Trei zile de sărbătoare la o aniversare: Biblioteca „Transilvania” – 35

Recent, Biblioteca „Transilvania” din sectorul Ciocana al Capitalei, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău, şi-a sărbătorit cu fast cele trei decenii şi jumătate de activitate prodigioasă.

Chiar din start vom menţiona că această bibliotecă este prima de carte românească fondată cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj, în chiar ziua  declarării Independenţei Republicii Moldova. A urmat apoi la mai puţin de jumătate de an fondarea Bibliotecii „Onisifor Ghibu” în ziua de naştere a poetului nepereche Mihai Eminescu, la care şi-au dat contribuţia Octavian Ghibu, fiul marelui pedagog, profesor universitar și luptător român pentru unitate națională și cultură, de asemenea, Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti, apoi rând pe rând s-au înscris în salba de biblioteci de carte românească bibliotecile „Ovidius”, „Targovişte”, „Alba Iulia”, „Târgu-Mureş”, Centrul Academic Internaţional „Mihai Emineascu”,  „Stefan cel Mare”, „Liviu Rebreanu”. Prin donaţiile de carte din partea bibliotecilor judeţene fondul de carte românească a crescut simţitor.

Dar să revenim la „Transilvania”. Programul aniversar, extins pe trei zile,  a pus în valoare istoria și identitatea bibliotecii, serviciile acesteia în spațiul deschis pentru lectură, educație, creație, întâlnire și participare comunitară.

Partea festivă a început în prima zi cu mesaje de felicitare ale preşedintelui Academiei de Ştiinţe Ion Tighineanu, conducerii Bibliotecii Municipale, în persoana  dr.Mariana Harjevschi, directorului general al delegaţiei Bibliotecii Judeţeane „Octavian Goga” din Cluj, dr. Sorina Stanca; a reprezentanților instituțiilor culturale, bibliotecilor şi comunității.

Discursul Directorului general al Bibliotecii Municipale a fost nu doar un prilej de apreciere şi felicitare, dar şi a unei mărturisiri de suflet: „Biblioteca „Transilvania” este una dintre instituțiile pe care le-am cunoscut mai întâi în calitate de cititoare,  eram liceană, iar mai târziu, în anii studenției, am venit aici pentru cărți, pentru lectură și pentru acel spațiu de liniște și cunoaștere pe care numai o bibliotecă îl poate oferi. Îmi amintesc că făceam uneori un drum lung de la Universitate până la „Transilvania” pentru că găseam aici cărți pe care nu le găseam în alte biblioteci sau erau deja împrumutate.

Le mulțumesc cu recunoștință celor care au creat Biblioteca „Transilvania”. Nu știam atunci că peste ani parcursul meu profesional mă va aduce atât de aproape de această bibliotecă și că voi avea privilegiul, în calitate de manager al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, să contribui la susținerea și dezvoltarea ei.

În acest spirit sărbătoresc, am ales să ofer Bibliotecii „Transilvania” Păsarea Măiastră, care este nu doar un simbol tradițional, ci un semn al deschiderii și al mișcării înainte. Este o urare pentru o bibliotecă ce își păstrează rădăcinile, dar privește cu încredere spre viitor – spre tehnologii noi, servicii moderne, colaborări și proiecte care răspund schimbărilor din societate.

„La mulți ani, Biblioteca „Transilvania”!

O altă Păsarea Măiastră a fost oferită şi delegaţiei clujene. În continuare propunem câteva spicuiri şi din felicitarea dr. Sorin Stanca, directorul general al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj: „În anul 1991, Biblioteca „Transilvania” își începea activitatea cu entuziasmul și energia unei perioade în care, după decenii de despărțire, limba română și cartea românească își regăseau locul firesc în spațiul public din Republica Moldova.

În volumul său ”Lectura și biblioteca publică”, regretatul Traian Brad, fost director al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj și artizanul acestei inițiative, descria amploarea mobilizării de atunci. Peste 50.000 de volume au fost trimise peste Prut în anul 1990, din partea clujenilor, nu numai la Chișinău, ci și în alte biblioteci din alte localităţi. În numai trei luni a fost pregătit un nou lot de carte, care, în mai 1991, pornea spre Chișinău. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj oferea 15.000 de volume în limba română și în limbi de circulație internațională, iar alte 14.000 de volume proveneau de la bibliotecile județene din Transilvania, de la Asociația Culturală „Pro Basarabia și Bucovina”, de la persoane particulare, societăți culturale și organizații care au dorit să participe la acest „dar de minte și de suflet”.

