Trebuie să ai mereu pregătit un răspuns pentru orice provocare   Interviu cu Angela CUTASEVICI, viceprimar al municipiului Chișinău

Trebuie să ai mereu pregătit un răspuns pentru orice provocare

Interviu cu Angela CUTASEVICI, viceprimar al municipiului Chișinău

Ştiu că unele întrebări dintre cele pe care le am pregătite pentru Dumneavoastră s-ar fi potrivit şi pentru Primarul general, dar mai ştiu că, deşi sînteţi responsabilă de anumite domenii, aveţi responsabilitate în raport cu tot ce se întîmplă în Chişinău. Fie că este vorba despre şcoli, fie că este vorba despre cîinii de pe strada Munceşti.

• În ce se măsoară, de la o vreme, activitatea, efortul primăriei: în bugete, în proiecte, în cifre luate din sondaje de opinie sau în crize?

• La drept vorbind, din cei trei ani și jumătate de activitate în funcție de viceprimar al municipiului Chișinău, trei din ei au fost ani de criză. În primăvara anului 2020, am început confruntările cu criza pandemică Covid-19, iar acum, deja de un an de zile, sîntem implicați în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Perioade tare complicate din punct de vedere administrativ și logistic, dar și emoțional.

Totuși, în pofida provocărilor, Primăria reușește să mențină un curs de dezvoltare stabil și constant pentru oraș, atît cît privește infrastructura, cît și serviciile. Acest lucru se datorează în mare parte investițiilor sporite pentru domeniile cheie,  care sînt majorate în fiecare an. Pot vorbi despre domeniile coordonate de mine. De exemplu, ramura „Învățămînt”: dacă în anul 2019 pentru ea s-au alocat 2.143.553,4 mii lei, atunci în anul 2023 sînt aprobate 3.896.351,6 mii lei. La fel și pentru ramura „Cultură”, în anul 2023 au fost aprobate 195.021,4 mii lei, comparativ cu 63.129,7 mii lei în 2019. Astfel de majorări de investiții avem în toate direcțiile, fapt care generează și sporirea proiectelor de dezvoltare a municipiului Chișinău. Este o muncă colosală a întregii echipe, care poate fi observată cu ușurință dacă ne uităm la rezultate.

• Şi pentru că am vorbit despre crize: criza pandemică – ce am ştiut noi din conferinţe de presă şi ce n-am prea ştiut?

• Ne-am străduit mereu să fim cît mai transparenți în tot ceea ce privește sănătatea și siguranța cetățenilor, mai ales într-o situație de pericol major, cum a fost pandemia Covid-19. Am fost mereu în comunicare cu publicul, am vorbit doar din perspectiva efortului nostru și a rezultatelor obținute, pe unde mai bine, pe unde mai puțin bine, dar ne-am asumat orice responsabilitate. Unele persoane poate nu au conștientizat cît de periculoasă a fost această pandemie și amploarea ei, neglijînd toate normele de protecție în pofida datelor statistice foarte sumbre. De la începutul pandemiei pînă la 15.03.22, în municipiul Chișinău au fost înregistrate 222 810 cazuri de infecție COVID-19, dintre care, cu mare regret, am avut 3111 persoane decedate.

Dacă tot veni vorba, cred că am fost prea modești în trecerea în agendă a efortului resursei umane care a stat în spatele miilor de vieți salvate, nopțile nedormite și riscurile la care s-au supus oamenii noștri pentru a depăși provocările. Știm multe despre ce am reușit, și mai puțin despre cît ne-au costat aceste reușite.

• În dimineaţa zilei de 24 februarie, v-aţi gîndit la tot ceea ce avea să urmeze? Refugiaţi, tabere, locuri de muncă, ajutoare, mobilizare sau pur şi simplu aţi trăit clipele de groază pe care le-am trăit cu toţii?

