Simpozion științific: Nistrul mai are șanse de refacere ecologică
La 16 octombrie 2026, Institutul de Zoologie al Universității de Stat din Moldova (USM) a găzduit cea de-a III-a ediție a Simpozionului național cu participare internațională „Starea ecosistemelor acvatice transfrontaliere ale Republicii Moldova”. Evenimentul a reunit cercetători din Republica Moldova, România, Ucraina și Canada, care au prezentat rezultatele investigațiilor privind starea ecologică a ecosistemelor acvatice transfrontaliere, biodiversitatea acestora și impactul factorilor naturali și antropici.
Simpozionul a oferit un cadru de dialog științific și schimb de experiență, contribuind la identificarea unor direcții comune de cercetare și a unor măsuri coordonate pentru protejarea ecosistemelor acvatice și gestionarea durabilă a resurselor de apă.
În deschiderea evenimentului, dr., conf. cercet. Lucia Bilețchi, directorul Institutului de Zoologie al USM, a subliniat actualitatea tematicii abordate, atrăgând atenția asupra degradării regimului hidrologic al râurilor din regiune. Cercetătoarea a remarcat că secarea pâraielor și a râurilor mici în perioadele de vară este un fenomen cunoscut, însă apariția unor sectoare de albie uscată și pe cursurile unor râuri mai mari, precum Răutul, constituie un semnal îngrijorător. Printre cauzele acestor fenomene se numără fragmentarea cursurilor de apă prin lucrări hidrotehnice, intensificarea secetelor hidrologice și modificările regimului de scurgere. În acest context, au fost menționate dificultățile provocate de reducerea debitelor Dunării și Nistrului, cu repercusiuni asupra biodiversității și funcționării ecosistemelor acvatice.
Un mesaj de salut a adresat academicianul Elena Zubcov, șefa Laboratorului Hidrobiologie și Ecotoxicologie al Institutului de Zoologie și administratoarea Asociației Obștești ECOTOX. Domnia sa a evidențiat importanța continuității acestei manifestări științifice și a rezultatelor prezentate în culegerea de materiale a simpozionului. Potrivit academicianului Elena Zubcov, cercetările efectuate demonstrează progrese în înțelegerea proceselor fizice, chimice și biologice care determină funcționarea ecosistemelor acvatice și modificările comunităților de organisme vii. Rezultatele obținute reprezintă o bază științifică importantă pentru dezvoltarea hidrobiologiei și ecotoxicologiei, precum și pentru fundamentarea măsurilor de protecție și valorificare durabilă a resurselor acvatice. Totodată, a fost subliniată necesitatea extinderii cooperării științifice internaționale prin proiecte comune și a implicării mai active a tinerilor în activități de cercetare și inovare.
Acest mesaj a fost susținut și prin prezența la eveniment a membrului corespondent Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM.
Cercetări privind calitatea apelor Nistrului și Prutului
În cadrul sesiunii plenare au fost prezentate patru comunicări științifice, consacrate unor probleme actuale ale ecosistemelor acvatice. Dr. Nina Bagrin, cercetător științific coordonator în Laboratorul Hidrobiologie și Ecotoxicologie al Institutului de Zoologie, a prezentat comunicarea „Dinamica spațială și sezonieră a mineralizării și a compoziției ionice a apelor fluviului Nistru pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 2024–2025”.
Cercetătoarea a explicat că mineralizarea constituie unul dintre indicatorii importanți ai calității apelor naturale, reflectând conținutul substanțelor minerale dizolvate. Variațiile acestui indicator sunt determinate atât de factori naturali, precum condițiile climatice, aportul apelor subterane și interacțiunea apei cu rocile și solurile, cât și de factori antropici, inclusiv activitățile agricole, evacuarea apelor uzate și intervențiile hidrotehnice.
Studiile multianuale au evidențiat variații semnificative ale mineralizării apelor Nistrului, influențate de secete, modificările debitului și presiunile antropice din bazinul hidrografic. O atenție deosebită a fost acordată efectelor schimbărilor climatice și reglării scurgerii prin intermediul Complexului Hidroenergetic Nistrean.