Oamenii au fost cei care au făcut posibilă Biblioteca „Transilvania”. Ei au adunat cărțile, le-au pregătit, le-au transportat și le-au așezat pe rafturi. Dar, mai presus de toate, au avut încredere că o bibliotecă poate reface legături, poate păstra identitatea culturală și poate apropia două comunități despărțite de istorie, dar unite prin limbă și cultură.

Cu timpul, parteneriatul dintre Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Chișinău și Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj s-a maturizat. Donațiile au devenit tot mai atent selectate și au inclus carte nouă, achiziționată special pentru cititorii Bibliotecii „Transilvania”. Întâlnirile anuale de la Chișinău și de la Cluj au devenit prilejuri de dialog, schimburi profesionale, proiecte culturale și legături umane trainice.

Acum, la 35 de ani, nu sărbătorim doar trecutul unei instituții. Sărbătorim continuitatea unei idei și capacitatea ei de a rămâne vie, de a se adapta și de a răspunde nevoilor fiecărei generații.

Biblioteca „Transilvania” este astăzi mai mult decât o bibliotecă de carte românească. Este un spațiu al lecturii și al învățării, un loc de întâlnire și dialog, un centru cultural și educațional deschis comunității. Prin activitatea colegilor noștri de aici, proiectul început în anul 1991 continuă să crească și să-și dovedească actualitatea.

La această aniversare, ne amintim cu recunoștință de cei care au așezat temelia prieteniei dintre Cluj și Chișinău și care nu mai sunt printre noi: Traian Brad, Alexe Mare, Mircea Zeicu și Virgil Bulat. Fără viziunea, curajul și dăruirea lor, Biblioteca „Transilvania” ar fi fost de neconceput. Evocarea lor nu este doar un gest de recunoștință, ci și un angajament al nostru de a duce mai departe proiectul pe care ni l-au încredințat.

Avem responsabilitatea de a privi spre viitor cu aceeași încredere cu care înaintașii noștri au pornit la drum spre Chișinău în anul 1991. Lumea se schimbă, bibliotecile se transformă, iar tehnologia ne oferă noi posibilități de colaborare. Rămâne însă neschimbată misiunea noastră: să oferim acces la cunoaștere, să păstrăm memoria culturală și să apropiem oamenii.

Îmi doresc ca parteneriatul dintre bibliotecile noastre să continue prin schimburi profesionale, proiecte comune, întâlniri ale scriitorilor cu cititorii și inițiative dedicate noilor generații. Tinerii care intră astăzi în Biblioteca „Transilvania” sunt cei care vor purta mai departe povestea începută în urmă cu 35 de ani.

La mulți ani Bibliotecii „Transilvania”!

La mulți ani tuturor celor care au construit-o, au susținut-o și i-au trecut pragul!

Să păstrăm vie această ctitorie de suflet a clujenilor și să continuăm să așezăm, prin fiecare carte și fiecare proiect, noi punți între Cluj și Chișinău”.

Pe valul amintirilor de la inaugurarea bibliotecii au fost:  dr. Lidia Kulikovski, formator și ex-director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”; dr. Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova; dr.Vasile Șoimaru, doctor în economie, publicist și maestru în arta fotografică care, pe lângă amintiri, a făcut o donaţie de reviste istorice şi copia în format mare a unei fotografii  a Drapelului Republicii Moldova cu semnăturile deputaților care au votat Declarația de Independență; scriitorul Ianoș Țurcanu, pe-atunci şef-adjunct al Direcţiei municipale de cultură.

În aceeaşi atmosferă solemnă s-a desfăşurat şi Gala aniversară a recunoştinţei şi excelenţei, care a pus pe cântar realizările care au consolidat de-a lungul timpului identitatea Bibliotecii „Transilvania”.