• Cred că nici măcar țările mult mai dezvoltate decît Republica Moldova nu au anticipat agresiunea războiului și fluxul enorm de refugiați ucraineni care și-au părăsit casele chiar în dimineața zilei de 24 februarie. Majoritatea cetățenilor Ucrainei care ne-au traversat frontiera în acele zile au dorit să ajungă la Chișinău. De aceea, am mobilizat toate resursele umane ale municipalității pentru a face față acestei provocări enorme. Primăria municipiului Chișinău a pus la dispoziție autobuze ce au asigurat transportul gratuit al refugiaților de la punctele de trecere a frontierei la Chișinău. De asemenea, angajații direcțiilor noastre au avut grijă să ofere instant cazare, asistență medicală, juridică și asistență psihologică pentru mamele cu copii și bătrînii fugiți din calea războiului. Mobilizarea forțelor a fost extraordinară: peste 600 de angajați ai primăriei, sute de voluntari care au acceptat necondiționat să muncească pentru a le oferi cetățenilor ucraineni pacea și siguranță care le lipsea acasă.

• De ce pacienţii din raioane îşi doresc de cele mai multe ori să poată fi internaţi la Chişinău? E o altă medicină aici, altă finanţare, altă administrare? Sau pur şi simplu e Chişinău?

• Dacă ar fi să analizăm un pic necesitatea care-l determină pe un pacient rezident al altei localități decît Chișinău să ia drumul spre o instituție medicală din capitală, am afla că investigațiile imagistice de tip RMN, CT, scintigrafie și/sau a doua opinie medicală a unui specialist de profil sînt motivele pentru care se vine din raioane. Este cunoscut faptul că dotarea instituțiilor medicale cu echipament tehnic de investigații este precară, iar mulți specialiști de profil efectiv lipsesc din organigrama instituțiilor. Investițiile municipalității în infrastructura medicală sînt enorme, în perioada anilor 2019-2022 suma totală investită de Primăria municipiului Chișinău în IMSP municipale a constituit 297301,4 mii lei. Însă nu doar despre investiții financiare e vorba. Trebuie să menționăm, în primul rînd, că avem specialiști profesioniști, dedicați. Avem multe istorii ale medicilor care fac zilnic naveta dintr-o localitate în alta, pentru că acolo nu sînt specialiști. Observăm însă că în multe raioane din țară se deschid laboratoare de analize performante, ceea ce e un avantaj. Accesul la servicii medicale calitative este un drept al fiecăruia dintre noi.
• Şcolile din Chişinău şi din suburbii au trecut prin multe în ultimii ani: pandemie, ameninţări de tot soiul, presiuni în contextul unor grave derapaje pe segmentul asigurării cu resurse energetice, problema cadrelor didactice. Cum se reflectă toate acestea în agenda cu note a elevului şi în cea a cadrelor didactice?
• Perioada COVID a fost o provocare și pentru sistemul educațional. Primăria municipiului Chișinău a dezvoltat rapid un instrument de suport profesorilor și elevilor – platforma educatieonline.md, o bibliotecă digitală, care a fost de mare folos pentru depășirea crizei. Am intervenit la elaborarea protocoalelor de gestionare a situațiilor. Am consolidat baza tehnico-materială a instituțiilor educaționale din municipiul Chișinău: au fost procurate 9430 unități de tehnică de calcul pentru cele 150 de instituții de învățămînt primar și secundar din municipiul Chișinău, anume: 5036 – computere, 3909 – laptopuri, 485 – tablete, iar 1120 de elevi din familii social vulnerabile au fost asigurați cu internet la domiciliu. S-a muncit mult, pe toate dimensiunile, ca să asigurăm protecție și securizare sistemului educațional. În același timp, pentru a diminua impactul emoțional al crizelor asupra elevilor, am intensificat serviciile de susținere prin intermediul structurilor subordonate Primăriei municipiului Chișinău.

• Cînd a fost construită ultima şcoală şi ultima grădiniţă în Chişinău? Vedem tot felul de dezvoltatori. Ce înseamnă dezvoltator: să construieşti case sau să construieşti şi şcoli, biblioteci, grădiniţe?

• Primăria Municipiului Chișinău și-a fortificat efortul în ultimii ani pentru reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii școlare existente. Pentru comparație, putem observa diferențele bugetului alocat pentru reparația și pregătirea instituțiilor educaționale pentru anul de studii în ultimii 4 ani: 2019 – 66,7 mln lei, 2020 – 106 mln lei, 2021 – 129 mln lei, 2022 – 169,5 mln lei.