În continuare, acad. Elena Zubcov a prezentat comunicarea „Influența râului Bâc asupra poluării fluviului Nistru”, evidențiind problemele grave ale calității apei râului Bâc. Au fost discutate efectele evacuării apelor uzate, ale poluării cu deșeuri menajere și materiale plastice, precum și impactul acestor surse de poluare asupra fluviului Nistru.
Un alt subiect de interes a fost abordat de cercetătoarea Viorelia Rusu, din cadrul Laboratorului Parazitologie și Helmintologie al Institutului de Zoologie, care a prezentat comunicarea „Rolul păsărilor acvatice domestice în transmiterea paraziților la pești în ecosistemele acvatice comune”. Prezentarea a evidențiat relațiile complexe dintre organismele acvatice și importanța cercetărilor parazitologice pentru evaluarea stării ecosistemelor.
Cea de-a patra comunicare plenară, intitulată „Fitoplanctonul – indicator al calității apei și al stării ecologice actuale a râului Prut”, a fost prezentată de dr. Daria Tumanova, cercetător științific coordonator în Laboratorul Hidrobiologie și Ecotoxicologie. Coautoare a lucrării este dr. hab. Laurenția Ungureanu, membru corespondent al AȘM și prorector al USM, prezentă la eveniment.
În cadrul prezentării a fost evidențiat rolul fitoplanctonului în funcționarea ecosistemelor acvatice și în evaluarea calității apei. Structura comunităților fitoplanctonice, abundența și biomasa acestora, precum și prezența anumitor specii indicatoare oferă informații relevante despre starea ecologică a râurilor și influența factorilor de mediu.
Cercetările au pus în evidență interdependența dintre regimul hidrologic, disponibilitatea substanțelor nutritive, temperatura apei, transparența și alți factori care influențează dezvoltarea fitoplanctonului în diferite sectoare ale râului Prut.
Cooperarea științifică – esențială pentru protejarea ecosistemelor acvatice
Sesiunea tematică a simpozionului a reunit comunicări privind monitorizarea calității apelor, cercetările ecotoxicologice, biodiversitatea ecosistemelor acvatice transfrontaliere, starea ihtiofaunei, conservarea speciilor rare și dezvoltarea pisciculturii ecologice.
Cercetători din Chișinău și Tiraspol au prezentat rezultatele investigațiilor, ilustrate prin fotografii, grafice și date experimentale, contribuind la un schimb constructiv de opinii și experiență.
Printre participanți s-a numărat și dr. hab. Serghei Filipenco de la Universitatea „Taras Șevcenco” din regiunea transnistreană, care a moderat sesiunea tematică și a participat activ la discuțiile științifice.
Comunicările și dezbaterile au demonstrat complexitatea problemelor cu care se confruntă ecosistemele acvatice transfrontaliere, dar și importanța cercetării științifice în identificarea unor soluții eficiente.
Unul dintre mesajele importante ale simpozionului a fost că refacerea ecologică a Nistrului rămâne posibilă, dar necesită eforturi susținute și coordonate, în special din partea Republicii Moldova și Ucrainei. Reducerea presiunilor antropice, gestionarea responsabilă a resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice constituie condiții esențiale pentru îmbunătățirea stării fluviului.
În acest context, cercetătorii și-au exprimat speranța că măsurile adecvate de protecție și restaurare ecologică vor contribui, în timp, la refacerea populațiilor de pești și a comunităților de organisme bentonice afectate de reducerea drastică a nivelului apei.
Simpozionul a reconfirmat că protejarea Nistrului, Prutului și a celorlalte ecosisteme acvatice transfrontaliere reprezintă nu doar o problemă de mediu, ci și o responsabilitate comună față de sănătatea populației, securitatea resurselor de apă și generațiile viitoare.
Tatiana ROTARU
