicăm
cum se încasează plăţile şi ce fel de plăţi există.
Noi avem aproximativ două milioane şase sute de mii de persoane asigurate.
– Asigurate, dar nu toţi aceştia sînt plătitori.

– Aproximativ un milion șase sute de mii de oameni sînt persoane asigurate,
dar care nu achită prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. E
vorba, deci, de două treimi. Pentru aceste persoane prima de asigurare este
achitată de către guvern din bugetul de stat. Cercul acestor persoane este
destul de larg în Republica Moldova, chiar mai cuprinzător decît în multe
alte ţări. Este vorba despre copii, persoane cu dizabilităţi, pensionari,
persoanele care nu au un loc de muncă, dar care sînt în căutare, persoanele
care sînt la limita sărăciei, studenţii, medicii rezidenți. Practic, statul şi-a
asumat costurile poliţei pentru toate aceste categorii. Altă categorie sînt cei
care primesc salarii sau alte recompense. Este vorba despre categoriile care
achită nouă procente din salariile sau din recompensele primite de ei.
– Achită, deci, salariaţii, nu angajatorii.
– Nouă procente. Acum doi-trei ani era 4,5 la sută din partea salariatului şi
4,5% – din partea angajatorului. În urma reformării acestor mecanisme, s-a
decis ca angajatorul să achite în fondul social, iar angajatul – în fondul
medical. În principiu, nu s-a schimat nimic, însă în percepţia populaţiei s-a
produs o creştere a sumelor reţinute. Aceste opt sute de mii de persoane sînt
cei pe care se pune cea mai mare presiune, totuşi. Deci, dacă salariul mediu
pe economie este de unsprezece mii şapte sute de lei, prognozat pentru anul
2023, şi dacă este vorba de douăsprezece luni, înţelegem că prima pentru un
salariat în medie este de 12 636 lei. Dar mai există o categorie de persoane
care arată acum o oarecare nemulţumire, invocînd creşterea primei de
asigurare. Ea deja nu face parte din categoria pesoanelor vulnerabile, dar
nici salariată nu e. Sînt persoane care au un anumit venit, iar acesta este
uneori mai mare decît leafa medie a unui salariat. Ei achită polița în sumă
fixă. E o prevedere a legislaţiei care are o anumită vechime şi care rămîne
încă neschimbată. Este vorba de persoanele care fac parte din categoria
profesiilor juridice – notarii, avocaţii, executorii, mediatorii. Tot în sumă fixă
achită și deţinătorii de patentă, deţinătorii de terenuri agricole, fondatorii de
întreprindere individuală, arendașii, arendatorii, alți cetățeni care nu sunt
angajați și nici asigurați de Guvern.
– Se impune o limită a suprafeţelor de teren deţinute?
– E vorba înainte de totate de fondatorii de gospodării ţărăneşti, care îşi
lucrează cota de teren agricol ca activitate de bază. Un argument al acestei
clasificări e şi gradul de dificultate care se atestă în identificarea venitului
real al acestor persoane.
Concomitent, a fost instituit un sistem de facilităţi pentru cei care achită
prima de asigurare obligatorie de asigurare medicală în termenul legal.
– Pînă la 31 martie.
– Exact. Deci, toate aceste categorii de persoane urmează să achite în anul
2023 prima de asigurare obligatorie cu facilităţi, dacă respectă obligaţia lor
legală. Aceste facilităţi sînt exact cele care au fost și acum un an. Deci,
deţinătorii de terenuri agrcole achită 1014 lei, fondatorii de întreprinderi
individuale şi deţinătorii de patentă – 2028 de lei. Persoanele neangajate care

exercită profesia de mediator, notar, avocat, executor judecătoresc – 4056 de
lei. Ceea ce s-a făcut în anul curent a fost un pas spre normalitate. Din anul
2014, mărimea primei nu s-a mai calculat în conformitate cu formua legală.
În anul 2014 a fost calculată pentru prima dată mărimea primei în sumă de
4056 lei, aceasta fiind valoarea ei reală atunci, ca după asta, din diverse
motive noneconomice, nonjuridce, nu s-a mai revăzut. Deci, de atunci, timp
de opt ani, ţara a început să acumuleze tot mai puţini şi mai puţini bani.
Acum, cînd demonstrezi cu ușurință că valoarea primei nu este 4056 de lei,
ci 12 636, trebuie să se înţeleagă că nu este vorba de scumpire, ci de valorea
ei reală.
– Dar nouă procente nu înseamnă întotdeauna 12 636 lei. Pentru cei care
ridică salarii mari înseamnă mult mai mult şi, respectiv, pentru cei cu
salarii mici – mult mai puţin.