În continuare delegaţia clujeană a prezentată noua donaţie de carte în cadrul Salonului  „Punte de carte între Chişinău şi Cluj” de către delegaţia clujeană.

În acelaşi context, Ion Gogotă, bibliotecar metodist la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, România, a prezentat, cu titlul de donaţie, volumul „Magnum Diarium Academicum Septentrionis (1800–2024)”, autor Ardelean Teodor.

Programul sărbătorii a fost completat cu două expoziţii: expoziția poster „𝐒𝐩𝐢𝐫𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐡𝐢𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐛𝐞𝐥𝐢𝐜 – 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢, 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐫𝐢𝐭𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐮𝐫𝐛𝐚𝐧𝐞”, realizată de Secția „Memoria Chișinăului” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” în parteneriat cu Fundația Heritage – 21 şi o expoziție din şapte costume populare românești din bogata colecţie personală de cincizeci de costume, adunate piesă cu piesă din tot spaţiul românesc, a autoarei – redactorului şi interpretei de muzică populară Veta Ghimpu-Munteanu. Chiar stăpâna acestei comori a prezentat în mod detaliat costumele de o mare valoare şi frumuseţe.

Nu putea să lipsească din program coloana muzicală, asigurată mai întâi de Ansamblul de violonişti „Corzile fermecate”  de la Şcoala de Arte „Alexei Stârcea”, după care au evoluat micii interpreţi, artişti în devenire, de la Centrul de Creaţie pentru Copii „Ghiocel” din sectorul Ciocana. Cu multe aplauze au fost răsplătiţi Sofia David, care a interpretat melodia „Codrii mei”; Petru Purice, care a declamat „Doina” lui Eminescu; Camelia Sava cu poezia „Odă limbii române”; Alisa-Melisa a bucurat publicul cu melodia „Eşti Moldova mea”, iar Lia-Rosalia Budei i-a cucerit pe toţi din sală cu vocea ei fermecată, interpretând cântecul „Răsai”. Micii artişti au fost însoţiţi de conducătorii lor artistici Ionela Hâncu şi Olga Abdullaeva.

Ziua a doua a fost dedicată celor doi scriitori Alex Moldovan şi Doina Gecse-Borgovan din delegaţia clujeană, care au avut întâlniri cu micii cititori, însoţiţi de părinţi şi profersori.

Ziua a treia a fost rezervată unui eveniment devenit tradiţional – Duplexul profesional Chişinău-Cluj cu titlul  „Ludicul în bibliotecă – metode inovatoare de promovare a lecturii și implicare comunitară”, dedicat explorării jocului ca instrument de dezvoltare a serviciilor bibliotecare, de stimulare a lecturii și de apropiere a bibliotecii de cititori.

În încheire, vreau să menţionez că Biblioteca „Transilvania” este biblioteca mea de cartier, rar eveniment la care nu am participat, am relatat la Radio Moldova, am publicat materiale în mass-media din Republica Moldova şi România.

Am fost la inaugurarea instituţiei, chiar dacă nu locuiam încă în sectorul Ci ocana. Ce eveniment colosal a fost! Părintele Ioan Ciuntu cu un sobor de preoţi a sfinţit biblioteca, pe urmă – alt sobor, cel al deputaţilor a fost prezent în frunte cu preşedintele Parlamentului Alexandru Moşanu,  domnul Ion Ungureanu, ministrul Culturii şi Cultelor, de asemenea, a venit cu o suită de culturali, delegaţia din Cluj, abia a încăput într-un autocar mare cu bibliotecari, scriitori, ziarişti, istorici, interpreţi de muzică populară etc, etc.

Evident că ediţia curentă a Zilelor Bibliotecii „Transilvania” nu a atins grandoarea primei ediţii, dar s-a desfăşurat cu multe evenimente interesante, cu mult public select şi dornic de evenimente de suflet, căci anume aşa au fost cele care s-au înscris şi desfăşurat în programul aniversar.

Raia ROGAC

1. Două directoare: de Ieri – dr.Lidia Kulikovski şi de Azi – dr. Mariana Harjevski
2. În mijloc dr. Sorina Stanca, director general Biblioteca Judeţeană Cluj; în stânga Ivan Pilchin, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor
3. Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Î