Ultima școală extinsă cu un bloc nou pentru clasele gimnaziale și liceale este Liceul Teoretic „Pro Succes”, care în luna septembrie 2022 a transferat un contingent de 804 elevi (29 complete de clase) pe adresă nouă.

Din anul 2019 au fost reabilitate și date în exploatare 7 grădinițe noi: IET nr. 155; IET nr. 166; Complex Educațional „Kiril și Metodiu”; IET nr. 79; IET nr. 18 și Complexul Educaţional „Mihail Lomonosov”. Cea mai recentă este Grădinița nr. 3, din sectorul Buiucani, deschiderea căreia a avut loc pe data de 17 martie 2023. Tot în această perioadă, în grădinițele din municipiul Chișinău au fost deschise 132 grupe noi, iar pentru anul curent este preconizată deschiderea a încă 76 de grupe.

Primăria Municipiului Chișinău construiește inclusiv complexe educaționale și edificii împreună cu primăriile din localitățile suburbane, cu finanțare din bugetul municipal. Astfel, în perioada următoare, vor fi date în exploatare grădinițe la Băcioi, Brăila și Sîngera, care sînt mult așteptate de locuitori.

Dar, totuși, pentru municipiu, necesitatea de extindere a rețelei școlare este o provocare. Numărul de copii e în creștere, dinamica contingentului de elevi din instituțiile de învățămînt din mun. Chișinău din ultimii 5 ani: 2017-2018 – 85 458 elevi, 2018-2019 – 87 529 elevi, 2019-2020 – 90 002 elevi, 2020-2021 – 93 425 elevi, 2021-2022 – 96 522 elevi, 2022-2023 – 99 800 elevi. Observăm o creștere anuală a numărului de elevi școlarizați cu peste 2500 de persoane. Respectiv, nevoile de intervenție sînt mari. Ar fi bine să avem și suport din partea autorităților centrale. Din păcate, municipiul Chișinău nu este eligibil pentru proiecte investiționale cu finanțare străină. Ceea ce se face e doar din bani municipali.

• Ce face politicul în primărie: ajută sau stă de-a curmezişul?

• Ne pare rău că unele proiecte de decizie sînt politizate de către unii consilieri, dar și de reprezentanți politici. Toate proiectele realizate de specialiștii primăriei vin să îmbunătățească viața oamenilor. Iată de ce cînd este vorba de proiectele vitale pentru oraș, politicul trebuie să demonstreze maturitate și să fie constructiv.

• De ce are nevoie un viceprimar ca să se poată opune delimitării: scriitorul acesta este al nostru, dar acela nu, actorul acela, medicul, sportivul, pictorul…

• De fapt, Primăria nu face diferență între cetățeni și nu poate fi vorba de nici o delimitare pe aspecte politice sau de alt ordin. Ne străduim să fim echitabili și receptivi la solicitările, nevoile cetățenilor, apreciem în oameni valorile umane, profesionale și cele artistice.

• Ce nu are ziua de muncă a unui viceprimar – oră fixă de început sau oră fixă de sfîrşit?

• Cred că mai degrabă nu are sfîrșit. Ziua de muncă începe la ora 08:00 pentru toți, deja la sfîrșitul zilei de muncă luminile din birouri se sting neuniform. Neglijez cu regularitate programul de lucru și nu mă grăbesc niciodată să părăsesc biroul la ora 17:00, la această oră fluxul sarcinilor nu se reduce, de aceea lucrăm atît cît este necesar, inclusiv în zile de odihnă, de sărbători.

• De unde luaţi putere ca să învingeţi gîndul acela de a reveni în faţa unei clase cu copii care se lipesc de învăţătoare ca de mama?

• Desigur, dorul de a preda din nou copiilor este unul cronic pentru mine, nu voi scăpa niciodată de el. Dar mă alin cu gîndul că acum tot pentru copii muncesc, doar că la altă scară, nu pentru o clasă sau o școală, ci pentru toți copiii capitalei. Este o altfel de responsabilitate, dar esența am păstrat-o. Aceasta, de fapt, și este forța care ne mișcă: datoria față de oameni, în special față de tînăra generație, pentru care vrem să construim un oraș confortabil și sigur.

Constantin OLTEANU