– Este vorba despre o medie, şi asta trebuie să fie clar. Ne dorim o împărţire
echitabilă a obligaţiilor faţă de sănătatea publică şi am fi bucuroşi ca ea să se
producă. La formarea fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală este corect ca un notar, un executor să nu achite mai puţin decît un
profesor, un educator de la grădiniţă.
– Se mai spune şi aşa: „ Eu ani la rând achit, dar nu am fost în spital
niciodată”.
– Foarte des aud asemenea obiecții, dar noi vorbim despre un sistem de
asigurări, la care toţi contribuie cu sume de bani, dar beneficiază cel care are
nevoie. Este vorba despre principiul solidarităţii. Atunci cînd o persoană
ajunge pe patul de spital, de multe ori intervenţiile au costuri mult peste
valoarea primei achitate. Avem intervenţii care costă zeci de mii de lei. Cea
mai scumpă operaţie la Institutul de Cardiologie este de aporoape cinci sute
de mii de lei. Dar nu trebuie să vorbim doar de spitale, pentru că noi nu
achităm doar serviciile medicale în spital, ci și în asistența medicală primară,
în asistența specializată de ambulatoriu etc.
– Dar se întîmplă şi cazuri în care vine cineva, este internat, iar ulteior i se
sugerează să aducă medicamente din afara spitalului.
– Este adevărat că sîntem departe de perfecţiune, primim petiţii de la oameni
că li se solicită uneori plăţi suplimentare. Este ilegal să se întîmple aşa ceva,
distorsioneză imaginea sistemului de sănătate şi facem totul pentru a
combate aceste fenomene sau chiar pentru a le preveni.
– Uneori e nevoie de tratamente costisitoare, aşa cum aţi spus un pic mai
devreme. Ce soluţii are CNAM pentru situaţiile de acest fel?
– Există intervenții costisitoare la inimă, avem intervenţii de transplant,
intervenţii de protezare a articulaţiilor mari cu costuri de 60-80 mii de lei,
intervenţii de cataractă care pun presiuni foarte mari pe noi, fiind vorba nu
numai de costuri, dar şi de o cerere foarte mare. Noi urmărim respectarea
drepturilor pacienţilor.
– Dar propun să rămînem un pic la poliţă. Cei care sînt în afara ţării ce
relaţie pot avea cu medicina de acasă?

– Întrebarea e bună, pentru că e un subiect care lasă loc pentru multă
dezinformare. Cetăţenii noştri care muncesc peste hotare au fost informaţi,
cu efortul cuiva, că atunci cînd vor reveni în ţară, vor fi întrebaţi la frontieră
dacă au sau nu au poliță.
– Daţi-mi voie să răspund eu parţial la această întrebare.
– Chiar vă rog.
– Diaspora, ca să folosesc şi eu un cuvînt care nu-mi place, sînt cei are au
votat mult pentru actuala conducere a ţării. Ei, bine, adversarii
guvernării, „au grijă” (fiţi atenţi la ghilimele) ca această relaţie, între
guvernare şi diasporă, să plesnească, să fie compromisă. Dar, domnule
director, repet, eu am dat acest răspuns, nu altcineva, nu
Dumneavoastră.
– Probabil. Eu vreau ca aceşti oameni să cunoască că nu s-a modificat absolut
nimic în ceea ce priveşte intrarea lor în țară. Nu-i va întreba nimeni nimic.
Într-un fel sau altfel, ei au deja o legătură cu sistemul de sănătate din ţările în
care muncesc, însă păstrează legătura cu țara şi legislaţia noastră este
permisivă. Dacă ei doresc, dar numai dacă doresc, pot achita o primă de
asigurare exact în limitele cerute de condițiile pentru cetăţenii care se află
acasă. Majoritatea dintre ei, dacă achită prima pînă la 31 martie, scot din
buzunare 2028 de lei. Să se ştie: este un drept al lor. Nu o obligaţie.
– Este necesar acest accent: că e un drept, nu o obligaţie.
– O pot achita fiind acolo, prin instrumentele de plată care permit acest lucru.
Odată cu plata, statutul de persoană asigurată se activează, iar atunci cînd
revin acasă, pot beneficia de servicii medicale gratuite, fără a prezenta
dovezi suplimentare.
– E un drept şi al cetăţenilor din stînga Nistrului?
– Cetăţenii din stînga Nistrului sînt cetăţenii Republicii Moldova, însă există
realităţi de care sîntem obligaţi să ţinem cont. Ei pot deţine poliţa în aceleaşi
condiţii în care o fac cetăţenii din partea dreaptă. În plus, dacă sînt parte a
categoriilor social-vulnerabile, avem suficiente mecanisme de verificare
pentru a li se activa statutul de persoană asigurată.
– Vă rog să ne vorbiţi şi despre compensarea medicamentelor.
– Vreau să spun înainte de toate că, începînd cu anul 2022, compania pentru
prima dată a început a compensa nu numai medicamente, dar şi dispozitive
medicale, și anume: testele şi lanțetele pentru persoanele cu probleme de
diabet, pungi colectoare pentru stome urinare şi intestinale celor care au avut
asemenea intervenţii, legate de obicei de Institutul Oncologic. Sînt primii
paşi, dar sper că lista de dispozitive va fi extinsă. În acelaşi an a fost lărgită
şi lista de medicamente. Începînd cu 1 iulie 2022, au fost introduşi şi
analogii de insulină pentru persoanele care au diabet, au mai fost introduse
medicamente inovative pentru persoane care au probleme cardiace, tensiune
arterială sau diabet. S-a mai extins lista medicamentelor solicitate de
persoanele care au nevoie de îngrijiri paliative. E vorba aici de extindere.
Dar a început, în acelaşi timp, ajustarea acestei liste cu medicamente la

protocoalele medicale de tratament. Şi asta pentru ca medicul, cînd prescrie
un tratament, să aibă posibilitatea să-i indice pacientului şi un medicament
bun, inovativ. Că existau şi situații în care medicul prescrie un tratament, un
medicament, dar acesta nu poate fi găsit în lista celor compensate. Dar acest
lucru nu se face într-o zi-două. El se face în permanenţă. Sumele care sînt
alocate de către companie pentru medicamente şi dispozitive medicale sînt
în continuă creştere. În anul trecut am început cu 700 de milioane de lei date
pentru compensare, însă în anul curent e vorba deja de peste un miliard de
lei. Ne vom extinde şi în alte domenii, inclusiv în cel oncologic. Acum,
pacienţii oncologici practic sînt puşi în situaţia de a accesa medicamente
doar de la instituţia medicală, urmînd de multe ori să vină de la distanțe greu
de suportat pentru ei. Să vină o dată în lună sau o dată în două luni după
medicamente care s-au procurat aici prin achiziţii centralizate. Dar vrem ca
ei să găseacă aceste medicamente chiar la farmacia care e mai aproape de ei.
– Dar avînd poliţa în buzunar, ce şanse ai să deschizi uşa unei instituţii
medicale private?
– Avem unele servicii pe care le procurăm şi de la instituţiile private. Acolo
unde este vorba de servicii adiţionale, servicii care nu fac obiectul ofertei
instituţiilor publice, apelăm şi la medicina privată. Mai există şi medicii de
familie privaţi, iar cetăţenii au acces la serviciile lor în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Dar eu, pentru părinţii mei, să zic aşa, nu aş căuta
instituție publică sau privată, ci instituţia care poate soluţiona problema cu
care se confruntă ei.
– Avînd o poliţă îţi poţi schimba ochelarii?
– Nu. Produsul, în cazul de faţă ochelarii, nu sînt obiectul acoperit de
asigurare. Serviciile, stabilirea diagnosticului – da.
– S-a scurtat sau nu lista de aşteptare la cataractă?
– S-a scurtat. Sper ca cei care citesc acest interviu să poată înţelege că noi, în
general, nu dorim să existe aceste liste. Scopul nostru este ca timp de un an-
doi lista aceea proverbială să nu mai fie necesară. Dar lista a fost generată de
blocajele care au decurs din perioada de pandemie. Atunci, practic s-a oprit
prestarea acestor servicii. Am creat o celulă de criză şi toate persoanele care
sînt trimise la instituţiile medicale sînt contactate şi informate că urmează să
fie telefonate şi invitate pentru a se opera.
– Se face constant o comparaţie între public şi privat, dar auzim şi
vorbe de genul „Ce cauţi tu la spital aici, în raion? Mergi la Chişinău,
nu te juca cu sănătatea ta”. E o altă medicină acolo faţă de medicina din
Chişinău?
– Există probabil o percepţie că la Chişinău altfel se ţine bisturiul în mînă. Dar
nu este corect. Pur şi simplu fiecare nivel de asistență medicală are sarcinile
sale.
– Dar de ce unele spitale sînt foarte bine dotate, sînt curate, cum zic
pacienţii sau cum scriu ei pe rețelele de socializare. De ce depinde? De
banii alocaţi sau de administrator, de gestionare?

– Toţi factorii sînt la fel de importanţi. Şi nivelul veniturilor instituţiei
medicale, şi managementul. Depinde și de administrator, şi de echipa pe care
o are. Sînt şi cazuri în care două instituţii au acelaşi buget, dar în care
condiţiile sînt greu de comparat. De obicei, noi procurăm servicii, dar nu
alocăm bani, bunăoară pentru reparaţie, pentru procurarea de utilaj medical.
Este o singură excepţie: CNAM gestionează un fond mai mic şi e vorba de
30 milioane de lei care este pentru dezvoltarea prestatorilor publici de
servicii medicale. Instituţiile medicale care au nevoie de investiţii pot
depune proiecte şi noi putem veni cu suport. Bunăoară, în anul 2022, am
realizat din acest fond cu 15 milioane de lei 13 proiecte. Este vorba de
reparaţii capitale, de eficientizarea energetică la Sîngerei, Ocniţa. În
municipiul Chişinău s-au aprobat cîteva proiecte, de reparaţia acoperişului
Spitalului Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii, Maternitatea
Municipală Nr. 2 a procurat cîteva utilaje, Centrul de Sănătate Străşeni a
beneficiat de suport pentru procurare de utilaj şi multe altele. În anul 2023,
vrem să ne concentrăm pe reparaţia secțiilor pediatrice din instituţiile
spitaliceşti, pe reparaţii capitale în secţiile consultative, fortificarea secțiilor
de imagistică ce urmează a fi dotate cu utilaj pentru tratamentul AVC. Da,
există o implicare a noastră, însă buna gospodărire ţine de fondator şi de
administrator.
– Intuiesc că întrebarea e mai mult pentru altcineva, dar, oricum:
Moldova are nevoie de spitale noi?
– Vedeţi, întrebarea aceasta decurge din ceea ce vorbeam mai devreme: cînd
toată lumea se concentrează pe capitală, inclusiv atunci cînd constatăm
probleme de sănătate mai serioase şi cînd omul nu poate ajunge la Chişinău
este nevoie ca problema să fie soluţionată pe loc. Astăzi avem probleme
mari la capitoul cardiologie intervenţională, infarct, de exemplu. În cazul
acesta, distanțele sînt determinante. Avem nevoie de regionalizarea unor
servicii medicale foarte performante. În acest scop, ar fi bine să existe câteva
instituţii spitaliceşti la nivel de regiune care să ia această sarcină.
Concomitent, deja e mai bine să construieşti un spital nou decât să menţii o
infrastructură din anii sovietici cu reprofilări, reparaţii, reconstrucţii extrem
de costisitoare.
– Dar e real acest lucru sau o să fim permanent opriţi de crize, de sărăcie,
de alte împrejurări.
– Eu nu gestionez acest segment, dar starea de lucuri pe care o cunosc cere
asemenea soluţii.
– Ce fac cu sănătatea lor refugiaţii din Ucraina?
– În anul 2022, a fost instituită stare de urgenţă şi compania a fost desemnată
de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale ca instituţie care să asigure
financiar temporar asistenţa persoanelor refugiate. Trebuie să spun că toate
sursele care sînt cheltuite de către CNAM sînt restituite de donatori sau de
către Ministerul Finanţelor. Noi nu avem cheltuieli suplimentare. Am avut
încheiate acorduri de colaborare prin care am primit asistenţă de la Banca de

Dezvoltare a Consiliului Europei, de la UNICEF, UNFPA şi OIM. Au fost
vizate cazurile COVID, cazurile acute, toate tipurile de asistenţă medicală
pentru femei şi asistenţa medicală oferită copiilor. Au fost ajutate inclusiv
persoanele care necesitau hemodializă.
– În ce măsiură vedeţi înţelegere din partea cetăţeanului, a societăţii. Ştiu
cazuri în care pe timp de COVID, în SUA te întrebau în magazinele de
haine, bunăoară, dacă eşti medic. Medicilor li se făcea reducere de 20 la
sută la îmbrăcăminte. E o implicare a societăţii în…
– Vă înţeleg. Sînt sigur că marea majoritate a populaţiei înţelege şi sprijină,
acordă suport sistemului de sănătate, înţelegînd corect şi modul de
funcţionare a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Noi ne dorim
ca numărul pesoanelor care înţeleg şi care ţin la ţara lor, cu sistemul ei de
sănătate, cu sistemul ei de asigurare în medicină să crească. Vom depune
eforturi pentru a informa cît mai mult populaţia unde merge banul
oamenilor, cum se cheltuie el şi care sînt beneficiile resimţite de societate.
Pentru că fondul de asigurare medicală este un patrimoniu al tuturor
cetăţenilor Republicii Moldova.
– Domnule director, Vă mulțumim și Vă dorim sănătate.